ADOPŢIA

LEGISLAŢIA
• Convenţia asupra protecţiei copiilor şi
cooperării în materia adopţiei
internaţionale din 29.05.1993, ratificată de
RM la 21.09.1998
• LEGEA nr.99 din 28.05.2010 privind
regimul juridic al adopţiei
• CAPITOLUL XXV ( art.286- 293) CPC.
 PRACTICA
• Hotărârea explicativă a CSJ
”Cu privire la practica aplicării de către
instanţele judecătoreşti a unor prevederi
ale legislaţiei privind regimul juridic al
adopţiei”
nr.5 din 24.12.2012
 ATENŢIE!
• Capitolul 18 “ADOPŢIA” ( art.116-141 )
din Codul Familiei este abrogat
 Principiile de bază ale adopţiei
• - respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale copilului;

• - respectarea interesului superior al copilului;

• - informarea copilului şi luarea în considerare a opiniei acestuia în

raport cu vârsta şi cu gradul lui de maturitate;

• - prioritatea adopţiei naţionale faţă de cea internaţională;

• - continuitatea în creşterea şi în educarea copilului, ţinându-se cont de

originea etnică, culturală şi lingvistică;

• - celeritatea în îndeplinirea oricăror acte referitoare la procedura

adopţiei;
• - garantarea confidenţialităţii informaţiilor obţinute în procesul de
adopţie în ceea ce priveşte datele de identificare ale adoptatorului,
precum şi ale părinţilor biologici.
Autorităţile competente în domeniul
adopţiei
• autoritatea centrală - Ministerului Muncii, Protecţiei
Sociale şi Familiei;
• - autorităţile teritoriale - secţiile/direcţiile de asistenţă
socială şi de protecţie a familiei şi Direcţiei municipale
pentru protecţia drepturilor copilului Chişinău.

• În scopul examinării problemelor legate de procedura

adopţiei internaţionale, pe lângă autoritatea centrală,
activează Consiliul Consultativ pentru Adopţii
Internaţionale, a cărui componenţă şi al cărui
regulament de activitate au fost aprobate de Guvern prin
Hotărîrea nr. 560 din 25.07.2011.
 Ministerului Muncii, Protecţiei
Sociale şi Familiei
• elaborează proiecte de acte legislative şi normative,
metodologii în domeniul adopţiei;
• coordonează activitatea în domeniul adopţiei a
autorităţilor teritoriale;
• colectează, analizează şi protejează informaţiile
despre adopţiile naţionale şi cele internaţionale;
• monitorizează respectarea drepturilor copilului în
perioada pre şi post adopţie internaţională;
• ţine Registrul de stat al adopţiilor;
• acreditează organizaţii străine cu atribuţii în domeniul
adopţiei internaţionale;
• Autoritatea centrală
încheie acorduri de colaborare şi
colaborează cu:
- autorităţile administraţiei publice
centrale şi locale,
- instituţii publice din ţară şi din
străinătate,
- organizaţii internaţionale şi regionale,
- alte persoane juridice din ţară şi din
străinătate ,care au atribuţii în domeniul
adopţiei.
AUTORITATEA TERITORIALĂ
• a) ţine evidenţa adoptatorilor şi a copiilor adoptabili din raza sa
teritorială;
• b) evaluează capacitatea de adopţie a adoptatorilor şi eliberează
atestate de adoptator;
• c) informează şi pregăteşte adoptatorii în vederea adopţiei conform
cerinţelor stabilite de autoritatea centrală;
• d) asigură potrivirea adoptatorilor;
• e) monitorizează evoluţia copilului şi a relaţiilor dintre acesta şi
adoptator în perioada preadopţie;
• f) se expune prin aviz asupra compatibilităţii adoptatorului cu copilul
adoptabil şi corespunderii adopţiei interesului superior al copilului;
• g) participă în cauze judecătoreşti la soluţionarea cererilor de
încuviinţare a adopţiei;
• h) monitorizează situaţia copilului în perioada postadopţie în cazul
adopţiei naţionale;
 Misiunile diplomatice, oficiile
consulare ale RM
• a) difuzează materiale informative privind drepturile
copiilor în Republica Moldova, parvenite de la autoritatea
centrală, reglementările juridice ce ţin de protecţia
copilului prin adopţie în Republica Moldova;
• b) ţin evidenţa consulară a copiilor din Republica
Moldova adoptaţi de cetăţeni străini sau de cetăţeni ai
Republicii Moldova cu domiciliul în afara ţării;
• c) ţin evidenţa organizaţiilor din statele respective cu
atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale acreditate în
Republica Moldova şi prezintă autorităţii centrale
informaţii despre aceste organizaţii;
• d) asigură monitorizarea condiţiilor în care se află copiii
din Republica Moldova adoptaţi peste hotare,
informează autoritatea centrală despre rezultate;
 Organizaţiile străine cu atribuţii în
domeniul adopţiei internaţionale
• a) sînt acreditate de autoritatea centrală în domeniul
adopţiei din statul primitor care este parte a Convenţiei
de la Haga sau care a încheiat acord bilateral cu
Republica Moldova;
• b) sînt acreditate de autoritatea centrală din Republica
Moldova şi, ulterior, înregistrate ca persoane juridice la
Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, potrivit
legislaţiei.
• Procedura de acreditare, modul de funcţionare a
organizaţiilor străine, menţionate la alin.(1), lista
serviciilor şi activităţilor pe care le pot desfăşura în
domeniul adopţiei internaţionale se aprobă de Guvern.
 Copilul adoptabil
• Persoana poate fi adoptată doar pînă la împlinirea vîrstei de 18
ani.

• Persoana care a dobîndit capacitate deplină de exerciţiu pînă la

vîrsta de 18 ani poate fi adoptată numai în cazul în care adoptator
este persoana sau familia care a crescut-o, dacă a convieţuit cu
acestea nu mai puţin de 3 ani pînă la depunerea cererii de adopţie.

• Separarea fraţilor prin adopţie, precum şi adopţia acestora de către

persoane sau familii diferite sînt interzise, cu excepţia cazurilor cînd
această cerinţă contravine interesului superior al copilului sau cînd
unul dintre fraţi nu poate fi adoptat din motive de sănătate.

• Lista maladiilor care permit separarea fraţilor prin adopţie se

elaborează de autoritatea centrală a ocrotirii sănătăţii şi se aprobă
de Guvern.
 INTERDICŢII
• Adopţia între fraţi este interzisă.

• Adopţia unui copil de către mai mulţi adoptatori este

interzisă, cu excepţia cazului în care aceasta se face de
către ambii soţi simultan.

• Poate fi încuviinţată o nouă adopţie în cazul în care:

a) adoptatorul sau soţii adoptatori au decedat,

adopţia anterioară fiind considerată desfăcută la data
rămînerii irevocabile a hotărîrii judecătoreşti de
încuviinţare a noii adopţii;

b) adopţia anterioară a încetat ca urmare a declarării

nulităţii ei.
 ADOPTATORII
• Adopţia este permisă numai persoanelor care au:
- capacitate deplină de exerciţiu,
- vîrsta de 25 de ani
- sînt cu cel puţin 18 ani mai în vîrstă decît cel pe care
doresc să-l adopte, dar nu cu mai mult de 48 de ani.

• Instanţa de judecată poate încuviinţa adopţia chiar dacă

diferenţa de vîrstă între copil şi adoptator este mai mică
de 18 ani, dar în nici un caz mai puţin de 16 ani.

• În cazul adopţiei este suficient ca doar unul dintre soţi

să aibă împlinită vîrsta de 25 de ani.
• Adoptatorii trebuie să îndeplinească
garanţiile morale şi condiţiile materiale
necesare dezvoltării multilaterale şi
armonioase a personalităţii copilului.

• Adopţia copilului de către soţi este

permisă numai în cazul în care căsătoria
lor durează de cel puţin 3 ani pînă la
momentul depunerii cererii de adopţie.
 NU POT ADOPTA COPII
PERSOANELE
• decăzute din drepturile părinteşti;

• care se eschivează de la exercitarea obligaţiilor

părinteşti,
• inclusiv de la plata pensiei de întreţinere a copiilor
biologici;

• care au adoptat anterior copii, însă nu şi-au exercitat

corespunzător obligaţiile părinteşti şi sânt decăzuţi din
exerciţiul acestor drepturi sau copilul este luat din grija
lor în temeiul unei hotărîri judecătoreşti, fără decădere
din drepturi;

• exonerate de obligaţiile de tutore sau de curator din

cauza îndeplinirii necorespunzătoare a obligaţiilor;
• care au prezentat documente sau informaţii
false pentru încuviinţarea adopţiei;

• care au fost condamnate pentru săvîrşirea

unor infracţiuni intenţionate: contra vieţii şi
sănătăţii persoanei; contra libertăţii, cinstei şi
demnităţii persoanei; referitoare la viaţa sexuală;
contra familiei şi copiilor.

• care suferă de boli psihice şi de alte maladii

ce fac imposibilă îndeplinirea drepturilor şi a
obligaţiilor părinteşti
• Cetăţenii străini şi apatrizii cu domiciliul în
Republica Moldova pot adopta copii dacă
domiciliază în Republica Moldova de cel puţin 3
ani pînă la depunerea cererii de adopţie.

• DREPTUL PRIORITAR LA ADOPŢIE îl au :

Rudele până la gradul IV inclusiv
Tutorele sau curatorul,
părintele educator din casa de copii de tip
familial,
asistentul parental profesionist
 ADOPŢIA NAŢIONALĂ
PROCEDURA PREJUDICIARĂ
• Persoanele care doresc să adopte copii
depun cerere la autoritatea teritorială în a
cărei rază îşi au domiciliul.
• Drept confirmare a depunerii cererii de
adopţie, persoanelor li se eliberează
certificat.
 Evaluarea capacităţii de adopţie a
adoptatorului
Autoritatea teritorială de la domiciliul adoptatorului evaluează
corespunderea garanţiilor morale şi a condiţiilor materiale ale
adoptatorului necesităţilor de dezvoltare a copilului, conform unui
regulament aprobat de autoritatea centrală, întocmind un raport de
evaluare.

• Raportul de evaluare trebuie să cuprindă:

a) informaţii şi date privind personalitatea, starea de sănătate, situaţia

economică a adoptatorului, viaţa familială, mediul social, condiţiile
de trai, aptitudinile de îngrijire şi de educare a unui copil, opinia
celorlalţi membri de familie despre eventuala adopţie;

b) motivele pentru care adoptatorul doreşte să adopte un copil;

c) concluzia cu privire la capacitatea de adopţie a adoptatorului.

 ATESTATUL de ADOPTATOR
• În baza rezultatelor evaluării autoritatea teritorială
emite o decizie privind eliberarea sau refuzul eliberării
atestatului de adoptator. În cazul eliberării atestatului,
autoritatea teritorială decide luarea la evidenţă a
adoptatorului.

• Atestatul de adoptator se eliberează în termen de o lună

de la data depunerii cererii de adopţie.

• Atestatul de adoptator este valabil pentru o perioadă

de un an. Autoritatea teritorială prelungeşte valabilitatea
atestatului în urma unei solicitări de reînnoire din partea
adoptatorului, reevaluînd garanţiile morale şi condiţiile
materiale ale acestuia.
 ATESTAT

nr.2 din 21.12.2011

In conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 99/2010

privind regimul juridic al adopţiei si in baza raportului de
evaluare a solicitantului nr. 2 din 20.12.2011:
SE ATESTĂ
ca solicitantul /solicitanţii pentru adopţie
dl Pascal Alexandru IDNP 0999999999999
dna Pascal Tamara IDNP 2001000000001 .
cu domiciliul in satul M. rn. Drochia.
sunt apţi de a adopta 2 copiii şi au fost luaţi la evidentă
conform prevederilor legislaţiei.
Atestatul este valabil pentru о perioada de 1 an de la data
eliberării.

Sef al Direcţiei Generate Asistenţa socială şi Protecţie a familiei

Data 21.12.2011
nr. 2 din 21.12.2011
DECIZIE
cu privire la luarea în evidenţă a adoptatorilor
Direcţia Generală Asistenţă Sociala si Protecţie a Familiei Drochia,
care îndeplineşte funcţia de autoritate tutelara de nivelul II, in
temeiul articolelor 7; 12; 13-19 din Legea nr.99/2010 privind regimul
juridic al adopţiei,

decide :
de a lua la evidentă candidaţii la adopţie cu atestatul de adoptatori
nr.2 din 21.12.2011 Pascal Alexandru IDNP 0999999999999 şi
Pascal Tamara IDNP 2001000000001 cu domiciliul in satul
Maramonovca r-nul Drochia.

Şef al Direcţiei Generale Asistenţă Sociala si Protecţie a Familiei

Drochia
 EVIDENŢA ADOPTATORILOR

• Autoritatea teritorială care a emis decizia de

luare la evidenţă a adoptatorului transmite,
în termen de 10 zile, autorităţii centrale o
copie de pe decizie şi de pe atestatul de
adoptator pentru includerea informaţiei
necesare în Registrul de stat al adopţiilor.

• Nu poate adopta persoana care nu a primit

atestat de adoptator şi nu a fost luată la
evidenţă
• Luarea la evidenţă a adoptatorului nu
este o condiţie a adopţiei în cazul:

a) adopţiei copilului de către soţul

sau soţia părintelui biologic sau
părintelui adoptiv al copilului;

b) adopţiei copilului care a dobândit

capacitate deplină de exerciţiu până la
împlinirea vârstei de 18 ani.
 Pregătirea adoptatorilor
• Pe parcursul procesului de evaluare autoritatea
teritorială de la domiciliul adoptatorului este
responsabilă de informarea şi de pregătirea
acestuia conform unui program elaborat de
autoritatea centrală.

(se eliberează certificat de participare la cursul de

pregătire pentru părinţii adoptivi)
 CERTIFICAT DE PARTICIPARE nr.25
LA CURSUL DE PREGATIRE PENTRU
PARINTII ADOPTIVI

Participanţii PASCAL ION

ŞI PASCAL VIORICA
AU PARTICIPAT LA CURSUL DE PREGĂTIRE
PENTRU PĂRINŢII ADOPTIVI
Perioada desfaşurarii cursului 22-24 decembrie
2011

Formatori: Olga Guranda

Valentina Corbu
Sef al DMPDC
• Articolul 115 C.F.
Formele de protecţie a copiilor rămaşi
fără ocrotire părintească
• (1) Autoritatea tutelară asigură menţinerea
sau reintegrarea copilului rămas fără
ocrotire părintească:
• a) în familia biologică – familie în care s-a
născut;
• b) în familia extinsă – rudele lui de pînă la
gradul IV inclusiv (în cazul cînd nu este
posibil plasamentul în familia biologică).
• (2) În cazul imposibilităţii reîntegrării copilului în
familia biologivă el va beneficia de următoarele
forme de protecţie, acordându- se prioritate
formelor de protecţie de tip familial faţă de cele
rezidenţiale:
• a) adopţia;
• b) tutela (curatela);
• c) asistenţa parentală profesionistă;
• d) plasamentul în casa de copii de tip
familial;
• e) plasamentul în instituţia rezidenţială de orice
tip;
• f) alte forme de protecţie, în condiţiile legii.
 La alegerea formei de protecţie se va lua în
considerare cu prioritate :
• interesul superior al copilului,
• provenienţa etnică,
• apartenenţa la o anumită cultură,
• religia,
• limba,
• starea de sănătate şi dezvoltarea copilului
• crearea unor condiţii de viaţă care să
asigure continuitatea în educaţia lui.
• (4) Autoritatea tutelară monitorizează şi
evaluează, nu mai rar decît o dată în 6
luni, situaţia copilului rămas fără ocrotire
părintească, căruia i s-a aplicat o formă de
protecţie

• (5) Pînă la determinarea formei adecvate

de protecţie a copilului rămas fără ocrotire
părintească, responsabil de acesta este
autoritatea tutelară.
 COPIL ADOPTABIL
• După epuizarea tuturor măsurilor de
(re)integrare, în familia biologică ori în familia extinsă, a
copilului orfan sau a copilului rămas fără ocrotire
părintească, autoritatea teritorială de la domiciliul
copilului
emite o decizie
privind stabilirea statutului de copil adoptabil şi
punerea lui în evidenţă.

• Măsurile de (re)integrare a copilului în familia

biologică sau în familia extinsă se efectuează potrivit
unui plan individualizat de asistenţă, care se realizează
în termen de 6 luni de la data luării la evidenţă, în
condiţiile Codului familiei, ca fiind copil orfan sau copil
rămas fără ocrotire părintească.
• (3) Copilului rămas fără ocrotire părintească din
cauza abandonului, dispariţiei fără urmă a
părinţilor, stării de sănătate mintală a părinţilor,
eschivării de la educaţia copilului, de la apărarea
drepturilor şi a intereselor lui legitime i se
stabileşte statutul de copil adoptabil după
devenirea irevocabilă a hotărârii
judecătoreşti privind:
a) decăderea părinţilor din drepturile
părinteşti;
b) declararea părinţilor ca fiind incapabili;
c) declararea părinţilor ca fiind dispăruţi fără
urmă sau decedaţi.
• 4) Copilului găsit ai cărui părinţi nu sînt
cunoscuţi i se stabileşte statutul de copil
adoptabil la epuizarea tuturor investigaţiilor de
identificare a părinţilor, care se efectuează în
termen de 6 luni.

• (5) Despre decizia privind stabilirea statutului de

copil adoptabil, autoritatea teritorială îi
informează
• pe părinţii biologici, inclusiv pe cei decăzuţi din
drepturile părinteşti,
• pe tutore sau curator,
• instituţia socială sau serviciul de tip familial în
care este plasat copilul.
 Evidenţa copiilor adoptabili
• Evidenţa o ţine autoritatea teritorială de la domiciliul
copilului, precum şi autoritatea centrală.

• Este interzisă adopţia copiilor care nu au fost luaţi la

evidenţă, cu excepţia cazului în care:
• a) soţul adoptă copilul celuilalt soţ;

• b) copilul care a dobîndit capacitate deplină de exerciţiu

pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani este adoptat de
persoana sau de familia care l-a crescut dacă el a
convieţuit cu acestea cel puţin 3 ani pînă la depunerea
cererii de adopţie.
 Consimţămîntul la adopţie
(a) consimţămîntul părinţilor biologici
b) consimţămîntul adoptatorului;
c) consimţămîntul copilului adoptabil care a
împlinit vîrsta de 10 ani.

• Persoanele al căror consimţămînt la adopţie

este solicitat urmează să fie informate
corespunzător asupra consecinţelor
consimţămîntului lor, în special asupra
ruperii, ca urmare a adopţiei, a legăturilor de
rudenie dintre copil şi familia lui biologică.
• Consimţământul) este exprimat în scris, în mod liber
şi necondiţionat, autentificat conform prevederilor
legislaţiei sau confirmat de autoritatea teritorială de
la domiciliul acestora.

• Consimţământul) obţinut prin corupere, înşelăciune,

fraudă, contra bani, altor bunuri sau contra avantaje
de orice fel promise înainte sau după obţinerea
consimţământului nu este valabil.

• Instanţa de judecată competentă poate solicita

confirmarea consimţământului şi la examinarea
cauzei în instanţă, asigurând confidenţialitatea
informaţiilor despre adoptatori şi despre părinţii
biologici.
Consimţămîntul părinţilor biologici nu poate fi dat
pînă la naşterea copilului, ci doar după 45 de
zile de la naştere.

Părinţii biologici pot revoca consimţămîntul lor la

adopţie pînă la pronunţarea hotărîrii judecătoreşti
privind încuviinţarea adopţiei.

În cazul iniţierii procedurilor de repunere în

drepturile părinteşti sau al depunerii cererii de
revocare a consimţămîntului de către părinţii
biologici, procesul de potrivire a adoptatorului şi
de încredinţare a copilului se suspendă pînă la
soluţionarea acestor probleme.
Nu este necesar consimţămîntul la adopţie al
părinţilor biologici dacă aceştia:

» a) nu sînt cunoscuţi;

» b) sînt decăzuţi din drepturile părinteşti;

» c) sînt declaraţi incapabili;

» d) sînt declaraţi dispăruţi fără urmă sau

decedaţi.
»
(hotărîrile judecătoreşti respective au devenit
irevocabile )
1. În mod excepţional, instanţa de judecată
poate să nu ţină seama
de refuzul părinţilor biologici sau, după caz, de
cel al tutorelui sau curatorului de a consimţi la
adopţia copilului dacă se dovedeşte prin orice
mijloc de probă că aceştia refuză în mod
abuziv să-şi dea consimţămîntul la adopţie,
iar instanţa apreciază că
adopţia este în interesul superior al copilului,
motivînd expres acest fapt în hotărîrea
judecătorească.
 CONSIMŢĂMÂNTUL COPILULUI
• Pentru încuviinţarea adopţiei, consimţămîntul
copilului care a împlinit vîrsta de 10 ani este
exprimat obligatoriu în instanţă de judecată.

• La examinarea pricinii în instanţă de judecată,

copilul este în drept să se pronunţe asupra
adopţiei, să confirme ori să-şi retragă
consimţămîntul la adopţie.
 Potrivirea adoptatorului
. După stabilirea statutului de copil adoptabil, autoritatea
teritorială de la domiciliul copilului întreprinde măsuri de
selectare a adoptatorului potrivit pentru copilul
adoptabil, ţinînd cont de interesul superior al copilului şi
de cererea adoptatorului.

• În cazul în care copilul adoptabil se află într-o instituţie

socială sau într-un serviciu de tip familial, potrivirea
adoptatorului se face de către autoritatea teritorială de la
domiciliul copilului în comun cu managerul de caz.
• În procesul determinării compatibilităţii adoptatorului, au
prioritate:

a) rudele copilului adoptabil;

b) tutorele sau curatorul copilului;

c) persoana care are în plasament familial copilul, ca

părinte educator sau ca asistent parental profesionist.

• Despre selectarea adoptatorului potrivit, autoritatea

teritorială de la domiciliul copilului notifică autoritatea
teritorială de la domiciliul adoptatorului pentru informarea
acestuia.
 Condiţiile de potrivire a
adoptatorului
• Adoptatorul selectat primeşte din partea
autorităţii teritoriale de la domiciliul
copilului pentru care a fost declarat potrivit
un permis de vizită.

• Autoritatea teritorială de la domiciliul

copilului verifică şi constată
compatibilitatea adoptatorului cu copilul,
luînd în considerare necesităţile, dorinţele
şi opiniile copilului.
 Centrul Municipal de zi şi de
plasament pentru copii de
varsta frageda şi familie
Permis de vizită nr. 25
Prin prezentul, Directia Municipala pentru Protectia
Drepturilor Copilului in urma şedintei Comisiei
specializate in domeniul adoptiei a considerat posibila
potrivirea cuplului la adoptie PASCAL ION ŞI PASCAL
VIORICA cu domiciliul în r-nul Drochia, s. Moromonovca,
cu copilul Moldovanu Ana-Maria, născută la 21.09.2011,
plasată in Centrul Specializat Municipal pentru Copii.
În baza celor expuse şi în conformitate cu legislaţia
în vigoare se permite vizitarea copilului nominalizat de
către cuplul potrivt.
Şef al Direcţiei
• Întîlnirile şi vizitele sînt destinate dezvoltării
treptate a relaţiei de ataşament dintre copil şi
adoptator şi au loc atît în mediul de viaţă al
copilului, cît şi în afara lui.

• Numărul vizitelor necesare pentru constatarea

compatibilităţii îl stabileşte autoritatea teritorială
în comun cu managerul de caz, în funcţie de
evoluţia cazului.
• Dacă, în termen de 30 de zile din data
eliberării permisului de vizită, adoptatorul
nu a acceptat potrivirea cu copilul
adoptabil, se face o menţiune în acest
sens în permisul de vizită, care se
semnează de adoptator.

• În acest caz, adoptatorul este în drept să

rămînă în lista adoptatorilor pentru un alt
proces de potrivire.

• Dacă potrivirea adoptatorului nu a avut

loc, autoritatea teritorială întreprinde noi
măsuri de selectare a altor adoptatori
pentru copil.
 Încredinţarea copilului în vederea adopţiei

• În termen de 5 zile de la potrivire,

autoritatea teritorială de la domiciliul
copilului în baza unei decizii îl
încredinţează adoptatorului pe o perioadă
de 90 de zile, pentru adaptarea copilului
cu adoptatorul şi pentru constatarea
compatibilităţii lor.
Comisia specializata in domeniul adoptiei
DECIZIE
16 noiembrie 2012
Nr. 040

Cu privire la încredinţarea copilului

Moldovanu Ana Maria,, d.n. 21.09.2011
în familia solicitanilor la adoptie Pascal Ion şi Pascal Viorica,
domici!iaţi pe adresa: s.Maramonovca, r-1 Drochia

Comisia specializata in domeniul adopjiei din cadrul DMPDC a analizat posibilitatea îcredinfarii
copilului Moldovanu Ana Maria,d.n. 21.09.2011 in familia solicitanjilor la adopţie Pascal Ion şi
Pascal Viorica,
In urma analizei materialelor acumulate la dosar, a discuţiilor purtate cu persoanele responsabile
din DMPDC, CSMC si in conformitate cu art. 29 a Legii privind regimul juridic al adopţiei nr.99 din
28.05.2010, Comisia specializata în domeniul adopţiei din cadrul DMPDC
DECIDE:

1. Se incredinţează copilul Moldovanu Ana Maria,d.n. 21.09.2011, in familia solicitanfilor la

adopţie Pascal Ion şi Pascal Viorica, incepand cu ziua de 16.11.2012, ре о perioada de 90 de
zile, in vederea adaptării copilului si pentru constatarea compatibilitajii. Perioada de incredinjare
fiind prelungita de drept la depunerea cererii de incuviinjare a adoptiei in instanţa de judecata
pana la soluţionarea cererii prin hotarâre judecatoreasca irevocabila.
2. Se pune in sarcina Secţiei Asistenţa Sociala si Protecţia Familiei Drochia să monitorizeze
evoluţia copilului si a relaţiilor dintre el si adoptator pe tot parcursul de încredinţare,
întocmind in acest sens rapoarte lunare si raportul final în conformitate cu legislaţia in vigoare.
3. Pe durata incredin|arii copilului Moldovanu Ana Maria,d.n. 21.09.2011 in familia solicitantilor la
adopjie Pascal Ion şi Pascal Viorica ,solicitanţii exercită drepturile si indeplinesc obligajiile de
ingrijire si de educare a copilului, cu excepţia încheierii de acte juridice
• Despre încredinţarea copilului în vederea adopţiei se
informează autoritatea teritorială de la domiciliul
adoptatorului, care este obligată să monitorizeze evoluţia
copilului şi a relaţiilor dintre el şi adoptator pe tot
parcursul perioadei de încredinţare, întocmind în acest
sens rapoarte lunare.

• Capacitatea de adaptare fizică şi psihică a copilului

la mediul familial va fi analizată de autoritatea teritorială
de la domiciliul adoptatorului în raport cu condiţiile de
natură socioprofesională, economică, culturală, de
limbă, religie şi de orice alte elemente caracteristice
locului unde trăieşte copilul în perioada încredinţării,
care ar putea avea relevanţă în aprecierea evoluţiei sale
ulterioare în cazul încuviinţării adopţiei.

• La sfîrşitul perioadei de încredinţare în vederea

adopţiei, autoritatea teritorială de la domiciliul
adoptatorului întocmeşte un raport final şi îl prezintă
autorităţii teritoriale care a decis încredinţarea copilului.
• Perioada de încredinţare în vederea adopţiei se prelungeşte de drept
la depunerea cererii de încuviinţare a adopţiei în instanţă de judecată
pînă la soluţionarea cererii prin hotărîre judecătorească irevocabilă.

• În cazul în care, în perioada încredinţării în vederea adopţiei,

autoritatea teritorială de la domiciliul adoptatorului constată
neadaptarea copilului cu adoptatorul ori existenţa oricăror alte motive
de natură să împiedice finalizarea procedurii de adopţie, informează
imediat autoritatea teritorială de la domiciliul copilului pentru a dispune
revocarea încredinţării sau, după caz, prelungirea măsurii de
încredinţare

• Decizia prin care autoritatea teritorială dispune revocarea încredinţării

în vederea adopţiei este executorie de drept.

• Pe durata încredinţării copilului în vederea adopţiei, adoptatorul

exercită drepturile şi îndeplineşte obligaţiile de îngrijire şi de
educare a copilului, cu excepţia încheierii de acte juridice.
PROCEDURA JUDICIARĂ
 ANEXE la CERERE
• Copiile autentificate :
- certificate de naştere ale adoptatorilor
- buletine de identitate
- certificat de căsătorie

Originalele:
- autobiografie (datele biografice, motivele care
determină adoptatorul să adopte)

- cazier judiciar (termen de valabilitate 3 luni)

Declaraţie sub proprie răspundere
că nu a fost decăzut din drepturi
părinteşti,
nu se eschivează de la întreţinerea
copiilor biologici , în caz că aceştea există,
nu a fost implicat în abuz faţă de minori,
nu a fost condamnat pentru infracţiuni
contra vieţii şi sănătăţii copiilor,
nu a fost lipsit de dreptul de tutore
• Certificat de la locul de muncă despre funcţia deţinută şi
cuantumul salariului sau copia de pe declaraţia veniturilor
sau un alt act similar pe ultimile 12 luni

• Caracteristica de la locul de muncă şi de la locul de trai

(sunt valabile şi scrisorile de recomandare)

• certificatul medical, în care se confirmă că el nu suferă de

boli psihice şi de alte maladii ce fac imposibilă îndeplinirea
drepturilor şi obligaţiilor părinteşti, eliberat de instituţia
medicală de la domiciliul său;

• Copia autentificată de pe actul ce confirmă dreptul de

folosinţă sau de proprietate al adoptatorului asupra
spaţiului locativ
• Certificat că a depus cerere de adopţie
• Ancheta socială
• Raport de evaluare a candidatului
• Atestatul de adoptator
• Decizia cu privire la luarea în evidenţă a
adoptatorului
• Certificat de participare la cursuri de instruire
pentru părinţii adoptivi
• Permisul de vizită
• Decizia de încredinţare a copilului în familie
• DEPUNEREA CERERII-
- la judecătoria de la domiciliul sau locul de
aflare a copilului
- cererea se semnează personal de către
adoptator
- cererea depusă de cetăţenii RM se scuteşte
de la plata taxei de stat
- cererea depusă de cetăţeni străini se
timbrează cu taxa în mărime de 500% u.c.
- cererea urmează să corespundă cerinţelor
art.166-167CP
 DOSARUL COPILULUI
• Certificat de naştere - original
• Copia actului de naştere, eliberat de OSC
• Probele ce confirmă statutul de copil adoptabil
• Raport cu privire la situaţia copilului adoptabil
• Fişa privind dezvoltarea psiho-emoţională a
copilului de vârstă de până la 7 ani
• Fişa privind starea sănătăţii copilului adoptabil
• Decizia privind încredinţarea copilului în
familia adoptivă
• Rapoartele lunare cu privire la copilul
încredinţat în familia adoptivă (3)
• Raportul final
 JUDECAREA CAUZELOR
• Cauzele privind încuviinţarea adopţiei se
judecă:
în procedură specială (cap.XXV CPC)
în şedinţă secretă
• Adoptatorii vor avea calitate procesuală de
petiţionari.
• Cauza se judecă cu participarea obligatorie a
adoptatorului
• La judecarea cauzelor participă procurorul şi
reprezentantul autorităţii tutelare teritoriale
 ÎNCHEIERE de PREGĂTIRE
Reieşind din cele expuse şi în conformitate cu art. 184-185,290
CPC, art. 31 al Legii nr.99 din 28.05.2010 privind regimul juridic
al adopţiei, judecătorul
DISPUNE :
1. A atrage în proces autoritatea teritorială competentă în
domeniul adopţiei naţionale Direcţia pentru protecţia
drepturilor copilului şi Procurorul sec. B.
2. A invita părţile la şedinţă la data de 20 noiembrie 2012 , ora
11.030 în localul judecătoriei B.
3. A obliga autoritatea tutelară - Direcţia municipală pentru
protecţia drepturilor copilului să prezinte până la şedinţa de
judecată avizul privind adopţia copilului de către petiţionari,
precum şi dosarul copilului .
4. A solicita procurorului o concluzie scrisă privitor la legalitatea
prezentei proceduri de adopţie.
Copia încheierii se expediază pentru executare persoanelor
interesate.
• ÎN CAUZELE privind încuviinţarea
adopţiei instanţa de judecată are un
rol activ (art. 31 din lege, art. 288 CPC,
Hotărârea Plenului CSJ)
1. Copiii minori în vârstă de 10-16 ani se
vor audia în prezenţa pedagogului
• Autoritatea tutelară prezintă concluzie
scrisă privind posibilitatea încuviinţării
adopţiei cu expunerea situaţiei de fapt
(concluzia se semnează de către
conducător şi se aplică ştampila)

• Procurorul prezintă instanţei o

concluzie scrisă privitor la respectarea
cadrului legal în procedura de adopţie
 DISPOZITIVUL HOTĂRÂRII
• Se încuviinţează adopţia copilului Diacon Jana, IDNP
2010500506775, născut la 05 decembrie 2010 în mun.Chişinău,
înregistrat în registrul actelor de stare civilă a OSC Botanica
mun.Chişinău, la 20 aprilie 2011 sub nr. 672 , de către soţii
Sîreţanu Grigore şi Sîreţanu Oxana
• Se schimbă numele de familie al copilului din Diacon în Sîreţanu .
Se declară părinţi ai copilului:
• Tata: Sîreţanu Grigore, IDNP2001044240542 ,născut la
05.12.1970 în sat. Mana raionul Orhei, cetăţean al Republicii
Moldova, moldovean, domiciliat în sat.Rezeni raionul Ialoveni,
angajat în SRL “LTD” , studii medii.
• Mama: Sîreţanu Oxana , IDNP 0982907332104. născută la
12.05.1970 în sat. în sat.Rezeni raionul Ialoveni, cetăţeană a
Republicii Moldova, moldoveancă, domiciliată în sat.Rezeni raionul
Ialoveni, casnică , studii medii speciale.
• Celelalte date de stare civilă ale copilului rămân nemodificate.
• Copia hotărârii se remite OSC ( din raza judecătoriei care judecă
cazul) pentru efectuarea modificărilor respective în actul de naştere
al copilului.
 DISPOZITIV(hotărâre reală)
HOTĂRĂŞTE:
• A admite înfierea de către soţii Boţ Vasili, născut la
16.01.1965, fiul Victoriei şi al Iui Ion Boţ şi Boţ Zinaida,
născută la 04.03.1965, fiica Anastasiei şi al lui Efrem
Negruţa, a minorului Eriominco Danu , născut la
25.03.2002.
• A-i da copilului numele de familie Boţ, prenumele Danu,
născut la 25.03.2002 în satul Zahorna raionul
Şoldăneşti.
• Oficiul de înscriere a actelor stării civile va întocmi un
nou act de înregistrare a naşterii înfiatului Eriominco
Danu în care se va indica numele de familie Boţ, iar
înfietorii vor fi înscrişi ca părinţi buni.
• Articolul 70. Comunicările privind
înscrierea menţiunilor
Orice modificare intervenită în statutul
civil al unei persoane, ca urmare a
întocmirii unui act de stare civilă sau a
emiterii unei hotărîri judecătoreşti ori a
unui alt act admis de lege, se comunică,
de către organele emitente respective, în
termen de 5 zile, oficiului stare civilă
care a înregistrat naşterea, la care
această modificare se referă, în vederea
înscrierii menţiunilor respective.
 ADOPŢIA INTERNAŢIONALĂ
• Copiii domiciliaţi pe teritoriul Republicii
Moldova pot fi adoptaţi de adoptatori cu
domiciliul în străinătate doar dacă, potrivit
legislaţiei statelor în care urmează să
plece, li se vor asigura garanţii şi norme
juridice echivalente celor de care s-ar fi
bucurat în cazul adopţiei naţionale.
 Condiţiile
• a) soţul adoptă copilul celuilalt soţ;
• b) copilul este adoptat, în mod prioritar, de ruda sa de pînă la gradul
IV inclusiv, cu domiciliul în străinătate;
• c) copilul adoptabil nu a fost acceptat de adoptatorul naţional şi
suferă de o maladie gravă, diagnoza fiind confirmată de o comisie
medicală specializată a autorităţii centrale în domeniul ocrotirii
sănătăţii;
• d) copilul este adoptat de cetăţeni ai Republicii Moldova cu
domiciliul în străinătate dacă nu a fost acceptat în adopţie naţională
ori în tutelă sau curatelă timp de un an din momentul luării lui la
evidenţă drept copil adoptabil;
• e) copilul este adoptat de cetăţeni străini sau de apatrizi cu
domiciliul în străinătate dacă nu a fost acceptat în adopţie naţională
ori în tutelă sau curatelă timp de 2 ani din momentul luării lui la
evidenţă drept copil adoptabil.
• Statutul, componenţa şi principiile de
funcţionare ale comisiei medicale
specializate a autorităţii centrale în
domeniul ocrotirii sănătăţii, lista maladiilor
se aprobă de Guvern.
 . Depunerea cererii de adopţie
internaţională
• Adoptatorii cu domiciliul în străinătate,
inclusiv cetăţeni ai Republicii Moldova cu
domiciliul în străinătate, care doresc să
adopte un copil domiciliat pe teritoriul
Republicii Moldova depun cerere de
adopţie internaţională la autoritatea
centrală din Republica Moldova prin
intermediul autorităţii centrale în domeniul
adopţiei din statul primitor.
• Cererea este luată la evidenţă de autoritatea centrală din
Republica Moldova numai în cazul în care se atestă că:
• a) adoptatorul este apt să adopte, în conformitate cu
legislaţia statului primitor;
• b) adoptatorul dispune de garanţii morale şi întruneşte
condiţiile materiale pentru asigurarea unei dezvoltări
armonioase copilului după încuviinţarea adopţiei şi, după
caz, este pregătit să îngrijească copilul care suferă de
o maladie gravă;
• c) adoptatorul este familiarizat cu legislaţia privind
adopţia în Republica Moldova şi a beneficiat în statul
primitor de informarea şi de pregătirea necesară în
vederea adopţiei internaţionale;
• d) este asigurată monitorizarea evoluţiei copilului după
adopţie pe o perioadă de cel puţin 5 ani;
• e) sînt asigurate servicii postadopţie pentru copil şi
familie în statul primitor.
Actele care se anexează la cererea
de adopţie internaţională
• a) raportul autorităţii centrale în domeniul adopţiei din
statul primitor, însoţit de documente relevante, care să
cuprindă informaţii despre:
• - identitatea adoptatorului, confirmată prin copia
legalizată a actului de identitate;
• - capacitatea şi aptitudinile adoptatorului pentru a
adopta;
• - situaţia personală, familială şi materială a adoptatorului,
confirmată prin copie legalizată de pe certificatul de
naştere, de căsătorie sau de divorţ, prin certificat de la
locul de muncă privind funcţia deţinută şi cuantumul
salariului, prin acte ce confirmă dreptul de proprietate
sau de folosinţă asupra unei locuinţe, prin alte acte ce
confirmă veniturile;
• - situaţia medicală confirmată prin rapoarte medicale în
• motivele care determină adoptatorul să
adopte un copil domiciliat pe teritoriul
Republicii Moldova, precum şi informaţia
cu privire la copilul sau la copiii pentru
care are capacitatea să-i adopte;
• b) actul care garantează dreptul copilului
adoptat de a intra şi a locui permanent în
statul - primitor în cazul încuviinţării
adopţiei;
• c) declaraţia privind dreptul copilului
adoptat de a-şi păstra cetăţenia Republicii
Moldova pînă la atingerea majoratului
• d) consimţămîntul adoptatorului la
adopţie internaţională sau consimţămîntul
ambilor soţi dacă persoana care doreşte
să adopte este căsătorită;
• e) declaraţia adoptatorului că acceptă
acţiunile de monitorizare postadopţie;
• f) cazierul judiciar al adoptatorului;
• g) datele biografice ale adoptatorului;
• h) garanţiile socioeconomice şi juridice de
care va beneficia copilul în cazul adopţiei
internaţionale.
 Potrivirea adoptatorului.
• Conform criteriilor stabilite, autoritatea
centrală din Republica Moldova
selectează adoptatorul potrivit pentru
copilul adoptabil, informînd adoptatorul
despre acest fapt.
• După obţinerea acordului din partea
adoptatorului, autoritatea centrală din
Republica Moldova solicită autorităţii
centrale în domeniul adopţiei din statul
primitor să se expună asupra eventualei
adopţii
• În baza acordului autorităţii centrale în
domeniul adopţiei din statul primitor privind
continuarea procedurii de adopţie a
copilului, autoritatea centrală din
Republica Moldova adresează autorităţii
teritoriale de la domiciliul copilului un
demers pentru a continua procedura de
potrivire a adoptatorului.
• Autoritatea teritorială eliberează adoptatorului un
permis de vizită

• Adoptatorul vizitează copilul cu participarea

obligatorie a reprezentantului autorităţii
teritoriale de la domiciliul copilului şi a
managerului de caz.

• Numărul vizitelor necesare pentru constatarea

compatibilităţii îl stabileşte autoritatea
teritorială în comun cu managerul de caz.

• Vizitele se desfăşoară într-o perioadă de la o

lună la 3 luni de la data eliberării permisului de
vizită.
• În cazul potrivirii adoptatorului cu copilul
adoptabil, autoritatea teritorială de la
domiciliul copilului întocmeşte, în termen
de 5 zile, un raport, în care se expune
referitor la compatibilitatea adoptatorului
cu copilul adoptabil şi la corespunderea
adopţiei interesului superior al copilului,
expediindu-l imediat autorităţii centrale.
• În baza raportului autoritatea centrală în
termen de 5 zile :

elaborează un acord de continuare a

procedurii de adopţie

sau refuză în scris eliberarea acestuia,

expediind imediat autorităţii teritoriale de la

domiciliul copilului acordul sau refuzul
eliberării.
• În baza acordului de continuare a procedurii de
adopţie internaţională, autoritatea teritorială de
la domiciliul copilului elaborează, în termen de
10 zile, un aviz privind adopţia internaţională,
care să conţină informaţii referitor la :

evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptator,

compatibilitatea adoptatorului cu copilul

adoptabil,

corespunderea adopţiei interesului superior al

copilului.
 Înaintarea cererii de încuviinţare a
adopţiei internaţionale
• După primirea acordului de continuare a
procedurii de adopţie din partea autorităţii
centrale din Republica Moldova,
adoptatorul depune, direct sau prin
intermediul organizaţiei străine acreditate
în domeniul adopţiei, la instanţa de la
domiciliul copilului o cerere prin care
solicită încuviinţarea adopţiei
internaţionale.
• Autoritatea teritorială va prezenta instanţei un
aviz privind adopţia internaţională, cu concluzii
referitor :
la compatibilitatea adoptatorului cu copilul
adoptabil,
la corespunderea adopţiei interesului superior al
copilului,
dosarul copilului
acordurile privind continuarea procedurii de
adopţie internaţională eliberate de autoritatea
centrală în domeniul adopţiei din statul primitor
şi autoritatea centrală din Republica Moldova.
• Cererea de încuviinţare a adopţiei
internaţionale se examinează cu
participarea obligatorie a adoptatorului, a
reprezentantului autorităţii tutelare şi a
procurorului.

• Instanţa de judecată va admite cererea de

încuviinţare a adopţiei internaţionale
numai dacă, în baza probelor administrate,
şi-a format convingerea că adopţia este în
interesul superior al copilului.
 EFECTELE JURIDICE ALE
ADOPŢIEI
• survin de la data rămînerii irevocabile a
hotărîrii judecătoreşti de încuviinţare a
adopţiei.
• se stabileşte filiaţia între copilul adoptat şi
adoptator, precum şi legăturile de rudenie
între copil şi rudele adoptatorului.
• rudenia naturală dintre copilul adoptat şi
descendenţii săi, pe de o parte, şi părinţii
săi biologici şi rudele acestora, pe de altă
parte, încetează,
• SE MENŢINE impedimentul la căsătorie
între copil şi descendenţii acestuia, pe de
o parte, şi persoanele cu care a devenit
rudă prin efectul adopţiei, pe de altă parte.
• Efectele adopţiei internaţionale, precum şi
efectele anulării adopţiei internaţionale
asupra cetăţeniei copilului adoptat sînt
prevăzute în legislaţia privind cetăţenia.
 Înscrierea adoptatorilor în calitate
de părinţi adoptivi
• Adoptatorii se înscriu în calitate de părinţi
ai copilului adoptat în conformitate cu
hotărîrea judecătorească de încuviinţare a
adopţiei.
• Efectele juridice ale adopţiei survin
indiferent de faptul dacă adoptatorii sînt
sau nu înscrişi în calitate de părinţi ai
copilului adoptat.
 Drepturile şi obligaţiile părinţilor
adoptivi
• Părintele adoptiv are faţă de copilul
adoptat drepturile şi obligaţiile părintelui
biologic faţă de copilul său
 Numele şi prenumele copilului
adoptat
• instanţa de judecată poate schimba numele
copilului adoptat, dacă acest fapt nu afectează
interesul superior al copilului şi dreptul lui la
nume, atribuindu-i numele adoptatorilor sau al
unuia dintre adoptatori (soţ ori soţie) dacă ultimii
poartă nume diferite.

• Din motive temeinice, la cererea adoptatorului,

poate fi schimbat prenumele copilului adoptat.
• Pentru schimbarea numelui şi/sau a
prenumelui copilului adoptat care a împlinit
vîrsta de 10 ani se cere şi acordul lui.
 Confidenţialitatea adopţiei
• Persoanele competente cărora le este cunoscut
faptul adopţiei sînt obligate să păstreze
confidenţialitatea informaţiilor obţinute în
procesul de adopţie, inclusiv în ceea ce priveşte
datele de identificare ale adoptatorului, precum
şi ale părinţilor biologici
• Părintele adoptiv va informa copilul că este
adoptat, de îndată ce vîrsta şi gradul lui de
maturitate o permit.
• Părintele adoptiv şi copilul adoptat
au dreptul
să obţină din partea autorităţii centrale
extrase din Registrul de stat al adopţiilor al
căror conţinut atestă faptul, data şi locul
naşterii, dar nu dezvăluie în mod expres
adopţia şi nici identitatea părinţilor
biologici ai adoptatului.
• Identitatea părinţilor biologici ai copilului
adoptat poate fi dezvăluită înainte ca
acesta să dobîndească capacitate deplină
de exerciţiu numai din motive medicale, cu
autorizarea instanţei de judecată, la
cererea oricăruia dintre părinţii adoptivi, a
copilului adoptat, a autorităţii teritoriale ori
a reprezentantului unei instituţii medicale.
• După dobîndirea capacităţii depline de
exerciţiu, copilul adoptat poate solicita
instanţei de judecată de la domiciliul său
ori instanţei care a încuviinţat adopţia, în
cazul în care nu are domiciliu în Republica
Moldova, să-i autorizeze accesul la
informaţiile referitoare la identitatea
părinţilor săi biologici, aflate în posesia
autorităţii centrale ori a oficiilor de stare
civilă.
• Instanţa de judecată citează :
autoritatea teritorială de la domiciliul copilului
adoptat, după caz, autoritatea centrală,
precum şi orice altă persoană ale cărei
cunoştinţe profesionale pot fi utile în
soluţionarea cererii,
şi acceptă spre soluţionare cererea dacă,
potrivit probelor existente, constată că accesul
la informaţiile solicitate nu este dăunător
integrităţii psihice şi echilibrului emoţional al
solicitantului şi dacă adoptatul în cauză a
beneficiat de consiliere din partea autorităţilor
competente în domeniul adopţiei.
 Se interzice
eliberarea fără acordul adoptatorului
sau al autorităţii teritoriale
a extraselor din registrele de stare civilă
ori a copiilor de pe acestea din care
rezultă
că părinţii adoptivi nu sînt părinţii
biologici ai copilului adoptat.
 Încetarea adopţiei
• Adopţia încetează ca urmare a desfacerii
sau a declarării nulităţii ei în temeiul unei
hotărîri judecătoreşti.
 Desfacerea adopţiei
• Adopţia se desface în cazul în care
părintele sau părinţii adoptivi au decedat,
iar copilul adoptat este propus spre o nouă
adopţie.
• Adopţia anterioară se consideră desfăcută
la data rămînerii irevocabile a hotărîrii
judecătoreşti de încuviinţare a noii adopţii
dacă, anterior, nu a fost emisă o altă
hotărîre judecătorească în acest sens.
 Nulitatea adopţiei
• a) încuviinţarea ei s-a întemeiat pe documente false;

• b) adopţia s-a încuviinţat fără consimţămîntul părinţilor biologici ai copilului

sau al soţului adoptatorului, dacă acest consimţămînt era obligatoriu
conform legii;

• c) adopţia a fost încuviinţată cu încălcarea condiţiilor de fond sau de

procedură stabilite de legislaţie;

• d) adopţia a fost solicitată şi încuviinţată fără intenţia de a produce efecte

juridice caracteristice acestei forme legale de protecţie a copilului (adopţie
fictivă).

• (2) La declararea nulităţii adopţiei, instanţa de judecată va ţine cont şi

de interesul superior al copilului.

• Instanţa poate respinge cererea privind nulitatea adopţiei dacă va

constata că menţinerea adopţiei este în interesul celui adoptat.
Dreptul de a cere nulitatea adopţiei
• a) autoritatea teritorială;
• b) copilul adoptat care a împlinit vîrsta de 14 ani;
• c) părinţii biologici ai copilului adoptat;
• d) părinţii adoptivi;
• e) procurorul.
După ce copilul adoptat dobîndeşte capacitate
deplină de exerciţiu, cererea privind nulitatea
adopţiei o poate înainta numai el.
. Competenţa la examinarea cererii
privind nulitatea adopţiei
• nulitatea adopţiei naţionale se examinează în
instanţa de judecată de la domiciliul părinţilor
adoptivi.
• nulitatea adopţiei internaţionale se examinează
în instanţa de judecată ,care a adoptat hotărârea
de adopţie.
• În cazul în care nu cunosc părinţii adoptivi şi nici
domiciliul acestora, părinţii biologici se
adresează instanţei de judecată de la domiciliul
lor.
 Registrul de stat al adopţiilor

• Responsabilă : autoritatea centrală

• Registrul de stat al adopţiilor conţine următoarele date:
• a) copiii adoptabili;
• b) copiii adoptaţi (adopţii naţionale şi internaţionale);
• c) persoanele care au depus cerere de adopţie;
• d) adoptatorii (adopţii naţionale şi internaţionale);
• e) părinţii adoptivi (adopţii naţionale şi internaţionale);
• f) organizaţiile străine acreditate cu atribuţii în domeniul
adopţiilor internaţionale;
• g) adopţiile care au încetat.
•