Sunteți pe pagina 1din 33

Intelesuri ale culturii

si cercetarea
etnografica
Ce este cultura?

Structura
sociala

Practici Text
Cultura
este…

Asamblaj Dominatie
Cultura ca structura sociala
Structura sociala (drepturi, obligatii) care
determina comportamentul.
“Relatiile de gluma” – Radcliff-Brown
• Ce poate fi spus, cui, si in fata carei audiente?
• Cum arati respectul pentru oameni, lucruri,
simboluri?
• Glumele: Combinatie de prietenie si
antagonism; ‘ireverenta tolerata’.
Relatii de gluma: simetrice (egali)-
asimetrice (stratificati)
• Relatii disjunctive: interese divergente >> relatii de
evitare, respect, formalism

• Relatii conjunctive: interese convergente >>


ostilitatea jucausa previne conflictul, nu arati
suparare, te lasi dominat
– Bunicul cu nepotul ca se casatoresc cu nevestele lor –
neaga diferenta de varsta

• Comportamentul ‘spontan’ e determinat de structuri


Cultura ca text
Cultura poate fi interpretata ca un text
o Cultura da inteles lumii si o face inteligibila
o Weber – cultura – retea de semnificatii

“Luptele de cocosi” – Clifford Geertz


o “Povestea pe care balinezii o spun despre ei insisi”
o Simulare prin joc a structurii sociale a societatii
• “Lupte adinci” (deep fights) – lupte superficiale
(shallow fights):
o mize mari/actori importanti/imprevizibile
o mize mici/actori mai putin importanti/previzibile.
• Nu fac pariuri impotriva oamenilor din propriul grup
(familie, localitate);
• Tensiunile sint sublimate prin joc;
• Mai mult decit bani, prestigiu, status.
Cultura ca dominatie
• Cultura se bazeaza pe dominatie si relatii de putere,
procese materiale, exploatare.

William Rosseberry despre ‘lupta de cocosi’


o Importanta femeilor :: Pietele sint populate cu sotii; banii,
adusi de femei.
o Monetizarea a fost adusa de economia capitalista.
o Tensiuni nationale/post-colonial nationalism.
o Cine “vorbeste” in text? Cine e audienta? De pe ce pozitie?
Cultura ca asamblaj
Asamblaj de oameni, obiecte, specii non-umane.

• Rolul obiectelor in societate si actiunea umana;


• Obiectele sint ‘mobilizate’, participa la actiunea
umana;
• ‘Actiune distribuita’ (impartasita intre actori, obiecte,
specii)
o Cautarea pe internet
o Confortul domestic modern – facut posibil de tevi, cabluri,
unde radio etc.
o Zborul cu avionul
• Etnografie multispecii
o Heather Paxton
o branza artizanala:
microbiopolitica (microbi,
ciuperci etc)
o “Echipa” de animale,
microbi, ciuperci, oameni
care produce branza
artizanala
Igiena cotidiana ca asamblaj
Renaturarea
Cultura ca practica
Pierre Bourdieu
• Raportul structura social – individ.
• Transcede opozitii false:
– Obiectiv – subiectiv
– Material - imaterial.
• Lumea este alcătuită din idei; ideile au valoare
practică.
• ‘Economia existenței sociale’;
• Incercăm să ‘acumulăm existență’;
Trei modalități de acumulare

1. Cum şi în ce mă investesc în viață? // illusio;


2. Cîtă recunoaştere primesc? // capitalurile;
3. Cîtă de eficient(a) sînt? // habitus.
1. Cum şi în ce te investeşti în viață illusio (iluziile)

• Iluzie – viata nu are sens intrinsec.


• Sensul vietii nu e dat de la inceput.
• Ne convingem că viața are sens.
• Cultura (câmpul social) distribuie sens vietii
(Durkheim).
• Acumulezi existență prin acumularea de iluzii +
intensitatea trăirii.
• Cu cît investeşti mai mult, cu atît viața te absoarbe.
• Acumularea variază - “îmbătrinire socială”, boală,
depresie :: paroxism/inceputuri
2. Cîtă recunoaşterea primesc? (capitalurile,
distincția)

• Capitalurile :: recunoasterea succesului într-o


illusio.
• Lupta pentru capitalul tău este lupta pentru
facerea lumii sociale.
Tipuri de capital

• Capital economic – bunuri, bani;


• Capital social – ce relatii ai?
• Capital cultural
o Capacitatea de aprecia arta, de a o performa corporal
si verbal;
o Stii să te “orientezi” (in arta, societate etc);
o Familiarizare cu clasificarile si cunosținte tipice despre
arta etc.
“Distinctia”/ “Finetea”

• Diferențierea față de cei “de rind” prin eleganță,


noblețe; “naturalețe”.
• Cei care inca acumulează capitaluri:: cei care au
acumulat suficient;
• Cei care au acumulat etalează detaşare,
dezintere, naturalete.
• Acumulezi recunoastere, arătînd un pic de
indiferență;
3. Cîtă eficiență practică am în acumularea de
existență? (Habitus)

• Pot să clasific lumea corect?


• Pot să mă desfăşor cum doresc în lume?
• Cît de bine mă conectez la lucruri?
• Cît reuşeşti să faci din ceea ce doreşti să faci?
• ‘Simt practic’ – inteligenta sociala
Habitus
• “Arta de a exterioriza”;
• Opozitie cu socializarea;
• Exteriorizarea a ce a fost internalizat;
• Mecanismele de transformare a pasivitatii in
activitate.
• “Obişnuință” (dar NU mecanică);
• Face posibila “economia intentiei”, a
practicilor, si a operelor;
Habitus
Docilitatea (lat: dornic de a învăța):

• Dorința de a te lasa ‘instruit’;


• Etalarea de ‘bunăvoință culturală’;
• Fetele iau note mai bune;
• Băieții au ‘onoare’.

Paul Willis – Learning to Labor: Why Working Class


Kids Get Working Class Jobs?
Hexis

• Limbaj corporal;
• Cunoaştere pre-verbală;
• Bourdieu: “Mitologia politică realizată,
transformată în dispoziție permanentă, o
manieră durabilă de a sta sau de a vorbi şi prin
urmare de a simți sau a gindi.”
• Cursurile de “bune maniere”
Nerecunoasterea
• Nu trebuie sa accepti ce spun oamenii ca
explicind in totalitate actiunile lor.
• Nu trebuie privit ca “ideologie”.
• Oamenii nu pot trăi fără credințe.
• Actorii utilizează un set de idei pentru vorbit
(acceptate într-un camp), alt set pentru
practică.