PSIHONEUROENDOCRINOLOGIA

COMPORTAMENTULUI UMAN
Monica Gheorghiu,
Catedra de Endocrinologie
 Substratul neuroendocrin al
comportamentului

Comportamente homeostatice:
somnul si veghea, setea si aportul de
apa
Substratul anatomic al comportamentului
uman
Substratul anatomic al comportamentului
uman
Reactiile (componentele) comportamentale fara motivatie:
- unele miscari, erectia nocturna

Reflexe comportamentale fara substrat dovedit :

- reflexele conditionate, instinctele, efectul neuromodulator
al muzicii

Localizarea functiilor: - o constiinta – 2 creiere (rol diferit al

celor 2 emisfere cerebrale)
- personalitatea si lobul frontal: de la
homunculusii motori si senzoriali la reprezentari si constiinta
Left Hemisphere:
Controls the right
side of the body

Right Hemisphere:
Controls the left
side of the body
 MOTIVATIE
• proces ce initiaza, directioneaza si sustine un
comportament pentru satisfacerea necesitatilor
fiziologice sau psihologice

• constientizat ca dorinta
• cere satisfacere
• apare involuntar
• de obicei permite alegere
• cauzat de fenomene interne sau externe
 Sursa motivatiei
Intrinseca – Extrinseca –
Dorinta de a Dorinta de a
efectua o actiune efectua o actiune
pentru ca te pentru a castiga o
satisface pur si recompensa sau a
simplu. evita consecinte
neplacute
Substratul anatomic al comportamentului
uman
 Neuromodularea
• Hormonii locali peptidici la nivel neuronal
• Epifenomen sau mecanism endocrin al motivatiilor?
 Hipotalamusul
• Sistemul secretor magnocelular (sintetizează şi eliberează
neurohormonii):
• Nc. supraoptic şi paraventricular: vasopresina si oxitocina.

• 2.Sistemul neurosecretor parvicelular (în aria hipofiziotropă):

• Nc. paraventricular: GHRH, TRH, AVP, CRH
• Nc. arcuat: GnRH, GHRH, GAP, Dopamina
• Nc. preoptic medial: GnRH, GAP
• Nc. periventricular: SMS

• 3.Sistemul neurosecretor difuz: eliberează neuromodulatori: opioide

endogene (enkefaline, endorfine, dinorfine), releasing- şi inhibiting-
hormoni, hormoni de tip gastrointestinal (ex. CCK), angiotensina, DSIP
(delta sleep inducing peptide).

• 4.Ependimosecreţia tanicitelor. Capilarele din plexul primar

hipotalamic sunt învelite de nevroglii ce se întind până la nivelul
ventriculilor cerebrali (asigură o comunicare între ventriculi şi sistemul
port). Ependimosecreţie – influenta asupra SNC?
 COMPORTAMENTE HOMEOSTATICE

 Somnul si Veghea

 Comportamentul de alimentare: foamea si satietatea

 Comportamentul aportului de apa si sare: setea si

foamea de sare

 Memoria

 Stresul si comportamentul de adaptare la stres:

agresivitatea, agitatia
 Bariera hematoencefalica
= permeabila pt sb liposolubile, practic închisă pentru peptide;
limitele terapiilor medicamentoase

Coculescu M, J Pediatr Endocrinol Metab, 12(2):113, 1999

Structura barierei hemato-encefalice
 Regiunile cerebrale care nu au
barieră hematoencefalică

Endoteliul plexurilor coroide

Pineala
Organul vasculosum al laminei terminalis
Hipofiza
Organul subfornical
Eminenţa mediană
Organul subcomisural
Recesul preoptic
Area postrema

În aceste zone, capilarele seamănă cu cele sistemice, au joncţiuni intercelulare

discontinue şi chiar fenestraţii, precum şi mai multe vezicule de transport, ceea ce
asigură o permeabilitate mai mare pentru peptide. Aici unele peptide pot acţiona
asupra unor receptori specifici pentru a stimula căi neuronale în SNC.
Functia organelor circumventriculare
(ex. plexul coroid)
•GET READY, HERE
COMES A GRAPHIC
PICTURE OF YOUR
SEX ORGAN!!!!!
•Interplay of internal and external stimuli
•Internal: Hormones, brain structures,
neurotransmitters, imagined stimuli
•External: Environmental and
sociocultural factors
How the reward system works
 Recompensele naturale cresc nivelul dopaminei

FOOD SEX

DA Concentration (% Baseline)
200 200
NAc shell
% of Basal DA Output

150 150

Copulation Frequency
100 100
15

Empty 10
50
Box Feeding
5

0 0
0 60 120 180 ScrScr Scr Scr
BasFemale 1 Present Female 2 Present
Time (min) Sample 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
Number
Mounts
Intromissions
Ejaculations
 Componenta afectiva (hedonica)
Modelul motivatiei sexualesiincentive
rolul memoriei in
comportament
(stimulate) Agmo A, 2007, Bindra D, 1978

Starea motivationala centrala induce raspunsuri cptm specifice, pregateste

individul pt a reactiona la anumiti stimuli
Circuite neuronale ale motivatiei sexuale

• Pfaff DW et al, Hormones & Social Behaviour, 2008

Componentele materiale( hormonale, neuroendocrine si
neurobiochimice) insotesc de la inceput motivatiile
comportamentale, posibil ca epifenomene, dar cu timpul se
organizeaza (se structureaza) si pot determina (domina)
componenta psihica
 SOMNUL SI VEGHEA

Conditie preliminara a comportamentului voluntar sau involuntar

Somnul nonREM: 1, 2, 3, 4 cu unde lente (SWS): 3, 4

Somnul REM (FWS): cu vise

Metoda: polisomnografia (FIG)

 METODE
Polisomnografie:
Sistem digital Bio-logic de
achizitie si prelucrare a datelor:
• Sleepscan II Collection
• Sleepscan II Analysis
EEG
EOG
EMG
EKG
Flux aeric
Miscari torace-abdomen
Pulsoximetru
 MOTIVATII PENTRU SOMN-VEGHE

NECLARIFICATE :”hipnotoxina” in privarea de somn

Visele : ipoteza vasotocinei
Rol

Veghea: constienta (trairea cognitiva si afectiva) “cogito,

ergo sum”, miscarea, memorizarea

Somnul: Non-REM subconstienta, repausul,uitarea. “Sa

mori, sa dormi....” WS
FWS (REM) :Visul :”vis al mortii eterne e viata
lumii intregi” ME, expresia subconstientului (Freud)

M Coculescu, 2007
 Substratul organic
anatomic (neuroni)
biochimic (neurotransmitatori, neuromodulatori)

 Formatia reticulata mezencefalica: sistemul reticulat

ascendent activator (Magoun) si inhibitor
Leziuni si stimulari electrice (Hess)
 Centrul centrencefalic Penfield
 Sistemul vegetativ: simpatic/parasimpatic/(sistem non
adrenergic, non colinergic) adenozina (Haulica)
 Metabolismul si circulatia locala ( PET) FIG

M Coculescu, 2007
SWS REM

PET scan, Maquet P et al, J

Neuroscience, 1997, 17, 2807
PET scan in REM Sleep

Maquet P,2000
 SLEEP STAGES IN A VOLUNTEER AFTER INJECTION OF
(A) VASOTOCIN AND (B) PLACEBO
7

6
W

REM5

1 4

3
2

2
3

4 1
(A)
0
1
22
43
64
85
106
127
148
169
190
211
232
253
274
295
316
337
358
379
400
421
442
463
484
505
526
547
568
589
610
631
652
673
694
715
736
757
778
799
7

W
6

REM 5

1 4

3
2

2
3

4
1 (B)
0
1
22
43
64
85
106
127
148
169
190
211
232
253
274
295
316
337
358
379
400
421
442
463
484
505
526
547
568
589
610
631
652
673
694
715
736
757
778
The arrows represent s.c. administration of vasotocin (A) or placebo (B).
Coculescu et al, Waking & Sleeping, 1979
 SOMNUL SI VEGHEA
PATOLOGIE

 Hipersomnii encefalita letargica, boala somnului

 Insomnii adenozina/nicotina (cafeaua si fumatul)

 Parasomnii somnambulism, miscarea periodica a picioarelor (PLM)

 Apnee/Hypopnee Apneea de somn (> 5 x 10s/ora)....corectie prin CPAP

 Visul Narcolepsie: orexina (hypocretina), vasotocina FIG

ipoteza: schizofrenia (Kelly)- pineala- vasotocina (FIG)

 Memorarea in cursul somnului- o incercare nereusita inca

IMAGINE POLISOMNOGRAFICA NORMALA
IMAGINE APNEE OBSTRUCTIVA
Efectul apneei de somn asupra TA

Microtrezirile si hipoxia determina stimulare simpatica, cresterea TA

 TRATAMENTUL CU CPAP
std I si std II
dominante

Fara OSA
CPAP MSA
8 ore
hipoxemie

ritm cardiac

apare SWS,
creste REM

scad OSA, MSA

Cu
CPAP SaO2>96%
8 ore
ritm cardiac
presiunea CPAP
COMPORTAMENTUL APORTULUI DE APA SI SARE
SETEA SI FOAMEA DE SARE

Rol esential in homeostazia zilnica

Motivatia: setea. Foamea de sare

Rolul: apa element structural, dar si al echilibrului volemic

si circulatiei sanguine (TA)

Substrat organic
Setea Mecanism intracelular (deshidratarea cu
osmoceptori si volum receptori) si extracelular (angiotensin 2 si
3)
Volemia si TA: AVP si alti neurohormoni antidiuretici
AVT,OXT; Aquaporinele, Angiotensinele 2, 3
 Fiziologia sodiului
Balanta hidrica Balanta sodiului
Baroreceptori Osmolaritate (osmoreceptors)

Vasopresina Aldosteron-RA
Oxytocin* Peptide natriuretice
(ANP, BNP*)
Copeptine**

Antidiureza Tensiunea arteriala

SETE Foame de Na

Markeri (plasma/urine) = Na, osmolality (280-295 mOsm/kg H2O),

hormonal assays. “Effective osmolality”: Na, anions, glucose
**JCEM Hew-Butler T, Verbalis JG et al, E J Endocrinol 2008, 159: 729
 Efectul vasopresinei

AVP se disociază de complexul cu neurofizina transportoare si acţionează la nivelul

tubului distal, pe receptorii V2, stimulând expresia canalelor de apă, aquaporina 2. La
o crestere a osm pl cu 1% incepe sa creasca liniar AVP
 Fiziologia sodiului
Miscarea apei intre compartimentul fluid intracelular si cel
extracelular depinde de osmolaritatea efectiva datorata sodiului
(principalul electrolit extracelular) si potasiului (principalul
electrolit intracelular care poate fi inter-schimbat)

Senzatia de sete primara (prin deshidratare) apare la o crestere cu

2-3% a presiunii osmotice plasmatice, mai mare decat cea la care
se declanseaza stimularea AVP.
 Angiotensina II
Factor extracelular de declansare a setei si care stimuleaza
eliberarea de AVP – prin reglare non-osmotica, folosind receptori
din organele circumventriculare si nc. paraventricular
hipotalamic, unde coexista AVP si AT

Incercari de tratament pt combaterea setei cu inhibitori de enzima

de conversie - neconcludente
Organele circumventriculare
COMPORTAMENTUL APORTULUI DE APA SI SARE
SETEA SI FOAMEA DE SARE

Patologie

• Diabetul insipid (central AVP, nefrogen receptori V2, aqvaporina 1)

• Hipodipsie cu hipernatremie
• SIADH cu hiponatremie) Come
• Potofilia Psihogena
• Intoxicatia cu apa (perfuzii OXT la gravide).

Terapie

• DDAVP, blocantii receptori angiotensine:sartanii (efect paradoxal

blocarea ACE),antagonisti receptori AVP

• Memoria: coeficientul potofil

 CONCLUZII

PSIHONEUROENDOCRINOLOGIA studiaza interrelatia directa dintre hormoni

(inclusiv neuromodulatorilor) si celula nervoasa ( neuronul si nevroglia), ca
substrat organic al functiilor psihice cognitive, volitionale si afective.

Scopul pragmatic: farmacoterapia tulb. comportamentale cu substantele

naturale (liganzi sau blocanti de receptori endocrino si neuronali) care
mediaza efectele comportamentale

Contributia la cunoasterea legilor functiilor psihice, pentru fundamentarea

terapiei comportamentale.