GRUPURI MOTOPROPULSOARE

CLASICE
CARACTERISTICI GENERALE

Studenți: Ing. Adrian Amarandi

Ing. Andrada Ioana Cernat
Ing. Gabriela Maria Gorea
Ing. Valentin Popovici
 Motorul

• Motorul termic transformă căldura produsă prin arderea unui combustibil în lucru
mecanic, prin intermediul evoluțiilor unui fluid, numit fluid motor.
• Motorul cu ardere internă este motorul care transformă energia
chimică a combustibiului prin intermediul energiei termice de ardere, în interiorul
motorului, în energie mecanică. Căldura degajată în camera de ardere se transformă prin
intermediul presiunii (energiei potențiale) aplicate pistonului în mișcare mecanică ciclică,
de obicei rectilinie, după care în mișcare de rotație uniformă, obținută de obicei la
arborele cotit.
• Motoarele cu ardere internă sunt motoarele la care arderea combustibilului se realizează
fie într-un agregat distinct,separat de motor, fie chiar în interiorul motorului, dar aerul
care furnizează oxigenul necesar arderii este în același timp și fluidul de lucru al
motorului.
• Clasificarea motoarelor cu ardere internă:
1. După tipul mecanismului motor:
- motoare cu ardere interna cu piston

- motoare cu ardere interna rotative

2. După caracterul procesului de ardere:
- Motoare cu ardere la volum constant (Otto sau Beau de Rochas)
- Motoare cu ardere la presiune constantă (Diesel)
- Motoare cu ardere mixtă: ardere la volum și la presiune constante (Diesel rapid).
3. După modul de aprindere:
- MAS: motoare cu aprindere prin scânteie
- MAC: motoare cu aprindere prin comprimare
 Comparație între ciclurile teoretice ale
motoarelor cu ardere internă cu piston

Succesiunea proceselor care se repetă periodic în fiecare cilindru formează ciclul de

funcționare al motorului.
 Ciclul Otto Ciclul Diesel

-ciclu cu introducere de căldură la -ciclu cu introducere de căldură la presiune

volum constant constantă
1 λ𝑧 ∙ ρ𝑘−1 1
η𝑡𝑣 = 1 − 𝑘−1 η𝑡𝑚 = 1 − ∙ 𝑘−1
ε λ𝑧 − 1 + 𝑘 ∙ 𝜌 − 1 ε
-randamentul depinde de cresterea
-creșterea raportului de comprimare conduce
raportului volumetric de comprimare
la creșterea randamentului
ε,la început lent,apoi tinde spre 1
 Comparație în funcție de valoarea raportului volumetric

A.Grupa de criterii prin egalitatea raportului

volumetric al ciclurilor ε𝑣 = ε𝑚 = ε𝑝 ,cu
condițiile suplimentare:căldura cedată este aceeași
și căldura introdusă 𝑞1𝑝 < 𝑞1𝑚 < 𝑞1𝑣
Conform acestui criteriu η𝑡𝑣 < η𝑡𝑚 < η𝑡𝑝

B. Grupa de criterii caracterizate prin valori diferite

ale rapoartelor volumetrice ε𝑣 ≠ ε𝑚 ≠ ε𝑝 ,condițiile
suplimentare sunt temperatură maxime egale și
presiuni maxime egale
Analiza ciclurilor conduce la egalitatea căldurii
cedate iar căldura introdusă 𝑞1𝑝 > 𝑞1𝑚 > 𝑞1𝑣 ,de
unde rezultă η𝑡𝑝 > η𝑡𝑚 > η𝑡𝑣
 AMBREIAJUL

• Ambreiajul constituie organul de legătură al transmisiei cu motorul, fiind montat între

motor și cutia de viteze.
Ambreiajul permite decuplarea și cuplarea lină a transmisiei cu motorul în
următoarele situații:
• La plecarea automobilului din loc, când trebuie rotită progresiv transmisia, de la
zero la turația arborelui cotit necesară pentru a învinge rezistența la rulare și
forța de inerție a automobilului
• La schimarea treptelor de viteză, pentru ca roțile dințate ale cutiei de viteze să
funcționeze fără sarcină, realizându-se o cuplare fără șocuri.
• După principiul de funcționare, ambreiajele se împart în ambreiaje mecanice (cu frecare),
ambreiaje hidarulice și ambreiaje combinate.
Ambreiajele utilizate la majoritatea automobilelor sunt ambreiaje mecanice, la
care transmiterea momentului motor la celelalte organe ale transmisiei se realizeză prin
forțe de frecare ce se dezvoltă înrtre două sau mai multe perechi de suprafețe de contact.

Ambreiajele hidraulice se folosesc din ce în ce mai des în

construcția automobilelor moderne. Ele prezintă o serie de
avantaje. Astfel, spre deosebire de ambreiajele mecanice,
ambriajele hidraulice realizează o demareare mai lentă a
autombilului, amortizarea oscilațiilor de torsiune, precum și
posibilitatea deplasării automobilului în priză directă chiar la
viteze foarte reduse. Transmisia momentului motor se face
printr-o acțiune hidraulică.
 CUTIA DE VITEZE

• Cutia de viteze este un ansamblu de roți dințate care servește la transformarea forței și
transmiterea mișcării de rotație la diferite agregate sau vehicule.
• Pentru cuplarea treptelor de mers înainte în prezent este practic generalizată soluția cu
roți dințate angrenate permanent şi cu inele sincronizatoare și dispozitive de cuplare.
• Ea este o componentă din lanțul cinematic al transmisiei care permite lărgirea gamei de
turații și de momente la roata motrică. Se montează, de obicei, între ambreiaj și
transmisia longitudinală.
• Cutia de viteze în cadrul sistemului de transmisie al autovehiculelor îndeplinește un rol
multiplu: de amplificare a cuplului motor și de lărgire a domeniului de turației a roților
motrice, peste cel acordat de limitele de turație a motorului, precum și acordare a
posibilității de mers înapoi și de întrerupere a lanțului cinematic al mecanismului de
transmisie, pentru staționarea autovehiculului timp îndelungat cu motorul în funcțiune.
 Cuplarea treptelor cu sincronizatoare:
• Prin sincronizare se urmărește ca, înainte de cuplare mansonul cu roata dințată, vitezele
unghiulare să se egalizeze, astfel încât cuplarea roților să se faca fără șocuri.
• Avantajele sincronizarii sunt urmatoărele: se elimină zgomotele, se mărește durabilitatea
roților dințate, se usurează conducerea prin micșorarea timpilor morți între schimburile
treptelor de viteze.

Sincronizator conic cu presiune constantă

Sinconizator cu inerție cu inele de blocare