ASFIXSIA

“Principiile îngrijirii nou-născutului,proceduri şi manipulaţii”

SEMINAR IMSP ICŞOSMşiC
02-04.03.2005
 DEFINIŢIE
ASFIXIA – este o stare
patologică condiţionată de
lipsa aeraţiei în pulmoni
după naştere, în prezenţa
altor factori de viabilitate
 Criterii diagnostice
 Acidoza metabolică pronunţată sau mixtă
(pH sub 7,0, BE sub -12) în sânge
ombilical
 Persistenţa scorului Apgar 0-3 puncte
circa 5 minute
 Complicaţii neurologice în perioada
neonatală: convulsii, coma,hipotonie
 Disfuncţii poliorganice confirmate:
cardiovasculare, gastrointestinale,
hematologice, respiratorii, renale, etc.
 Cauzele principale
 Factori de risc în sarcină:
diabetul zaharat matern, maladii
somatice severe, gestoza,
sarcina multiplă, iminenţa de
întrerupere a sarcinii, hemoragii
în trimesrele II-III de sarcină,
RDIU, prematuritate
 Cauzele principale
 Factorii intrapartum: operaţie
cezariană, poziţii anormale ale fătului,
naştere prematură sau suprapurtată,
membrane rupte de 24 ore, travaliu
prelungit (peste 24 ore), expulsie
prelungită (peste 2 ore),lichid amniotic
meconial, insuficienţa placentară,
dereglări ale circulaţiei ombilicale,forceps
şi altă patologie somatică la făt.
Mecanisme de bază ale ASFIXIEI
1. Întreruperea circuitului sanguin
ombilical
2. Dereglarea metabolismului placentar
gazos
3. Hemoperfuzia neadecvată a porţiunii
materne a placentei
4. Oxigenarea limitată a sângelui matern
5. Insuficienţa efortului respirator a nou-
născutului
 Tabloul clinic

1. Depresia cardiorespiratorie
2. Asfixia grav-medie
3. Asfixia severă
4. Şoc hipoxic
 Tabloul clinic
1. Depresia cardiorespiratorie
– sindrom ce se caracterizează prin
apatia imediată la naştere sau în
primele minute de viaţă a inhibiţiei
funcţiilor vitale de bază.
Scorul Apgar la 1 min.- 5, la 5 min.-
mai mare de 7 puncte, bradicardie,
hipotensiune arterială, hipotonie,
respiraţie inefectivă. Auscultativ,
respiraţie diminuată, zgomotele
cardiace accentuate.
 Tabloul clinic
2. Asfixia grav-medie
 Scorul Apgar 4-6 puncte
 Apatie, mobilitatea spontană redusă, reacţie
slabă la excitanţi şi examinare, reflexele
fiziologice diminuate. Tegumentele cianotice.
Tahicardie. Auscultativ zgomotele cardiace cu
tonalitate înaltă, asurzite.
 Respiraţia după:
 apnee primară – ritmică cu suspin, posibil tiraj
sternal,
 apnee secundară – respiraţia atenuată, raluri
umede de diferit calibru, localizate difuz.
 SAB – Acidoză respiratorie subcompensată; pH
mai mic ca norma, BE şi pCO2 – faţă de normă.
 Tabloul clinic
3.Asfixia severă
 Scorul Apgar 0-3 puncte
 Hipotonie musculară, mobilitatea
spontană redusă, reacţie slabă la
excitanţi dureroşi, reflexele fiziologice
diminuate. Tegumentele palide.
Zgomotele cardiace asurzite, suflu
sistolic, creşterea matităţii relative a
cordului. Pulmonii – simptomatologie
variată
 SAB – Acidoză mixtă decompensată:
pH mai mic ca norma, BE în normă,
pCO2 majorat faţă de normă
 Tabloul clinic
4.Şoc hipoxic
 Tegumentele palide cu nuanţă surie,
simptom “Petei albe” mai mult de 3
sec., TA joasă, apnee, areflexie,
adinamie, ochi închişi, reacţia pupilei
la lumină absenţă sau micşorată,
hepatomegalie, peristaltismul
intestinal lent, atonie.
 SAB – Acidoză mixtă decompensată:
pH mai mic ca norma, BE în normă,
pCO2 majorat faţă de normă
 TACTICA
 Esteimportant să ştim că
tratamentul trebuie să fie
întreprins de urgenţă
(ABC-ul reanimării) şi că
cercetarea cauzei este
secundară
 TACTICA
I.Depresia cardiorespiratorie

1.Dezobstruarea căilor respiratorii

Imediat după ieşirea capului (înaintea degajării
umerilor) trebuie aspirate bine gura, orofaringele
şi hipofaringele, folosind o sondă de aspiraţie
10Fr, DeLee sau altă sondă flexibilă care să nu fie
mai mică de 10Fr
Dezobstruarea căilor respiratorii
Poziţionaţi
nou-născutul:
 Puneţi nou-născutul
pe spate;
 Poziţionaţi capul nou-
născutul într-o
poziţie uşor extinsă
pentru a deschide
căile respiratorii
(gâtul nu trebuie să
fie extins ca în cazul
adulţilor). Puteţi
amplasa un rulou din
stofă sub umerii nou-
născutului pentru a
contribui la
extinderea capului.
 Asistenţa generală
 Administraţi oxigen cu o viteză
moderată a fluxului.
 Dacă frecvenţa respiratorie a
copilului este mai puţin de 30
respiraţii pe minut, atunci
supravegheaţi copilul cu atenţie. Dacă
frecvenţa respiratorie este oricând
mai mică de 20 respiraţii pe minut,
resuscitaţi copilul, utilizând balon şi
mască, formând o presiune pozitivă la
inspiraţia pentru
 Dacă copilul are apnee:
 Stimulaţi copilul să respire,
prin fricţionarea spatelui lui
timp de 10 secunde;
 Dacă copilul nu începe să
respire imediat,
resuscitaţi-l, utilizând masca
sau balonul.
 Stimularea cutanată
 Stimulare tactilă
 Uscarea şi Dezobstruarea sunt primii paşi de
stimulare tactilă
 Netezirea blândă a trunchiului, membrelor,
capului, lovirea tălpilor, frecţionarea spatelui
 Lovirea tălpilor sau fricţionarea spatelui o dată
sau de două ori vor stimula, de regulă,
respiraţia nou-născutului cu apnee primară;
 Dacă acesta rămâne în continuare apneic,
stimularea tactilă trebuie abandonată şi va fi
iniţiată imediat ventilaţia cu balon şi mască.
 Timpul pentru acordarea asistenţei
primare – 20 sec.
Stimularea cutanată
Imediat resuscitaţi copilul, utilizând
masca şi balonul, dacă copilul

 Nu respiră deloc, chiar

fiind stimulat;
 Are dispnee;

 Are o frecvenţă
respiratorie mai puţin
de 20 respiraţii pe
minut
3.VAP prin mască
 VAP prin mască
 Verificaţi poziţia nou-născutului şi asiguraţi-
vă că gâtul este doar uşor extins;
 Poziţionaţi masca şi verificaţi cât de strâns
este alipită aceasta:
 Puneţi masca pe faţa nou-născutului astfel
încât aceasta să acopere bărbia, guriţa şi
nasul nou-născutului;
 Lipiţi strâns masca de faţa nou-născutului
astfel încât contactul să fie impermeabil;
 Stoarceţi balonul numai cu două degete
(balonul pentru adulţi) sau cu întreaga
mână (balonul pentru nou-născut);
 Verificaţi contactul dintre mască şi faţa
nou-născutului ventilând de două ori şi
observând ridicarea cutiei toracice.
Masca
 VAP prin mască
 Odată ce aţi verificat cât de strâns este lipită
masca şi este prezentă propulsarea peretelui
anterior al toracelui, ventilaţi nou-născutul
folosind oxigenul. Dacă oxigenul nu este
imediat disponibil, începeţi ventilarea
folosind aerul din cameră.
 Menţineţi frecvenţa corespunzătoare a
ventilaţiilor (aproximativ 40 de respiraţii pe
minut) şi presiunea adecvată în timpul
ventilaţiei:
 Dacă pieptul nou-născutului se
ridică, probabil, presiunea de ventilare
este adecvată;
 VAP prin mască
 Dacă pieptul nou-născutului nu se
ridică:
 Verificaţi şi corectaţi, în caz de
necesitate, poziţia nou-născutului;
 Repoziţionaţi masca pe faţa nou-
născutului pentru a face impermeabil
contactul între mască şi faţa nou-
născutului;
 Comprimaţi mai tare balonul pentru a
mări presiunea de ventilare.
 VAP prin mască
 Ventilaţi timp de un minut şi apoi opriţi-vă
pentru a determina rapid dacă nou-născutul
respiră spontan:
 Dacă frecvenţa respiraţiilor este normală
(de la 30 până la 60 de respiraţii pe minut),
încetaţi ventilarea;
 Dacă observaţi cianoza centrală (limba şi
buzele cianotice), tirajul costal sau
dispneea respiratoare, sau frecvenţa
respiraţiilor este de la 20 până la 30 sau
mai mult de 60 de respiraţii pe minut,
începeţi tratamentul dereglărilor respiratorii;
 TACTICA
II. Asfixia grav-medie
 Pasul A
 Din Pasul B – VAP prin balon şi
mască, corecţia policitemiei şi
dereglărilor ionice.
 Dacă nu este efect se trece la pasul C
 TACTICA
III. Asfixia gravă
 Paşii A+B
 Din C – masaj indirect al inimii,
adrenalina, natriu bicarbonat, în
prezenţa semnelor de hipovolemie
volum espander.
 TACTICA
IV. Şoc hipoxic
 ABC reanimarea
 Tratament intensiv sindromal,
medicamentos. adrenalina, natriu
bicarbonat, în prezenţa semnelor de
hipovolemie volum expander.
 corecţia dereglărilor ionice şi
metabolice