DEPISTAREA ŞI

DIAGNOSTICUL
TUBERCULOZEI
 Depistarea tuberculozei
 Obiectivul principal al depistării (screening-ului) a
TB active constă în asigurarea depistării precoce a
TB și inițierea promptă a tratamentului, cu scopul
final de a reduce riscul rezultatelor slabe a
tratamentului, formarea sechelelor și consecințelor
sociale și economice negative ale TB, și contribuirea
la reducerea transmiterii TB
 Screening-ul TB trebuie să respecte principiile etice
stabilite pentru screening-ul bolilor infecțioase,
respectarea drepturilor omului, minimizarea riscului
disconfortului, durerii, stigmatizării și discriminării
 Organizarea depistării trebuie să permită identificarea
surselor de infecție din comunitate
 Depistarea tuberculozei
 Depistarea pasivă este principala metodă de
depistare a TB la nivelul medicinii primare, care
include identificarea persoanelor simptomatice în
momentul adresării la lucrătorul medical
 Depistarea activă - presupune identificarea activă
a persoanelor cu TB din grupurile cu risc sporit
de îmbolnăvire de TB şi a contingentelor
periclitate
 Depistarea TB este sarcina medicului de familie
 Diagnosticul final este stabilit de medicul de specialitate -
ftiziopneumolog, în baza investigaţilor clinice,
epidemiologice, bacteriologice, radiologice
 Depistarea activă a TB
(screening-ul sistematic)
 Screening-ul sistematic pentru TB activă
(depistarea activă a TB) este definit ca identificarea
sistematică a persoanelor cu suspiciune de TB
activă, într-un grup țintă predeterminat, cu ajutorul
testelor, examinărilor sau altor proceduri, care pot fi
aplicate rapid
 Screening-ul sistematic pentru TB activă se va
efectua anual persoanelor din grupele cu risc sporit
de îmbolnăvire de TB, persoanelor ce necesită
vigilență sporită privind tuberculoza şi celor din
categoriile pereclitante (personalul din sectoare
speciale, cu risc de transmitere a tuberculozei)
 Grupul de risc este orice grup de persoane în care
prevalența sau incidența TB este semnificativ mai
mare, decât în populația generală
 Grupurile cu risc sporit de îmbolnăvire TB, la care
se efectuează obligatoriu radiografia
pulmonară standard
 Contactii, adulti si copii, cu pacientii de TB pulmonara depistati in cadrul
anchetei epidimiologice;
 Persoanele cu sechele posttuberculoase
 Persoanele cu infecția HIV;
 Persoane cu imunitate compromisă care efectuiază tratament imunosupresiv;
 Persoanele care suferă de diabet zaharat;
 Pacienți cu afecțiuni psihice in scopul internării
 Persoanele aflate în locurile de detenție și pesonalul angajat;
 Migranții interni și externi;
 Persoane FLT;
 Personalul echipelor de asistența medicală urgentă;
 Personalul instituțiilor specializate ftiziopneumologice.

Notă. La adolescenții din grupurile cu risc sporit de îmbolnăvire de tuberculoză

se efectuează și IDR Mantoux 2UT.
 Persoanele care necesită vigilență
sporită privind tuberculoza (1)
1. Persoanele cu risc sporit TB, condiționat de factorii sociali (persoanele din categoriile
social defavorizate)
 persoanele fără loc stabil de trai,
 șomerii,
 zilierii,
 persoanele cu venituri mici
2. Persoanele expuse factorilor medico-biologici de risc:
 Persoanele cu insuficiența renală cronică
 Persoanele cu maladii pulmonare cronice nespecifice și fumători activi
 Persoanele cu consum abuziv de alcool, consumatorii de droguri
 Persoanele care suferă de diabet zaharat
 Persoanele cu gastrectomie sau by-pass jejunoileal
 Gravidele cu simptome sugestive pentru TB
 Lauzele cu simptome sugestive pentru TB
 Copiii nevaccinați BCG
3. Rezidenții și angajații instituțiilor cu regim: închisori, aziluri, instituții de îngrijiri paliative,
centre de plasament, instituțiile specializate FP
4. Studenții colegiilor medicale, universității de medicină, rezidenți, secundari clinici ai
universității de medicină
5. Personalul instituțiilor medicale
6. Asistenți medicali
 Persoanele care necesită vigilență
sporită privind tuberculoza (2)
 Persoanele care necesită vigilență sporită privind
tuberculoza, vor fi supuse anual evaluărilor
clinice, la prezența simptomelor sugestive pentru
tuberculoză
 În cazurile cînd în urma evaluarii clinice au fost
depistate simptomele sugestive pentru
tuberculoză va fi efectuată radiografia pulmonară
standard
 Persoanele cu modificări radiologice sugestive
pentru tuberculoză vor fi evaluate pentru TB
activă
 Personalul din sectoare speciale, cu risc de
transmitere a TB (categorii pereclitante)
 Personalul din instituțiile medico-sanitare:
 personalul medical din secții de nou-născuți, spitale (secții)
de pediatrie
 personalul medical din centrele de reabilitare și
recuperare/plasament pentru copii
 Personalul din instituțiile de învățămînt:
 personalul din instituțiile de educație antepreșcolară și
învățămînt preșcolar;
 Personalul din instituțiile de învățămînt primar.
 Notă. Radiografia pulmonară standard (digitală sau
convențională) pentru persoanele din categoriile pereclitante se
efectuează la angajare și anual – în cadrul examenelor
medicale, conform indicațiilor medicale.
 Contingentele pereclitante sunt examinate pentru prevenirea
răspândirii tuberculozei de către angajaţii din aceste instituții.
 Screening-ul sistematic pentru TB
activă include
 Istoricul complet al persoanei
 Examenul clinic o dată la 6 luni, adulţii și copii din
grupurile cu risc sporit de îmbolnăvire prin TB, pentru
depistarea simptomelor/semnelor sugestive pentru
TB
 Referiți suspecţii la examenul microscopic al sputei la
BAAR și radiografia pulmonară standard (digitală sau
convențională), în cazul prezenţei
simptomelor/semnelor sugestive pentru TB;
 IDR Mantoux 2UT la copii și adolescenți - nu mai rar
de o dată în 12 luni, în cazul absenţei semnelor
clinice. La necesitate - examenul radiologic OCT;
 Radiografia pulmonară standard (digitală sau
convențională) la adulți și adolescenți - nu mai rar de
o dată în 12 luni, în cazul absenţei semnelor clinice
 Depistarea pasivă a TB
(screening-ul simptomaticilor)
 Depistarea pasivă a TB este o examinare sistematică
în identificarea persoanelor cu simptome sugestive
pentru TB, care se face sistematic pentru toate
persoanele ce solicită asistență medicală, într-o
instituție medicală
 Screening-ul simptomaticilor este o activitate ce
revine atât medicilor din reţeaua de asistenţă
medicală primară, cât și celor de diverse alte
specialităţi
 Avantajele depistării pasive constau în accesibilitate,
cost redus, posibilă precocitate diagnostică, eficienţă
ridicată, constituind primul filtru de depistare clinică.
Depistarea pasivă a TB implică
 persoana cu TB activă care se confruntă cu
simptome, pe care le recunoaște ca fiind grave
 persoana care se prezintă de sine stătător la o
instituție medicală
 lucrătorul medical care evaluează corect persoana ce
prezintă simptome sugestive pentru TB
 utilizarea cu succes a algoritmului de diagnostic
deplin cu sensibilitate și specificitate suficientă
 Depistarea pacienților cu simptoame clinice
caracteristice tuberculozei este sarcina medicului
de familie şi a fiecărui lucrător medical indiferent
de specialitatea pe care o prestează!
 De reţinut: Persoanele cu tuberculoză pot rămâne
asimptomatice.
Istoric medical complet al pacentului
 Date sociale, familiale, medicale și
profesionale
 Prezenţa simptomelor caracteristice
tuberculozei
 Expunerea la TB
 Istoricul de TB (infecţie sau boală)
 Factori de risc pentru TB
 Sindromul de intoxicație
("sindrom de impregnaţie bacilară")
 subfebrilitate cu caracter intermitent (37 -
38°C)
 astenie
 inapetenţă
 scadere în greutate inexplicabilă
 transpiraţii predominant nocturne
 insomnie
 nervozitate
 disconfort subiectiv, ş.a.
 Sindromul bronho-pulmonar
 Tusea este cel mai frecvent simptom al tuberculozei. Tusea persistentă
mai mult de 2 - 3 săptămîni inițial seacă, ulterior devenind în câteva
săptămâni productivă cu spută mucoidă, mucopurulentă sau purulentă,
hemoptizie (spută hemoptoică sau hemoptizie patentă);
 Sputa (identificarea caracterului şi volumului este obligatoriu). În
majoritatea cazurilor se constată în formele distructive de TB pulmonară.
Cantitatea expectorată oscilează de la cantităţi neînsemnate, pînă la 200 -
300 ml, cu caracter seros sau purulent, cîte odată fetid;
 Dispneea – indicele frecvent în TB P: (progresivă, permanentă (în fiecare
zi); variază de la o senzaţie uşoară în timpul eforturilor fizice marcate pînă
la insuficienţă respiratorie severă în repaus; se intensifică la efort fizic,
infecţii respiratorii; survine cîte odată din primele zile după apariţia tusei);
 Durerea toracică cu caracter pleuritic apare uneori la pacienţii cu leziuni
parenchimatoase subpleurale, dar mai poate fi o consecinţă a
suprasolicitării musculare datorate tusei persistente. Junghiul toracic este o
durere vie, localizată, acută si superficială, exagerată de tuse și de
respirație profundă. Se întâlnește în pleurite, pleurezii, congestii
pulmonare etc. O durere vie, atroce, care imobilizează toracele și oprește
respirația, însoțită de stare de colaps, se întâlnește în pneumotoraxul
spontan și în embolia pulmonară.
 Hemoptizia – sputa cu striuri de sînge.
 În TB extrapulmonară simptomele locale
sunt în funcție de organul afectat
 Afectarea ganglionilor limfatici periferici:
adenopatie, supurație, uneori cu drenare
 Tuberculoza articulară: durere, tumefiere și
supurație la nivelul articulaților
 Meningita tuberculoasă (de obicei, la copii):
cefalee, febră, rigiditatea cefei și somnolență.
 Efectuarea examenului fizic
 Starea generala
 Date percutorii, palpatorii şi
stetoacustice
 Reacţii paraspecifice (eritem nodos
pe gambe, cherato-conjuctivita
flictenuloasa etc., preponderent la
copii)
 Adenopatie regională
 EXAMINAREA PERSOANELOR SUSPECTE LA TUBERCULOZĂ
1. Pacienţi cu simptome clinice caracteristice 2. Diagnosticul rapid al TB, inclusiv MDR TB,
pentru TB (toţi care nu se includ în p. 2) la persoanele cu risc sporit de îmbolnăvire TB

MICROSCOPIA X-pert MTB/RIF

Rezultat Rezultat

Microscopia negativă Microscopia pozitivă Xpert negativ Xpert +,RIF - sens Xpert+,RIF - rez

M. repetată pozitivă Metoda culturală LJ BACTEC MGIT MTBDRPlus (+linia 2)

M. repetată negativă, M. repetată negativă 2. Diagnostic rapid al TB, inclusiv MDR TB, la persoane cu risc sporit de
Rn=Norma. Clinic&Rn - TB?? îmbolnăvire TB
 Persoanele cu simptome TB, care au fost în contact cu pacienţi de TB
MDR;
Alta patologie  Copii cu simptome clinice caracteristice tuberculozei, în special din
contact TB MDR;
 Pacienţii HIV pozitivi, la care sunt prezente simptome sugestive
pentru tuberculoză;
 Deţinuţii şi foştii deţinuţi din penitenciarele cu un grad înalt de
infectare cu TB MDR;
 Grupuri vulnerabile pentru TB: persoane fără adăpost, utilizatori de
droguri, cazuri de neoplasm, diabet zaharat, hepatita, tratamente
imunosupresive, hemodializa;
 Grupele de risc sporit, la care sunt prezente simptome sugestive
pentru tuberculoză, de ex. lucrătorii de laborator sau persoanele care
îngrijesc bolnavii cu TB MDR;
 Pacienţi cu suspecţie la recidivă a tuberculozei, dar cu rezultate
negative la examinarea microscopică repetată a sputei;
 Pacienţii cu simptome clinice de tuberculoza extrapulmonară, în
Metode în diagnosticul tuberculozei

 Diagnosticul de laborator M.
tuberculosis
 Testarea cutanată tuberculinică
 Examenul radiologic
 Investigații clinice de laborator
 Examenul histopatologic
 Diagnosticul de laborator
M. tuberculosis
 diagnosticul TB active
 aprecierea contagiozităţii
 aprecierea sensibilităţii M. tuberculosis şi stabilirea
schemelor de tratament
 urmărirea eficacităţii și corijarea tratamentului
 evaluarea vindecării

 diagnosticul TB latente
 contacţi
 personal medical
Metode de diagnostic M.tuberculosis
 Metode microscopice
 Colorarea Ziehl-Neelsen
 Colorarea cu fluorocromi (auramin-rodamină)
 Metode microbiologice (cultivare pe medii de cultură)
 Medii solide (Lowenstein-Jensen, Ogawa)
 Medii lichide (MGIT)
 Metode molecular biologice
 PCR
 teste de hibridizare
 teste de secvenţiere

 Metode serologice (IGRA)

 Metode alergologice (Testul PPD, proba Mantoux)

 Scopul investigaţiilor
 Diagnosticul precoce al TB
 Diagnosticul diferenţial al modificărilor
radiologice pulmonare
 Urmărirea evoluţiei clinice şi eficacităţii
tratamentului
 Aprecierea sensibilităţii agentului patogen către
preparatele antituberculoase si corijarea
tratamentului
 Evaluarea vindecării
 Aprecierea contagiozităţii unui caz de boală
 Materialul patologic folosit
pentru depistarea M. tuberculosis
 Tuberculoza pulmonară - sputa

 În fiecare caz suspect de tuberculoză

trebuie să se asigure colectarea a 2
probe de spută timp de 2 zile
consecutive
Dacă pacientul nu elimină spută
Alte materiale patologice:
• Lavajul bronşic
• Tubajul gastric
• Produsele recoltate la
bronhoscopie
• Sputa indusă
 Material patologic în TB extrapulmonară
și TB extrarespiratorie

 exsudatul pleural
 lichidul cefalorahidian
 ţesutul afectat
 urina etc.
 Recoltarea sputei
 Proba 1 (pe loc)
 În ziua când pacientul suspectat de tuberculoză se
adresează pentru asistența medicală pentru prima
dată, el este trimis la cabinetul de recoltare, unde, în
prezența lucrătoruli medical, se va recolta prima
probă de spută
 Pacientul se instruiește privind necesitatea recoltării
a două probe de spută și procedura recoltării sputei
 Înainte de colectare, pe suprafața externă a
recipientului de spută (nu pe capac), se scrie
prenumele bolnavului şi se va indica numărul
specimenului
 Recoltarea sputei
 Proba 2 (proba matinală)
 Sunt două modalități de recoltarea acestei probe de
spută:
 recoltarea celei de-a 2-a probe se face atunci când
pacientul se întoarce la cabinet sau
 pacientului i se oferă un container pentru colectarea
probei de dimineaţă
 Pacientului i se explică modalitatea de recoltare,
dimineaţa înainte de mâncare, după clătirea gurii cu
apă
 Proba este adusă în aceeaşi zi la camera de
recoltare
 Condiţiile de recoltare a sputei
 Procedura se va efectua în camerele de
recoltare a produselor patologice
 Se face sub supravegherea unui cadru
medical la un geam /vizor al boxei de
recoltare, cu respectarea masurilor de control
infecţios:
 ventilaţie corespunzătore
 lămpi UV
 respiratoare
 Examenul microscopic

 Colorarea frotiului prin metoda Ziehl-

Neelsen şi examinarea la microscop
obişnuit
 Colorarea cu substanţe fluorocrome şi
examinarea cu ajutorul microscopiei
fluorescente

 Metoda microscopică permite detectarea

micobacteriilor în prezenţa a mai mult de 5 000 –
10 000 de corpi microbieni într-un ml de material
 MICROSCOPIA
Test rapid, ieftin
Test prezumtiv, nu şi diagnostic
Determină bacteriile BAAR, nu
neapărat M. tuberculosis
Alte bacterii BAAR:
- micobacterii nontuberucoase (M. fortuitum, M.
gordonni);
- Nocardia
Specificitatea: >95%

Sensibilitate joasă: 20-60%!!!

1 frotiu 80-82 %
2 frotiu 10-14 %
3 frotiu 5-8 %
 Scopul examenului microscopic
 depistărea unor bolnavi noi, eliminatori de
bacili
 diagnosticul precoce al TB
 monitorizărea bacteriologică a bolnavilor
cu diagnosticul de tuberculoză confirmat
in dinamică şi
 verificarea eficacităţii tratamentului
 Examenul microscopic
 Examenul microscopic al sputei la BAAR are o
valoare exclusivă în diagnosticul precoce al
tuberculozei
 Acesta este superior altor metode prin confirmare
rapidă, cost redus, accesibilitate majoră
 Dar are şi unele dezavantaje - sensibilitatea
redusă şi necesitatea corectitudinii în executare
 Depistează cele mai periculoase forme de
tuberculoza (cu cât mai mare este numărul de
BAAR în sputa, cu atât mai contagios este
bolnavul de tuberculoză)
Colorarea Ziehl-Neelson
 Rezultatele examenului microscopic

Nr. BAAR Câmpuri microscopice Rezultatul

0 BAAR în 100 câmpuri Negativ

microscopice
1-3 BAAR în 100 câmpuri Negativ
microscopice
4-9 BAAR în 100 câmpuri Se notează numărul
microscopice
10-99 BAAR în 100 câmpuri 1+; slab pozitiv
microscopice
1-10 BAAR într-un câmp microscopic 2++; moderat pozitiv

 10 BAAR într-un câmp microscopic 3+++; intens pozitiv

Colorarea cu fluorocromi
 Examenul prin cultură
 Metode microbiologice de diagnostic prin
cultură pe medii solide (Lowenştein-
Jensen)
 Metode microbiologice de diagnostic prin
cultură pe medii lichide (Metoda BACTEC
MGIT 960, Metoda MB/BacT-Alert)
 METODA MICROBIOLOGICĂ
Mediu Solid / lichid
 SOLID (LJ)  LICHID (MGIT)
 Scopul examenului prin cultură
 diagnosticul diferenţial al
tuberculozei
 testării sensibilităţii agentului
patogen către preparatele
antituberculoase
 confirmării exacte a naturii
tuberculoase a maladiei
 determinării apartenenţei taxonomice
a agentului patogen
Avantajele principale în aplicarea culturii

 Metoda de cultivare este cu mult mai sensibilă

decât microscopia
 Permite izolarea culturii pure de micobacterii
 Permite diferenţierea tipului de micobacterii
 Permite tipizarea micobacteriilor în cadrul M
tuberculosis complex
 Permite determinarea exactă a etiologiei
procesului specific
 Testarea sensibilităţii agentului patogen izolat la
preparatele specifice
Examenul prin cultură
 METODA MICROBIOLOGICĂ
 Timpul rezultatului MBT+
 Mediu lichide: în mediu - 2
săptămâni
 Medii solide: în mediu – 3-4
săptămâni
 Posibilitate de izolare şi
identificare a altor micobacterii
non-tuberculoase
 SE INDICĂ REZULTATUL:
 MBT pozitiv
 MBT negativ
Testarea sensibilității
M. tuberculosis
 Testarea sensibilității M.tuberculosis
Cultura solidă (LJ):
Specimenul este inoculat în tuburi cu AB; creșterea în tuburile cu AB indică rezistență
 Testarea sensibilității M.tuberculosis
Cultura lichida (BACTEC, MGIT):
Specimenul este inoculat în tuburi cu AB; creşterea în tuburile cu AB indică rezistenţă
Metode molecular-biologice
 Metode molecular-biologice
• Caracteristici
• Rapid (1 zi vs
săptămâni)
• Senzitiv (= culture)
• Specific
• Costisitor
• Necesită tehnologii
sofisticate
• Necesită personal calificat
• Nu înlocuiește metodele
culturale
• 1. Diagnostic
• Xpert MTB/RIF, Amplicor,
Gen-Probe AMDT, LAMP,
ProbeTec, GenoTypeMTBDR
• 2. Identificare
• INNOLiPA Sequencing, PRA,
AccuProbe, LiPA,
GenoTypeMTBDR
• 3. Testare sensibilitate
• INNOLiPA, GenoTypeMTBDR
Xpert MTB/RIF
• 4. Genotipare
• Fingherprinting, PSQ, RFLP,
spoligotyping, MIRU-VNTR
 “Reacţia de polimerizare în lanţ”
(polymerase chain reaction – PCR)
• Permite amplificarea în milioane de exemplare
a unor fragmente de ADN din regiuni selectate
ale genomului
• Pentru început, trebuie cunoscute două
secvenţe scurte de nucleotide, situate la
capetele segmentului, care urmează a fi
amplificat
• Pe baza acestor secvenţe se produc (sau se
obţin) aşa numiţii praimeri, care prezintă din
sine nişte molecule (fragmente) scurte de ADN,
complementare la aceste secvenţe de
nucleotide
 Test Xpert MTB/RIF &
Instrumentul GeneXpert
 Testul Xpert MTB
Oferă o cale mai bună de a realiza beneficii mari a Diagnosticului
Molecular

SIGUR RAPID UŞOR

Resultat Răspuns De utilizat
 GeneXpert® MTB/RIF Test
 Metoda Xpert MTB/RIF este propusă de OMS (2011) pentru
depistarea rapidă a cazurilor de tuberculoză, ca metodă de
screening printre persoanele cu simptome clinice caracteristice
tuberculozei, care este concepută ca un test, în care toate
reacţiile decurg într-un cartuş (cartridge)
 Testul se bazează pe multiplex, PCR în timp real, cu greutatea
moleculara pentru a detecta și a diagnostica MTB
 Tot odată această metodă permite depistarea rapidă a
rezistenţei către Rifampicină
 Metoda este foarte simplă în utilizare şi poate fi aplicată în
laboratoarele de nivel periferic, sau chiar la nivel de AMP
 Metoda nu necesită laboratoare cu securitate biologică de nivel
2 sau 3
 Rezultatele cu rezistenţă la RIF sunt disponibile în numai 2 ore
 GeneXpert® MTB/RIF Test
 Cum funcționeaza?
 In momentul in care cineva este suspectat de TB, se poate colecta
sputa care este prelucrata in mai putin de doua minute pentru a fi
introdusa in cartusul de unica folosinta
 Spre deosebire de testele clasice, proba se lasa la incubat la
temperatura camerei timp de 15 minute direct in tubul cu reactiv cu
care este insotit cartusul, dupa care se efectueaza testul

 Denumire test: (M.tuberculosis, M. bovis, M. africanum, M. microti

si M. canetti) si rezistenta la Rifampicina
 test diagnostic calitativ in vitro
 Detectie L 81bp in gena rpoB
 recoltare proba: orice tip de secretie respiratorie
 timp de analiza: 90 minute
 Cepheid Xpert MTB/RIF

MTB &RIF in 100min

 GenoType® Series Mycobacteria
Metoda HAIN
4 tipuri de teste

GenoType® MTBC – diferențierea complexul M. tuberculosis (M.

bovis, M. BCG, M. africanum)

GenoType® Mycobacterium CM/AS – micobacterii non atipice (M.

avium, M. fortuitum, M. gordonae, M. kansasii)

GenoType® MTBDRplus – detecţia sensibilităţii pentru preparatele

de I linie

GenoType® MTBDRplus – detecţia sensibilităţii pentru preparatele

de II linie
Analiza polimorfismului fragmentelor
de restricţie -“fingerpriting”
 “amprentele digitale ale ADN”
 permite studierea profilului genomic al micobacteriilor
 Această metodă are o importanţă majoră în
epidemiologia moleculară, infecţiile nosocomiale
 Metoda constă în determinarea (pornind de la ADN-ul
cromosomial) numărului şi respectiv dimensiunii
fragmentelor de restricţie care conţin secvenţa de
inserţie IS 6110 în cazul M.tuberculosis
 Această secvenţă variază de la o tulpină la alta, în
funcţie de numărul copiilor şi respectiv distribuţia
acestora la nivel genomic.
IS6110 DNA Fingerprint Pattern
Testul tuberculinic
 Tuberculina
 reprezintă un extract din cultura
micobacteriană de tip uman şi bovin
cu vechime de 6-8 săptămâni,
concentrat prin evaporare până la
1/10 din volumul iniţial
 tuberculoproteină purificată (PPD)
 o doză = 2UT în volum de 0,1 ml
 Indicaţii pentru testul tuberculinic

 Copii din contact cu bolnavi TB

(contact familiar sau cu rude, la
şcoală etc.)
 Copii cu semne clinice sugestive
pentru TB
 Copii cu risc sporit de infectare
 Pacienţii cu infecţie HIV
 Tipuri de tuberculină
 „old tuberculin”
 PPD-RT21
 PPD-RT23
 PPD-CT68
 PPD-IC65
 PPD-S
 IP48 Pasteur
Dezvoltat în 1907 de Dr. Charles
Mantoux
 Tehnica IDR Mantoux 2 UT
 Instrumentarul necesar - seringi 1 ml- ace
speciale pentru injecţii intradermice de o singură
folosinţă
 Locul introducerii - intradermic pe faţa
anterioară a treimii de mijloc a antebraţului
 Tehnica întroducerii - După o prealabilă
dezinfectare a tegumentelor cu alcool 70% SAU
alcool eter, se introduce intradermic 0,1 ml (2
UT) de PPD.
 În momentul inoculării se formează o papulă
cu aspect de „coajă de portocală” cu dimensiuni
de 5-6 mm, care dispare peste 10 min
Tehnica IDR Mantoux 2 UT
Tehnica IDR Mantoux 2 UT
Reacţia organismului la tuberculină
 generală – febră, astenie, artralgie, modificări
patologice în sânge; aceste semne se menţin
1-2 zile
 focală – poate avea loc la introducerea
subcutanată a tuberculinei în cazuri de
tuberculoza activă. Ea se manifestă prin
apariţia sau creşterea tusei, sputei, durerilor
toracice
 locală – în locul introducerii tuberculinei
observăm eritem, o papulă dermică, vezicule
 Citirea și interpretarea
reacțiilor IDR Mantoux 2 UT
 se face la 48 - 72 ore de la administrare,
luând în consideraţie doar dimensiunile
induraţiei palpabile, excluzând reacţiile
eritematoase simple
 se măsoară în milimetri (mm), cel mai mare
diametru transversal al reacţiei, cu ajutorul
unei rigle transparente
 după 4-7 zile reacţia dispare, lăsând o uşoară
pigmentare şi descuamare furfuracee locală
Citirea rezultatelor IDR Mantoux 2 UT
Citirea rezultatelor IDR Mantoux 2 UT
Citirea rezultatelor IDR Mantoux 2 UT
Citirea rezultatelor IDR Mantoux 2 UT
 Interpretarea reacțiilor
IDR Mantoux 2 UT
Negativă:
 Prezenţa unui punct numai la locul
inoculării tuberculinei
 Prezenţa hiperemiei
 Prezenţa papulei numai până la 4 mm
(inclusiv) la cei nevaccinaţi şi până la 9
mm (inclusiv) la cei vaccinaţi
 IDR Mantoux 2 UT negativă
 Pacienţii cu IDR Mantoux 2 UT negativă, „anergie
pozitivă”, se consideră persoane neinfectate
 O reacţie negativă la PPD-L sugerează o afecţiune
netuberculoasă, dar nu exclude tuberculoza activă.
 La 25% din persoane infectate cu M.tuberculosis
testul tuberculinic poate fi negativ în timpul
diagnosticării
 Anergia negativă este caracteristică pentru bolnavii
cu tuberculoză avansată, cu cancer, HIV infectaţi,
infecţii virale (gripa, rujeola, tusea convulsivă) etc
 O reacţie negativă poate fi şi la persoanele infectate
care se află în perioada antialergică
 Reacţiile fals-negative
pot fi determinate de :
 Factorii care se referă la persoana supusă testării: febra de
orice origine, malnutriţia, infecţiile virale: HIV, parotidită
epidemică, varicela, rujeola, infecţiile bacteriene: formele severe
ale tuberculozei, lepra, febra tifoidă, tusea convulsivă,
bruceloza, vaccinarea recentă cu virusuri vii: rujeola, varicela,
parotidită, poliomielita, infecţiile micotice severe, insuficienţa
renală cronică, leucemiile, limfoamele, boala Hodgkin,
sarcoidoza, nou-născuţii sau vârstnicii, stările de şoc
(chirurgical, traumatic, arsuri grave), tratamentul cortizonic,
citostatic;
 Factorii care se referă la managementul produsului
tuberculinic: inactivarea tuberculinei (nerespectarea condițiilor
de păstrare), diluţii improprii, denaturările biochimice;
 Factorii care se referă la metoda de administrare: doza
introdusă a fost mai mică, introducerea subcutanată,
sângerarea, tamponarea energică după injectare;
 Factorii care se referă la interpretarea rezultatelor: lipsa
experienţei, erorile de citire.
 Interpretarea reacțiilor
IDR Mantoux 2 UT

Pozitivă:
 Prezenţa papulei de 5 mm la
nevaccinaţi şi 10 mm la cei vaccinaţi
până la 16 mm (inclusiv) la copii şi
până la 20 mm (inclusiv) la maturi
 Interpretarea reacțiilor
IDR Mantoux 2 UT
Hiperergică:
 Diametrul papulei – 17 mm şi mai
mare la copii şi adolescenţi; 21 mm
şi mai mare la maturi
 Reacţia veziculonecrotică
 Limfangită şi/sau adenopatie
regională
 IDR Mantoux 2 UT
pozitivă sau hiperergică

 Grupelor infectate cu tuberculoză aparţin

persoanele cu IDR Mantoux 2 UT pozitivă
sau hiperergică

 Reacţia pozitivă sau hiperergică este

markerul infecţiei tuberculoase fără
corelaţie cu tuberculoza activă!
 Rezultatele fals pozitive
IDR Mantoux 2UT

 Vaccinarea cu vaccin cu bacili

Calmette-Guerin (BCG)
 Infectarea cu micobacterii
nontuberculoase
 Efectul booster
 Erori de citire
Diagnosticul diferenţial între alergia
la infecţia naturală şi postvaccinală
Criterii Alergia la infecţia Alergia postvaccinală
naturală
Contactul bacilar Prezent Absent
Dimensiunile papulei >12 mm. dispare peste < 12 mm, dispare peste
2-3 săptămâni o săptămână
Culoarea papulei Roşie, cu nuanţă Roză
violacee
Dinamica IDR Stabilă sau în creştere În descreştere
Mantoux 2UT
Vaccinarea BCG Efectuată de mult Recentă
Cicatricea < 4 mm 4-8 mm
postvaccinală
Reacţii paraspecifice Prezente Absente
 Viraj tuberculinic

 IDR Mantoux 2 UT pozitivă,

apărută pentru prima dată în
urma primoinfecţiei tuberculoase
 Efectul booster

s-a constatat că repetarea

testului tuberculinic la
intervale scurte poate genera
creşterea intensității reacţiei
 Amânarea efectuării
IDR Mantoux 2 UT
 Boli infecţioase acute
 Boli cronice în faza de acutizare
 Perioada de convalescenţă
 Stări alergice
 Erupţii dermice
 O lună de zile după orice vaccinare
 Noi abordări în diagnosticul
infecției tuberculoase latente
 Există două teste IGRA (Interferon gamma
releasing assay) disponibile în lume:

 QuantiFERON-TB TB Gold

 T-SPOT.TB
 Interferon Gamma Release Assay
(IGRA test)
 Principiu IGRA
 Detectează IFN-g produs de T-limfocite, la
acţiunea cu antigenii/proteinele M. tuberculosis

 Antigenii - ESAT-6 & CFP-10

 Absenţi la M. BCG
 Absenţi la majoritatea Mycobacteriilor non-
tuberculoase
 Excepţii: M. kansasii, M. marinum
 Interferon Gamma Release
Measurement of induration
and erythema

IFN-γ
Presentation of
TNF-α IL-8,etc
myobacterial antigens

Skin test

In-vitro blood
Memory T test IFN-γ
cell TNF-α IL-8,etc
Antigen presenting
cell

Measurement of IFN-γ
production
Bazate pe secretia de IFNg de catre leucocitele periferice (celule T) stimulate cu Ag
specifici MTB (ESAT-6, CFP-10, TB7.7)
 QuantiFERON®-TB Gold

 aprecierea cantităţii γ-interferonului în plasma

sângelui după incubarea cu antigenii specifici
ESAT-6, CFP-10 și TB 7.7 (metoda ELISA)
 Sensibilitatea testului – 95%
 Specificitatea – 99%

 Oferă rezultate rapid – maxim 24 ore

 Rezultat pozitiv - cantitatea de γ-interferon eliberata ≥ 0.35 UI/mL
 Un rezultat pozitiv indica o infecție cu M. tuberculosis
 Pot apărea rezultate fals-pozitive în cazul prezenței de micobacterii
non-tuberculoase (M. kansasii, M.szulgai și M.marinum)
 QuantiFERON®-TB GOLD
Стадия 1 Посев крови
Nil ESAT-6 CFP-10 Mitogen
Control Control

Add antigens Culture overnight при 37oC

Heparinised whole blood
Cells from infected persons
secrete IFN-g

Стадия 2 IFN-гамма ELISA

COLOR
Standard Curve

OD 450nm
TMB

IFN-g IU/ml

Harvest Plasma Wash, add Substrate, Measure OD and

incubate 30 min determine IFN-g levels
then stop reaction
QuantiFERON®-TB GOLD
 T-SPOT.TB
 În cazul testului T-SPOT.TB, celulele
mononucleate din sângele periferic sunt incubate
cu antigene de MTB, iar numărul de celule T care
au produs INF-γ este determinat prin reacţia
ELISPOT
 Sensibilitate testului – 92-96%
 Specificitatea – 99,9%
 Rezultatul peste 24 ore
 Rezultatele sunt determinate prin numărarea de spoturi în test,
care sunt numărate direct vizual, folosind o lupă, un
stereomicroscop, un elispot cititor sau dintr-o imagine digitală
capturată de la un microscop
 Aceste pete albastru- închis sunt numărate, şi în funcţie de cât de
multe dintre ele sunt prezente, proba este înregistrată ca fie
pozitivă, sau negativă
T-SPOT. TB
 T-SPOT. TB
Test Tuberculinic T-SPOT.TB
 Examenul radiologic
Scopul examenului radiologic:

 Diagnosticul maladiei în cazul

tuberculozei pulmonare microscopic
negative
 Aprecierea extinderii procesului în cazul
tuberculozei pulmonare
 Apreciază evoluţia clinică (dinamica) a
procesului specific în timp
 Depistează modificări patologice lipsite
de simptomologia clinică.
 Tehnici radiologice
 Radiografia standard postero-anterioară şi de
profil
 Metodele radiologice suplimentare:
 radiografia cu raze dure
 radiofotografia medicală (RFM)
 radioscopia
 tomografia plană
 Tomografia computerizată
 Rezonanţa Magnetică Nucleară (RMN)
Modificările radiologice elementare
în cadrul tuberculozei pulmonare
 opacitate nodulară
 opacitate infiltrativă limitată
 opacitate infiltrativă extinsă
 opacitate rotundă, ovală
 diseminare pulmonară: micronodulară
(miliară) şi macronodulară
 transparenţă
 opacitate inelară
 opacitatea hilului lărgit
 Examenul radiologic
• Cel mai frecvent în proces sunt implicate
segmentele posterioare al lobului superior şi
segmentele superioare a lobului inferior

• Modificări atipice în cazul HIV infecţiei

• Lipsa schimbărilor radiologice la infectaţi TB

Opacitatea hilului lărgit
Opacitatea hilului lărgit
Opacitate nodulară
Diseminare pulmonară
micronodulară (miliară)
Diseminare pulmonară
micronodulară (miliară)
Diseminare pulmonară
macronodulară
Opacitate infiltrativă limitată
Opacitate infiltrativă extinsă
Opacitate inelară
Opacitate inelară
СТ
 Anumite elemente ale leziunilor radiologice
cresc probabilitatea unei TB pulmonare
 prezenţa de leziuni sugestive: imagine cavitară,
condensare cu structură neomogenă
 localizarea preferenţială a leziunii dominante in
segmentele apical şi posterior ale lobilor superiori şi
segmentul apical (superior) al lobului inferior
 localizarea dominantă in jumătăţile inferioare se
intalneşte doar in 15% din cazuri
 asocierea de leziuni diferite pe aceeaşi radiografie
 asocierea de leziuni la distanţă, in doi lobi sau chiar
in ambii plămani
Bronhoscopia
 Analiza generală a sângelui
 anemie moderată
 leucocitoza cu deviere spre
stînga
 limfocitopenie
 creşterea vitezei de sedimentare
a hematinelor (VSH)
Analiza biochimică a sângelui
 fibrinogenul seric creşte în formele active , mai ales
cavitare
 proteina C reactivă (PCR) confirma activitatea
bacilară
 în unele cazuri, înainte de iniţiere a tratamentului pot
fi detectate schimbări în nivelul enzimelor hepatice
(creşterea nivelului transaminazelor şi/sau
gamaglutamiltransferazelor). Aceste schimbări apar
în rezultatul intoxicaţiei organismului, afecțiunilor
hepatice sau alcoolismului
 hiponatriemia sau hipocloremia pot fi prezente în
cazuri severe diseminate
 hipoproteinemia în cazurile cronice
 scăderea albuminelor (mai ales gama-fracţiei) şi
micşorarea indicelui albumino-globulin
 Analiza generală a urinei

proteinurie
prezenţa cilindrilor granuloşi
şi ceroşi în cazuri de
complicaţii cu amiloidoză
???