Globalizare si competitivitate

1.Definitia globalizării
2.Competitivitatea şi avantajul
competitiv
 Def. globalizării
• În ansamblul său, literatura de limba engleză,
utilizează termenul de globalizare, pe când
lucrările de limbă franceză termenul de
mondializare cu un conţinut similar.
• Caracterul complex şi contradictoriu al
conceptului de globalizare generează
interpretări nu numai diferite, ci chiar
controversate, extreme, de la cele optimist-
entuziaste la cele pesimist-înfricoşătoare.
 Def. glob
• Pe prima poziţie găsim autori ca: D. Marin, E.O.
Chirovici, I. Bari.
• Globalizarea este prezentată de D. Marin ca un triumf al
liberalismului economic, ca o a treia cale în raport cu
capitalismul şi comunismul, în care munca devine un
transfer de energie intelectuală, punându-se bazele unei
societăţi informatizate, iar serviciile ajung atât de
diversificate încât ocuparea populaţiei are ca limită doar
nivelul de pregătire.
• În câteva cuvinte globalizarea este producătoare de
belşug şi fericire pentru toţi oamenii de pe Terra.
 Def. glob
• Pe extrema cealaltă -pesimistă- întâlnim
susţinători ca V. Keegan, H. P. Martin, H.
Schumann, care constată laturi malefice
ale acestui proces.
• V. Keegan, comentând un Raport de
Dezvoltare Umană prezentat la ONU în
1996 numeşte regruparea resurselor
mondiale datorate globalizării ’’o nouă
formă de furt la drumul mare’’.
 Def.glob
• La 85% din populaţia planetei îi revine
doar 15% din venitul global. Globalizarea
oferă multe ocazii doar celor foarte bogaţi
de a face bani mult mai rapid. Aceştia au
utilizat tehnologia de ultimă oră pentru a
transporta sume mari de bani în orice
punct de pe glob în câteva secunde şi
pentru a specula cu mai multă eficienţă.
 Def glob
• Un argument susţinut de mulţi analişti se
referă la faptul că numai 20% din populaţia
aptă de muncă poate asigura avântul
economiei mondiale, respectiv participă
activ la viaţă, la câştig şi la consum. De
aici concluzia mai mult decât sumbră a lui
H.P. Martin şi H. Schumann referitoare la
viitorul omenirii: ’’a mânca sau a fi
mâncat’’.
 Def. glob
• Una dintre definiţiile este: ’’Globalizarea se
referă la multiplicarea legăturilor şi
conexiunilor dintre statele şi societăţile care
fac parte în prezent din sistemul mondial. Ea
descrie procesul prin care evenimentele,
deciziile şi activităţile desfăşurate într-o parte
a lumii au consecinţe semnificative pentru
indivizi şi comunităţi situate la mari distanţe
una de alta. Globalizarea are două trăsături
distincte: sfera de acţiune (întinderea) şi
intensitatea (adâncimea).’’
 Def. glob
• O trăsătură primordială a globalizării este
liberalizarea, respectiv eliminarea
barierelor comerciale şi vamale naţionale
în sfera circulaţiei mărfurilor.
• Globalizarea nu poate fi concepută în
afara integrării economiilor naţionale şi a
agenţilor economici într-un sistem mai
complex şi mai cuprinzător la nivel
regional şi mondial.
 Def glob
• Rolul catalitic al pieţelor în globalizare se
exprimă prin creşterea circulaţiei
capitalurilor, mărfurilor, serviciilor, forţei de
muncă, tehnologiei, informaţiilor.
• Altă trăsătură fundamentală a globalizării
constă în aceea că este un proces
obiectiv cu mecanisme proprii de fiinţare,
care cuprinde tot mai multe ţări şi popoare.
 Def. glob
• Strâns legat de caracterul obiectiv se află
caracterul integrator ca urmare a reducerii
permanente a costurilor transportului şi
comunicării.
• Veriga principală între economiile naţionale şi
economia globală este integrarea regională.
După aprecierile Băncii Mondiale în 2000 doar
10% din populaţia activă a planetei a mai rămas
în afara globalizării.
 Def glob
Globalizarea reprezintă circulaţia liberă a
capitalului, mărfurilor, tehnologiei,
informaţiilor şi, într-o măsură mai mică, a
forţei de muncă.
 Def competivitatii
• Competitivitatea este capacitatea unei
întreprinderi, a unei regiuni sau a unei
naţiuni de a-şi păstra sau ameliora
poziţia în raport cu concurenţa altor
unităţi economice comparabile.
 Competitivitatea si avantajul
competitiv
• Noţiunea de competitivitate este cel mai adesea
văzută din perspectiva unei naţiuni şi este
asociată concurenţei internaţionale. Produsele
oferite sunt adaptate cererii mondiale, ceea ce-i
permite ţării să-şi menţină sau să-şi amelioreze
cotele de piaţă.
• Competitivitatea presupune nu numai
menţinerea poziţiilor de pe pieţele mondiale, ci şi
menţinerea creşterii economice şi a nivelului de
trai în raport cu cele ale altor ţări.
 Comp si av comp
• Competitivitatea unei ţări mai poate fi
definită ca fiind aptitudinea întreprinderilor
sale de a satisface cererea mondială.
Astfel, un indicator pertinent este
fracţiunea din cererea mondială
satisfăcută de firmele acestei ţări. Ne
referim la cota de piaţă a ţării. Acest
indicator poate fi calculat pentru ansamblul
bunurilor sau doar în raport cu anumite
ţări.
 Competitivitate
• Cu toate că într-o economie mondializată
nu există, în teorie, decât o singură piaţă
mondială, în practică, se studiază de
obicei separat piaţa internă şi pieţele
externe şi în consecinţă, se face distincţie
între cotele de piaţă la export şi cele de pe
piaţa internă.
 Comp si av comp
• Indicatorii cotei de piaţă. Cotele de piaţă la
export ale unei ţări x sunt definite ca raportul
dintre exporturile acestei ţări şi suma exporturilor
unui grup de ţări luate ca referinţă pentru
comparaţie, ţara x fiind inclusă în total.
• Performanţele la export. Se numeşte indice al
performanţelor la export al ţării y raportul dinte
volumul exporturilor sale industriale şi indicele
cererii mondiale care îi este adresată.
 Competitivitate
• Indicele cererii mondiale adresate unei ţări
y reprezintă indicele de creştere, în raport
cu un an de referinţă, a sumei importurilor
clienţilor ţării y, creştere exprimată în
termeni de volum şi ponderată cu cota
fiecărui client în exporturile ţării y.
 Indicatori compoziti
• Cotele din piaţa internă se calculează ca
raportul dintre importuri şi cererea internă
în valoare sau volum.
• Indicatorii compoziţi. Anumite institute
publică clasamente de competitivitate,
obţinute pornind de la un ansamblu de
criterii care sintetizează, în teorie,
competitivitatea globală a unui naţiuni.
 Comp si av comp
• Avantajul competitiv. O firmă are un avantaj competitiv
dacă, aflată într-un mediu competitiv obţine în mod
continuu un profit peste medie. Avantajul competitiv al
unei firme are trei caracteristici:
• este sustenabil, adică poate fi susţinut pe termen lung,
• este global în sensul că firma realizează o parte
semnificativă a veniturilor în străinătate sau când
acţionează local face faţă competiţiei firmelor globale,
• firma are performanţe peste medie- productivitate mare,
costuri sub medie, cotă de piaţă semnificativă.
 Competitivitatea unei firme
• O firmă este competitivă atunci când,
datorită condiţiilor de care dispune (factori
de producţie, capacităţi manageriale şi de
marketing, resurse financiare), obţine un
avantaj durabil faţă de competitori (în
privinţa costului, diversităţii calităţii şi
reînnoirii ofertei), asigurând dividende
normale pentru acţionari, resurse pentru
autofinanţarea satisfăcătoare şi remuneraţiei
forţei de muncă, corelată cu productivitatea.