COMUNICARE ȘI LIMBAJ

Peştii se prind cu undiţa, iar oamenii cu vorba.

(William Shakespeare)
I.Ce este comunicarea?

Transmiterea unei informaţii de la emiţător la

receptor.

„Comunicarea este un proces în care oamenii îşi

împărtăşesc informaţii, idei şi sentimente”
(Hybels & Weaver, 1986, p. 6);
 Schema comunicării

Comunicarea există numai dacă devenim,

alternativ, emiţători şi receptori =>
schimb de informaţii în ambele sensuri.
 Reviste
Adunări/şedinţe Publicaţii
videoconferinţe
Conferinţe informative

Scrisori Internet
Telegrame Canale de
Mail/Chat
Fax-uri comunicare

Televiziune Discuţii
Telefon
Radio între 4 ochi
 O BUNĂ COMUNICARE

Comunicarea are două sensuri , de la “mine către tine” şi de la

“tine către mine”. Aceasta înseamnă să fim dispuşi să îi ascultăm
pe alţii când au să ne spună ceva şi la rândul nostru când avem
ceva de comunicat să o facem aşa încât celuilalt să îi fie uşor să
recepteze mesajul nostru!
 Comunicarea nonverbala

Comunicarea
nonverbala este o
componenta esentiala in
viata de zi cu zi. Fie ca
ne ducem la un interviu,
ca tinem un discurs, ca
avem o discutie sau
suntem intr-o situatie
care solicita mult
autocontrol,
comunicarea
nonverbala este factorul
de care depinde uneori
intregul nostru succes.
=oferă informații
prețioase asupra
comportamentului
 CE REȚINEM?
I Comunicarea umană foloseşte stimuli şi semnale care aparţin următoarelor
categorii de limbaj:

Limbajul verbal (7%): respectiv CUVINTELE

Limbajul paraverbal (38%): respectiv STIMULI ŞI SEMNALE transmise

prin tonul, volumul şi ritmul vocii

Limbajul nonverbal (55%): respectiv stimuli şi semnale transmise prin:

FIZIONOMIE, MIMICĂ, GESTICĂ, POSTURĂ

II Paralimbajul şi limbajul nonverbal au rolul de a :

susţine mesajele verbale: “E haios” – râs
accentuarea mesajelor verbale: “Ieşiţi!” – braţul întins spre ieşire
Înlocuirea mesajelor verbale: “Taci, te rog!”(nerostit) înlocuit de ducerea degetului
arătător la buze
Contrazicerea mesajelor verbale: “M-am supărat pe tine” – zâmbet larg, râs
 INDICATORI AI COMUNICĂRII NONVERBALE

1. CONTACTUL VIZUAL-reglează dinamica dialogului, oferă feed-back,

permite exprimarea emoției într-o manieră involuntară prin dilatarea pupilei.

In privinta privirii, pentru a

construi o relatie de comunicare
trebuie sa pastram contactul
vizual cam 60% - 70% din timp.
De asemenea, exista mai multe
tipuri de priviri:
oficiala, intima, laterala, care
atunci cand e insotita de zambet
inseamna interes, iar atunci
cand e insotita de
incruntarea sprancenelor
inseamna ostilitate. La fel,
inchiderea ochilor inseamna
dorinta de a finaliza
interactiunea.
 MIMICA

Mimica se refera la
toate fenomenele pe
care le putem
observa pe fata unui
om :
miscarile capului,
contactul
vizual, directia privirii,
zambetul.
 GESTICA
Gestica se refera la limbajul mainilor
in termeni de viteza a miscarii, grad
de tensiune, pozitii, zone de miscare,
mod de tinere a degetelor, distanta
dintre maini si corp.

Mai jos sunt cateva imagini cu

posibile posturi pe care le poate
adopta cineva in timpul unei
discutii si cu decodificarea lor din
registrul nonverbal in cel verbal
Pozitia mainilor ne poate da nenumarate indicii despre starea cuiva.
Enumeram mai jos cateva pozitii ale mainilor si semnificatia lor in
contextul limbajului corpului:
 Postura si orientarea corpului

Se refera la felul in care un om sta la un moment dat si la modalitatile prin

care isi modifica postura corpului. Astfel, exista cateva pozitii de baza din care
putem identifica starea de spirit a oamenilor care fac parte dintr-o audienta.
Postura si orientarea corpului
Postura si orientarea corpului
Identifică mesajele transmise de figurile următoare!

?
?
2. SPAȚIUL PERSONAL

prieteni intimi-0,5m/
prieteni ocazionali-1m-1,5m/
întâlniri întâmplătoare-1,5-4m/
întâlniri publice-4m
 Comunicarea nonverbală
• Proxemica – sau modul în care comunicăm cu şi în spaţiu – este o
altă formă de comunicare nonverbală, care îşi are rădăcinile atît în
sistemul cultural în care ne situăm, cît şi în propriul sistem de valori
şi de ordonare a lumii. Proxemica este, de fapt, teoria distanţelor.

• Psihologul american Edward Hall este cel care a pus în 1996

bazele acestei teorii, identificînd distanţele fizice pe care oamenii
le păstrează între ei în anumite situaţii. El a descris patru zone de
comunicare:

1. ZC intimă: 0 - 50 cm
(pentru îndrăgostiţi şi prieteni apropiaţi);
2. ZC personală: 50 cm – 1,20 m
(pentru convorbiri cu prietenii sau vizitatorii);
3. ZC socială: 2 – 3 m
(pentru discuţii formale şi afaceri sau reuniuni);
4. ZC publică: 5 - 10 m sau mai mult
(pentru Pentru prezentări în auditoriu sau pe teren şi
pentru discuţii).
Distante zonale
Distante zonale
Distante zonale
Distante zonale
Distante zonale
Distante zonale
 II. LIMBĂ și LIMBAJ:

Limba = este un sistem complex de semne,simboluri și reguli

gramaticale.
Limbajul = este o activitate de comunicare interumană realizată
prin intermediul limbii.
Cuvântul = simbolizează obiecte,imagini, persoane, situații/ prin
cuvânt reflectăm, medităm, dialogăm.

Frecvența de utilizare a cuvintelor

-50% -cuvintele monosilabice,
-30%-cuvintele cu 2 silabe,
-13%-cuvintele cu 3 silabe

Legea efortului minim-cuvintele cele mai frecvente sunt cele mai

scurte
 III. GENEZA LIMBAJULUI:

De ce vorbim? – pentru că gândim

•Deprindere –este învățat prin recompensare

•Înnăscut- este învățat auzindu-i pe alții pe
baza unor mecanisme înnăscute
•Prin relație- cu activitățile copilului și cu
părinții(dialog permanent)
•Nevoia oamenilor de a comunica
 De ce comunicăm?
Omul trăieşte în societate … este
înconjurat de OAMENI CU CARE
VINE ÎN CONTACT în familie , la
şcoală , la locul de muncă , pe
stradă , oriunde

Medicii şi psihologii ne sfătuiesc să avem relaţii bune

cu alţii în primul rând pentru propria noastră bunăstare ,
pentru sănătatea noastră… O persoană paşnică , altruistă ,
care se gândeşte şi la binele altora şi este preocupată
de binele altora este o persoană mai veselă şi
sănătoasă. Egoismul , dimpotrivă conduce la probleme ale
inimii , la stres şi nelinişte.
 Povestea iepuraşului
Această poveste este despre un iepuraş care
Dorea să-şi gătească 8 ouă. Vă rog să citiţi
povestioara şi să meditaţi puţin asupra moralei!
Iepuraşul are de gătit 8 ouă, dar nu are o tigaie în care să le
prăjească. Stă el, se gândeşte, şi îşi aduce aminte că ursul are o
tigaie. Bucuros, pleacă spre bârlogul ursului să-i ceară tigaia cu
împrumut! Mergând… mergând, iepuraşul se întreaba:
-Dacă ursul îmi cere în schimbul tigăii 2 ouă? Hm… asta e, îi dau lui 2
ouă, mai rămân eu cu 6 şi asta e, mi-ajung 6!
Merge el ce merge, şi se întreabă din nou:
-Dar dacă îmi cere 4 ouă? Asta nu-i bine deloc! Dar ce să fac, ursul e
singurul din pădure care îmi poate împrumuta tigaia! Apoi, aşa e în
afaceri, câştigul se împarte jumate-jumate! Fie şi aşa, dacă-mi cere 4
mai rămân şi eu cu 4 şi îmi ajung şi astea până la urmă!
Mai avea puţin până a ajunge la bârlogul ursului şi-i veni o nouă idee:
-Din ce-l cunosc eu pe urs, acesta va lua şi pielea de pe mine, în plus,
e şi cam nesimţit, cred că o să-mi lase doar 2 ouă! Of… Doamne, şi
eu care aveam 8 ouă! Să rămân doar cu 2 ouă?
Delicată situaţie, dar, asta e! Până la urmă decât să mor de foame, îi dau
lui 6 şi eu sunt mai mic, rămân cu 2 ouă! Aceste ouă o să-mi ţină de
foame astăzi!
În sfârşit, iepuraşul ajunse în faţa bârlogului! Căzu din nou pe gânduri,
era din ce în ce mai stresat, pentru că în tot acest timp el s-a gândit să-l
împace şi pe urs şi pe el şi a tras nişte concluzii clare. Dar nu-şi pusese o
singură întrebare:
-Dacă ursul îmi cere toate ouăle? Ce fac? Hm… Asta ar fi foarte delicat!!!
Se hotărăşte şi bate la uşa ursului, care iese cu un zâmbet larg şi spune:
-Zi-mi iepuraşule, ce problema ai, cu ce te pot ajuta?
Iepuraşul:
-Mai ursule, ştii ceva: NU-MI TREBUIE TIGAIA TA! Apoi îi întoarce
spatele şi pleacă!
Morala: etichetarea prietenilor,
a colegilor sau a şefilor, fără măcar
să le ascultăm punctul de vedere,
conduce la un eşec ferm în comunicare!
IV. FUNCȚIILE LIMBAJULUI:
Funcția de comunicare= transmiterea unui conținut:

informațional

emoțional
IV. FUNCȚIILE LIMBAJULUI:

Funcția cognitivă
cu ajutorul
căreia ne
îmbogățim și
clarificăm
cunoștințele.

de
integrare
a gândirii

de
înțelegere
IV. FUNCȚIILE LIMBAJULUI:

Funcția reglatorie

persuasiune (modificarea
conduitei altuia, inducerea
unor stări afective, a unor
asupra altora prin
autoreglaj conștient și convingeri, idei-prin tehnici
comenzi de dirijare,
voluntar de argumentare,
conducere, comandă
amenințare voalată,
promisiunea unor avantaje
deosebite)
V. FORMELE LIMBAJULUI:

a. Limbaj extern

b. Limbaj intern
a. Limbajul extern

Dialogul –schimb Limbajul oral

de replici
vorbirea care
are un grad ridicat de
libertate, nu este supusă
unor norme sau reguli
riguroase, implică cel
puțin o persoană, iar
canalul de comunicare
este audio-vizual.
Monologul-discurs
verbal public-trebuie Ceea ce contează este
să țină seama de ca mesajul să ajungă la
regulile de concizie, destinatar.
claritate, cursivitate
și expresivitate
a. Limbajul extern
Limbajul
scris
este mai sever,
trebuie să se
conformeze unor
norme gramaticale
deoarece greșelile
alterează sensul și
semnificația
mesajului scris.

Comunică informații,
idei, trăiri supuse în
prealabil unui proces
mintal de selecție,
ordonare, semnificare.

PERLE DE LA BAC
”În opinia mea, iubirea în romanul Moromeţii este deosebită şi transmite un gând pozitiv pentru lupta lui Moromete de a
nu se stinge iubirea faţă de satul rural".

”Versurile din strofa citată exprimă moartea iubirii şi faptul ca poetul se apropie să moară".
”Sinonime pentru cuvintele: apune- se luminează; jertfelor-bijuterilor”.
”Dimensiunea temporală se referă la locul desfăşurării acţiunii în aceasta poezie. ”
”Eu baiat însămi vreau să spun ca nu prea ştiu despre legi, dar îmi plac când se dau . Mai potoleşte şi ei hoţia şi golănia
din ţara asta”.
a. Limbajul intern