Boala Parkinson - Boala degenerativa a sistemului nervos

central
 Tremor
 Scaderea fortei musculare
 Tendinta la anteflexia trunchiului
 Mers cu tendinta spre trecerea de la un ritm lent la
alergare
Debut intre 40 si 70 ani (incidenta maxima in decada a sasea)
Incidenta in jurul a 1,5% din populatia peste 65 ani
 Hipertonie
 Hipokinezie / bradikinezie
 Tremor de repaus
 Instabilitate posturala
 Tulburari de mers
Hipertonia extrapiramidala (rigiditate
extrapiramidala)

 Plastica, cu cedare sacadata la miscare (semnul rotii dintate)

 Poate fi amplificata sau declansata daca se cere pacientului sa
efectueze cu celalalt membru o activitate care necesita concentrare
 Dureri musculare
Bradikinezie – lentoare in initierea si executia unei miscari
Hipokinezia – reducerea frecventei si amplitudinii miscarii
 Scaderea frecventei clipitului (se asociaza cu o usoara largire
a fantelor palpebrale – ), inghititului, lentoarea miscarilor de
masticatie, faciesul imobil
 Dificultate in efectuarea simultana a doua miscari, afectarea
miscarilor alternante (in timpul miscarii acestea sunt progresiv
mai dificile si in final devin imposibile sau adopta frecventa
tremorului pacientului)
 Limitarea capacitatii de efectuare a adaptarilor posturale
(instabilitate posturala)
 Lipsa “miscarilor de cooperare”, absenta balansului membrului
superior in mers
 Scris tremurat
 Voce cu intensitate scazuta, monotona, grabita
In conditii de pericol, stress pacientul se poate misca uneori cu o
eficienta neasteptata
Tremorul

Mai multe tipuri de tremor

Caracteristici:
 debut cel mai frecvent unilateral

 frecventa de 4-6Hz

 tremor de repaus

 fluctuatii ale intensitatii – este agravat de emotii, frig,cafea

etc; dispare in somn; miscarile voluntare se opresc pe moment
Tulburarile de mers

 Mers “tarait”, atitudine in anteflexie, pacientul pare sa isi

“fugareasca” centrul de greutate cu pasi mici si grabiti, dand
impresia ca ar cadea
 Reactiile de aparare (de exemplu pas in spate atunci cand
pacientului i se aplica o tractiune brusca posterior) si de
corectare sunt diminuate
 Caderile sunt destul de putin frecvente comparativ cu
tulburarile de mers
 Mersul este ameliorat de ghidare (pacientul este sustinut de
brat)
 Obstacolele (prag, usa, schimbarea directiei) au efect de
incetinire a pacientului, pana la oprire completa
Tulburări psihice şi cognitive.
 Depresia de gravitate variabilă (considerată mult timp ca reacţională
bolii) poate fi inaugurală şi se observă în aproximativ jumătate din
cazuri.
 Halucinaţii în special vizuale

 Anxietatea, adesea cronică, se exagerează uneori în bufee cu

ocazia fluctuaţiilor performantelor motorii
 Tulburari de somn (insomnie sau somnolenta diurna);

Tulburările intelectuale interesează funcţiile m, funcţiile vizuo –

spaţiale şi funcţiile lobilor frontali.
 O diminuare globală a funcţiilor intelectuale se întâlneşte doar în
15% din cazuri şi în special la pacientii vârstnici.
Tulburările vegetative constau în hipersecreţie sebacee, accese de
hipersudoraţie, edeme şi cianoză ale extremităţilor şi în special
hipotensiune ortostatică.
Tulburări trofice sub formă de artroze, rectracţii tendinoase se pot
întâlni la cazurile vechi în până la 20% din cazuri.
Tulburări de reflexe – uneori reflexele osteotendinoase sunt vii,
reflexul de postură este exagerat.
Tulburările de sensibilitate obiective lipsesc dar se întâlnesc deseori
dureri musculare penibile, senzaţie de tensiune sau crampe
musculare.
Se mai poate întâlni o perturbare a oculomotricităţii cu limitarea
convergenţei şi a verticalităţii.
Pot sa apara si miscari involuntare , in special in legatura cu
tratamentul de lunga durata.
Diagnostic pozitiv
 Anamneza si examen clinic
Diagnosticul diferențial se face cu: alte sindroame
extrapiramidale (de cauza: degenerativa, infectioasa,
tumorala, toxica, vasculara, posttraumatica etc),
Stadii de diagnostic:
 Stadiul 1 - Afectare unilaterala cu sau fara jena functionala
 Stadiul 2 - Afectare bilaterala sau axiala cu prinderea
echilibrului
 Stadiul 3 - Afectare bilaterala cu handicap moderat, afectarea
reflexelor de postura; independent
 Stadiul 4 - Afectare sever invalidanta, dar poate sta în picioare
si merge fara ajutor
 Stadiul 5 - Imobilizat la pat
Regim igieno-dietetic
 o dieta echilibrata, bazata pe legume, fructe si alimente bogate
in proteine si fibre (lactate, cereale);
 hidratare corespunzatoare si evitarea alcoolului si a bauturilor
cu cafeina;
 aport de multivitamine si minerale

Psihoterapie
 pastrarea unui stil de viata activ, evitarea izolarii sociale

 respectarea orarului somnului si meselor

Agonişti ai dopaminei
 Acţiune: influenţare directa a receptorilor , independent de dopamina
 timpi de injumătăţire diferiţi
 Eficienţi si ca monoterapie
 Amană/Reduc complicaţiile motorii
 Pot amana progresia bolii
 Se iniţiază cu doze mici şi se creşte incet
 Efecte secundare acute : greaţa , ameţeala, somnolenţa, confuzia
 Nu sunt afectaţi de aportul proteic alimentar
Recuperare kinetica

Obiective

1. Mentinerea sau cresterea mobilitatii in toate activitatile;

2. Prevenirea/ameliorarea limitarilor de amplitudine articulara;
3. Diminuarea rigiditatii;
4. Prevenirea/ameliorarea atrofiilor si hipotrofiilor musculare;
5. Ameliorarea coordonarii/vitezei de miscare;
6. Imbunatatirea mersului;
7. Imbunatatirea mimicii si limbajului;
8. Imbunatatirea respiratiei;
9. Adaptarea psihologica la boala.
Principii de tratament kinetic

 ex. atent echilibrate, cu pauze de odihnă pentru ca pacientul să nu ajungă în

faza de oboseală;
 programul kinetic va cuprinde masaj decontracturant, tehnici de relaxare , se
utilizează ex. de relaxare, balansări usoare si tehnici ritmice care stimulează
aparatul vestibular pentru a obtine relaxarea generalizată a musculaturii
corpului; hidroterapie, miscări pasive simetrice (se respectă ordinea dinspre
distal spre proximal, membrele fiind mobilizate înaintea trunchiului);
 ex. de rotatii ale capului si trunchiului (începând cu rostogolirea în pat), apoi
din asezat si ortostatism care cresc mobilitatea si ameliorează echilibrul;
rostogolirea este facilitată folosind initierea ritmica si rotatia ritmica, fie a
segmentelor fie a trunchiului superior sau inferior în decubit lateral, apoi din
decubit lateral în decubit dorsal si apoi ventral.
 streatchingul pasiv lung pe musculatura flexoare;
 schemele facilitatorii Kabat: diagonalele extremitatilor
 in cazul in care rigiditatea nu este mare se pot efectua mobilizari active
libere pe toata amplitudinea, pe care pacientul le executa din decubit,
asezat, ortostatism
 ex. trebuie să fie legate de functiile de autoingrijire deoarece cresc
motivatia si reduc apatia si depresia; cresterea constientizarii miscarii este
realizată prin folosirea stimularilor auditivi si verbali (strigatul, muzica
ritmata,batut din palme)
Tratamentul chirugical
 Pentru pacienții ce se găsesc într-un stadiu avansat al bolii, în care
simptomele nu mai răspund la medicația obișnuită, se poate recurge la o
intervenție chirurgicală, în funcție de starea generală a persoanei și de
calitatea vieții.