Tema: Producerea

îngrășămitelor biologice și a
biopesticidelor
Elaborat: Grădinaru Maria,
CSPA-191
Verifcat: dr. Conf. Univ.
Sandulachi Luiza
Necesitatea obiectivă de fertilizare a culturilor şi
principiile unei fertilizări raţionale
 Pentru a-şi valorifica la maximum potenţialul productiv,
plantele cultivate au nevoie de cantităţi corespunzătoare de
apă, lumină, dioxid de carbon şi nutrienţi minerali (azot, fosfor,
potasiu, calciu, magneziu, sulf, şi o serie de microelemente).
Solul este principala sursă de nutrienţi minerali şi de apă pentru
plante. Capacitatea acestuia de a asigura nutrienţii necesari
plantelor variază în funcţie de nivelul lui de fertilitate.
 Îndepărtarea nutrienţilor din sol prin absorbţia lor în plantă,
prin levigare sau prin alte procese ce ţin de dinamica naturală a
solurilor, atrag după ele diminuarea conţinuturilor de forme
mobile ale elementelor nutritive şi declinul treptat al
capacităţii de producţie a solurilor.
Planul de fertilizare -instrument de gestionare şi
control a folosirii îngrăşămintelor
 Metode de determinare a dozelor de în grășăminte

Există 2 metode de bază:

 Metoda A - o metodă bine fundamentată ştiinţific de determinare a
dozelor optime de îngrăşăminte (DOE) la diferite culturi pe baza
unor relaţiilor stabilite de Borlan şi colab. (1994). . Doza optimă
economic este acea doză care asigură maximizarea venitului net la
unitatea de suprafaţă fertilizată.
 Metoda B - o metodă de calcul mai simplă a dozelor de N, P, K, pe
bază de bilanţ, posibil de aplicat de producătorul agricol în propria
exploataţie pentru alcătuirea planurilor de fertilizare
Îngrășăminte organice:
Gunoiul de grajd
Gunoiul de păsări
Este un îngrășămant cu acțiune rapidă și cu
conținut aproape dublu de N, P si K, comparativ
cu gunoiul de grajd, Se poate folosi fie în stare
uscată, fie sub forma lichidă (în amestec cu apa).
 Accelerator pentru fermentare
compostului.
Compostul
Condiţiile recomandate pentru o compostare active

Parametrul Domeniul rezonabil Domeniul preferabil

Raportul C/N 20/1-40/1 25/1-30/1

Umiditatea, % 40-65 50-60

Concentrația de oxigen, % >5 >15

Mărimea particulelor (cm) 1,3-1,5 Variabil

Porozitatea grămezii, % >40 45-60

Densitatea aparentă (kg m^- 415-712 475-593

3)

pH 5,5-9 6,5-8,5

Temperatura, ℃ 43-65 54-60

Resturile vegetale
După recoltarea culturii resturile rămase pot fi tocate și îngropate sub
arătură, reprezentând un îngrășămant ieftin și valoros.
Îngrășămintele verzi
O tehnica tot mai des folosită o reprezintă reânsămânțarea terenurilor
după recoltarea culturii principale cu specii de plante puțin pretențioase,
cu ritm rapid de dezvoltare și o masa vegetativă mare. De regulă plantele
folosite sunt din familia leguminoaseleor (mazare, lupin, trifoi)
Gunoiul artificial
Se obține prin fermentarea resturilor vegetale, de regulă paie în
combinație cu ape reziduale, must de grajd sau urină de la animale.
Mraniță
Rezultă din gunoiul de grajd în urma fermentării avansate. Se folosește
de obicei în legumicultură și se poate aplica împreună cu îngrășăminte
chimice pentru un maxim de eficiență.
Compoziția chimică a îngrășămitelor organice (kg/to Disponibilul de nutrienți/mc îngrășământ semilichid
îngrăşământ)

Dejecții semichilide obținute într-o explitație de taurine

 Compoziţia chimică medie a gunoiului de diferite
provenienţe Compoziţia chimică a urinei (valori medii)

Tipul de Compoziția chimică (%) Specia de la Compoziția chimică (%) Cantitatea de

gunoi urină care se
Apă Materii N P2O5 K2O CaO care provine poate colecta
organice
de la un
Gunoi 75 21 0,50 0,25 0,60 0,35 animal
proaspăt (litri/an)
Gunoi de 71 25 0,58 0,28 0,63 0,21 N P2O5 K2O
cabaline Cabaline 0,5-1,6 Urme 0,6-1,8 800-1200
Gunoi de 77 20 0,45 0,23 0,50 0,40 Bovine 0,2-1,0 Urme 0,2-1,0 2000-3000
bovine
Porcine 0,4-0,5 0,05-0,07 0,8-1,0 500-900
Gunoi de 64 31 0,83 0,23 0,67 0,33
ovine
Gunoi de 72 25 0,45 0,19 0,60 0,18
Compoziţia chimică a mustului de gunoi
porcine
Gunoi 77 17 0,55 0,25 0,70 0,70
fermentat
3-4 luni Compoziția chimică (%) Cantitatea (litri)

Gunoi 79 14 0,98 0,58 0,90 0,88 N P2O5 K2O produsă la o tonă

fermentat de gunoi
complet
fermentat
(mraniță)
0,2-0,4 0,03-0,06 0,3-0,6 52-54
Exemplu de sistem pentru eliminarea dejecțiilor lichide

1- canal pentru scurgerea

dejecțiilor lichide;
2- fosă pentru stocarea
intermediară a dejecțiilor lichide
3- pompă;
4- tuburi;
5- rezervor pentru stocarea
dejecțiilor lichide;
6- ventilație.
Biopesticidele
Biopesticidele sunt substanțe prezente în natură, cum ar fi ciupercile
(fungi), bacteriile (Bt), extractele de plante, acizii graşi sau feromonii.
Biopesticidele oferă beneficii suplimentare, cum ar fi:
 modurile de acţiune complexe şi noi pentru gestionarea rezistenţei şi
pentru a extinde durata de viaţă a produselor pesticide convenţionale,
 adaugă de asemenea flexibilitate într-un program clasic de combatere, cu
intervale reduse de la ultimul tratament şi până la recoltare,
 o foarte bună gestionare a reziduurilor de pesticide pentru produsele
exportate,
 un profil ecotoxicologic excelent pentru om, animale şi entomofauna
utilă.
În prezent, EPA recunoaşte trei mari clase de biopesticide:
 microbiene,
 biochimice,
 protectoare încorporate în plante (PIP).
Biopesticidele biochimice - sunt substanțe naturale care controlează dăunătorii prin mecanisme
non-toxice. Sunt, în general, materiale sintetice care omoară sau inactivează direct dăunătorul.
Exemple:
 Azadirachtin (insecticid cu spectru larg);
 Capsaicină ( compus din ardei iute) (insecticid cu spectru larg și fungicid);
 Ulei de trifoi, rozmarin sau mentă (fungicid cu spectru larg).
Biopesticidele microbiene- constau dintr-un microorganism (de exemplu, o bacterie, ciupercă,
virus sau protozoan) ca ingredient activ.Cele mai utilizate pesticide microbiene sunt subspecii și
tulpinile de Bacillus thuringiensis.
Exemple:
 Bacteria Bacillus thuringiensis pentru utilizare împotriva omizilor,
 Ciuperca Beauveria bassiana pentru utilizare împotriva muște albe de seră, afidelor și
tizanopetrelor
Protectoare încorporate în plante (PIP) - sunt substanțe pesticide pe care plantele le produc din
materialul genetic care a fost adăugat la plantă.
Afidă sau păduchile plantelor
Musculița albă de seră
Tizanoptere
 Concluzie
În urma executării acestei lucrări individuale am concluzionat următoarele momente:
1. Pentru o agricultură reușită, cu venituri stabile și în creștere este necesar de folosit oarecare
metode de combatere a diferitor tipuri de dăunători;
2. Folosirea îngrășămintelor organice este o alternativă demna de luat în considerare de către toți
fermierii. Având următoarele avantaje menținerea fertilității solului, producție locală: fie în fermă
proprie sau la ferme locale, reduce eroziunea solului, permite reducerea dozelor de azot mineral:
cu 20 – 50%, mediu sigur, alimente non-toxice;
3. Pe langa avantajele deja enumerate, prin folosirea ingrasamintelor verzi se pot accesa subventii
care ajung pana la 130 euro/ha în țările europene, în Republica Moldova fiind între 1500-2000
lei/h;
4. De asemenea o parcela de teren care a fost fertilizata doar cu ingrasaminte organice, in timp,
poate fi certificata eco. Aplicarea tuturor tehnologiilor eco pe suprafetele detinute asigura
obtinerea unor produse de o calitate superioara, a caror piata este din ce in ce mai mare;
5. Biopesticidele sunt sunt de obicei mai puțin toxice decât pesticidele convenționale, afectând în
mare parte doar dăunătorii țintă;
6. Biopesticidele sunt eficiente si in cantitati mici, avand o perioada foarte scurta de descompunere,
astfel incat rezultatele se pot observa rapid.Mai mult, prin descompunerea rapida evita afectarea
altor organisme din jur, precum pesticidele conventionale.
Vă muțumesc pentru
atenție!