Unitatea de învățare 6

Calitățile motrice

Unitatea de învățare 3
U.3.4 Introducere
U.3.5 Calitățile motrice
U.3.6 Test de autoevaluare

U.3.1. Introducere

Prezenta unitate de învăţare este dedicată înţelegerii şi familiarizării cu

elementele de conținut ale activității motrice, cu noțiunile de acte motrice, cu
utilitatea acestora în activitatea umană.

U.3.2. Competenţele unităţii de învăţare

După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să:
- să definească și s clasifice calitățile motrice;
- să definească capacitatea motrică.

Durata medie de parcurgere a unităţii de învăţare curente este de 3 ore.

U.3.5. Calităţile motrice

 CALITĂŢILE MOTRICE
Definiţie:
Calităţile motrice „sunt însuşiri naturale ale omului cu care acesta este
înzestrat de la naştere şi care se manifestă în efectuarea actelor motrice.” [Prescorniţă
A., 2006, pag. 38]
Literatura de specialitate completează argumentând că acestea sunt însuşiri ale
organismului uman, ele se dezvoltă pe parcursul vieţii (până la o anumită vârstă), dar
se pot “educa” (o infuenţarea, “accelerare” a dezvoltării ) prin proces special de
instruire. [Cârstea Gh.]
CALITĂŢILE MOTRICE SUNT DE DOUĂ FELURI:
DE BAZĂ: Viteza, Îndemânarea, Rezistenţa şi Forţa
SPECIFICE: Mobilitatea şi supleţea, Echilibrul static şi dinamic, Simţurile
(simţul mingii, apei, gheţii, zăpezii etc.), Simţurile (simţul mingii, apei, gheţii, zăpezii
etc.
Cele specifice sunt acelea ce sunt implicate în practicarea unor ramuri de sport
sau în exercitarea unor profesii, meserii.
Ele rezultă din combinarea a doua sau mai multor calităţi motrice de bază.
Calităţile motrice sunt în strânsă interdependenţă cu deprinderile şi/sau
priceperile motrice.
Există pentru fiecare calitate motrică de bază un element caracteristic ca
predominanţă:
VITEZĂ-REPEZICIUNE
ÎNDEMÂNARE-GRADUL DE COORDONARE
REZISTENŢĂ-DURATA
FORŢĂ-ÎNCĂRCĂTURA
VITEZA – capacitatea organismului uman de a executa acte şi acţiuni
motrice, cu întregul corp sau numai cu anumite segmente (părţi) ale acestuia, într-un
timp cât mai scurt, deci cu rapiditate (repeziciune, iuţeală) maximă, în funcţie de
condiţiile existente.
 FORME DE MANIFESTARE:
VITEZA DE REACŢIE – capacitatea organismului de a răspunde unui stimul
în timpul cel mai scurt posibil cu un gest sau act motric.

Reacţile sunt:
- simple – se manifestă atunci când răspunsul este dat sub forma unei
mişcări dinainte cunoscute şi care apare spontan.
- complexe – se manifestă mai ales în jocurile bilaterale, dar şi în alte
sporturi, unde răspunsul trebuie dat în funcie de acţiunile partenerilor sau adversarilor.
 VITEZA DE EXECUŢIE – timpul consumat de la începerea efectuării
unui act sau acţiuni motrice până la la terminarea acestora.

VITEZA DE REPETIŢIE – efectuarea aceleiaşi mişcări într-o unitate sau

interval de timp prestabilite. Vizează frecvenţa unei mişcări pe o unitate de timp.
VITEZA DE DEPLASARE – o variantă a vitezei de execuţie (cand se
vorbeşte despre alergare) sau a vitezei de repetiţie (cand se pune problema cât spaţiu,
ce distanţă se parcurge într-o unitate de timp prestabilită, deci care este frecvenţa
mişcării care deplasează corpul omului în spaţiu ).
VITEZA DE ANGRENARE – trecerea de la starea de repaus la viteza
maximă în cel mai scurt timp.
 VITEZA DE DECIZIE – capacitatea de a alege în cel mai scurt timp o
soluţie motrică optimă din mai multe posibile. Aparţin mai mult de factori mentali
decât de capacităţile efectorilor.

VITEZA IN REGIMUL ALTOR CALITĂŢI MOTRICE.

Viteză în regim de rezistenţă,
Viteză în regim de forţă (detenta),
Viteză în regim de îndemânare.
FORŢA – capacitatea organismului de a învinge o rezistenţă (internă sau
externă), prin intermediul contracţiei musculare.
 FORME DE MNIFESTARE:
FORŢA GENERALĂ – în care participă prin contracţie (pentru învingerea
unei rezistenţe), principalele grupe musculare.
FORŢA SPECIFICĂ – în care participă prin contracţie (pentru învingerea unei
rezistenţe), doar una sau câteva din grupele musculare ale organismului.
În funcţie de caracterul contracţiei, forţa se clasifică:
- FORŢA STATICĂ (izometrică) – prin contracţie nu se modifică lungimea
fibrei musculare
- FORŢA DINAMICĂ (izotonică) - prin contracţie se modifică lungimea
fibrei musculare.
Aceasta este de TIP ÎNVINGERE şi de TIP CEDARE.
 - FORŢA MIXTĂ
În funcţie de capacitate de efort:
- FORŢA ABSOLUTĂ – manifestată într-o mişcare independent de
greutatea corporală proprie; ea creşte odată cu mărirea greutăţii corporale
- FORŢA RELATIVĂ – exprimă valoarea care revine în raport cu greutatea
corporală proprie, ea scade odată cu mărirea greutăţii corporale
În funcţie de modul în care se combină cu celelalte calităţi motrice
- Forţa în regim de viteză (forţă explozivă),
-Forţa În regim de rezistenţă,
-Forţa in regim de îndemânare.
REZISTENŢA – capacitatea psiho-fizică a organismului de a depune
eforturi cu o durată relativ lungă şi o intensitate relativ mare, menţinând indici
constanţi de eficacitate optimă.
REZISTENŢA – capacitatea psiho-fizică de a depune efort fară apariţia stării
de oboseală (senzorială, emoţională, fizică), sau prin învingerea acestui fenomen.
 FORME DE MANIFESTARE:
În funcţie de ponderea participării grupelor musculare:
- REZISTENŢA GENERALĂ – efectuarea timp îndelungat a unor acte sau
acţiuni motrice care angrenează principalele grupe musculare (aprox. 70%),
- REZISTENŢA SPECIFICĂ – depunerea eforturilor pe care le implică
probele sau ramurile sportive şi unele profesii, cu indici constanţi şi eficienţi de
randament. Poate fi locală sau regională.
În funcţie de sursele energetice şi durata efortului, rezistenţa se clasifică în:
- REZISTENŢA ANAEROBĂ – specifică pt. eforturile cuprinse intre 45” şi
2 min. (numită şi efort de scurtă durată)
 - REZISTENŢA AEROBĂ - specifică pt. eforturile care depăşesc 8 min.
(numite şi eforturi de lungă durată)
- REZISTENŢA MIXTĂ - specifică pt. eforturile cuprinse intre 2-6 min.
(numite şi eforturi de durată medie)
În funcţie de modul în care se combină cu alte calit. motrice:
- Rezistenţa în regim de viteză,
- Rezistenţa în regim de forţă (sau rezistenţa musculară locală),
- Rezistenţa în regim de îndemânare.
În regim de natura efortului, rezistenţa poate fi: rezistenţa în efort constant şi
rezistenţa în efort variabil.
ÎNDEMÂNAREA – calitate motrică deosebit de complexă, reprezintă
capacitatea de coordonare a segmentelor corpului sau ale acestuia în întregime pentru
efectuarea unor acte sau acţiuni motrice; echilibru, precizie, orientre spaţio-temporală
(inclusiv ritm), amplitudine (pe bază de mobilitatea articulară, supleţe şi elasticitate
musculară), ambilateralitate (ambidextrie).

Toate acestea trebuie subordonate obţinerii unei eficienţe maxime, mai ales în
condiţii “neobişnuite”, cu un consum minim de energie.
FORME DE MANIFESTARE:
ÎNDEMÂNAREA GENERALĂ – necesară efectuării tuturor actelor şi
acţiunilor motrice.
Îndemânarea generală se concretizează în:
- Capacitatea de învăţare motrică (ce are la bază factori receptivi, cognitivi);
- Capacitatea de conducere a mişcărilor (ce are la bază diferenţierea
kinestezică, capacitatea de orientare spaţială, echilibrul);
- Capacitatea de restructurare – adaptare şi readaptare motrică (pe baza
experienţei motrice anterioare şi a reacţiei la cerinţele mediului).
 ÎNDEMÂNARE SPECIFICĂ (SPECIALĂ) – caracteristică pentru cei care
practică diferite probe şi ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic
complex.
INDEMÂNAREA ÎN REGIMUL ALTOR CALITĂŢI MOTRICE:
- Îndemânarea în regim de viteză
- Îndemânarea în regim de rezistenţă
- Îndemânarea în regim de forţă.
CAPACITATEA MOTRICĂ – poate fi apreciată prin numărul şi calitatea
actelor şi acţiunilor motrice realizate sub formă şi deprinderi motrice, executate cu
anumiţi indici de viteză, forţă, îndemânare, rezistenţă, echilibru etc.
Capacitatea motrică poate fi, la rândul ei, privită din două perspective:
- Un individ are dotarea, aptitudinile şi motivaţia necesare unei posibile
ameliorări viitor a nivelului său de manifestare motrică (dar nu au fost cultivate),
- Sau a realizat prin procesul de antrenament, prin încercări sau exersare
această posibilitate de manifestare motrică, pe care o poate etala în prezent.
Capacitatea motrică se manifestă prin priceperi şi deprinderi de mişcare
efectuate sub influenţa calităţilor motrice. La baza priceperilor şi deprinderilor
motrice stau acte (gesturi) şi acţiuni motrice. Priceperile, deprinderile şi calităţile
motrice, ca forme de manifestare a capacităţii motrice, sunt puternic corelate, iar
departajarea lor strictă se face doar din raţiuni didactice.
„Măsura capacităţii motrice are două valenţe, una cantitativă, definită de
numărul şi varietatea actelor şi acţiunilor motrice posibil a fi efectuate de un individ şi
una calitativă definită de complexitatea, precizia, corectitudinea şi eficienţa acestora.”
[Prescorniţă A., 2006, pag. 48]

Rezumat

Activitatea motrică umană este caracterizată prin varietate şi complexitate;

manifestările motrice pot avea structuri simple sau complexe, pot fi dobândite în
procesele de intergrare în viaţa economică sau socială sau pot fi învâţate în cadrul
unui proces instructiv. Manifestările motrice raţionale, orientate spre un anumit scop,
care au fost dobândite în procesele de integrare sunt in cea mai mare parte rezultatul
unor procese de auto-instruire, de reglare comportamentală la exigenţele mediului
social şi economic în care trăim şi ne desfăţurăm activitatea.
 Nivelul la care s-a ajuns cu învăţătura, măsura sau gradul de însuşire a
materialului de învăţat reprezintă criteriul care departajează manifestările motrice în
priceperi motrice şi deprinderi motrice.
Toate mişcările pe care le efectuează un executant, indiferent de gradul de
însuşire al acestora, se execută în spaţiu şi timp şi cu anumiţi parametrii de viteză,
forţă, echilibru, precizie, coordonare, rezistenţă etc., parametrii recunoscuţi sub
denumirea de parametrii dinamici.
Viteza, forţa, rezistenţa, echilibrul, coordonarea etc, ca şi noţiuni abstracte
intră în categoria calităţilor motrice. Ele însoțesc actele motrice, constituind indici de
execuţie a acestora.
In practică nu există acte motrice în afara calităţilor motrice, cum nu există
calităţi motrice în afara actelor motrice.

U.3.6 TEST DE AUTOEVALUARE

1. Enunţaţi definiţia priceperii motrice și scrieți caracteristicile acesteia.
2. Definiți deprinderea motrică și specificați etapele formării deprinderii motrice.
3. Enunţaţi definiţia calităților motrice și scrieți clasificarea acestora. Enumeraţi
procedeele tehnice ale elementelor tehnice de păstrare a posesiei mingii?
4. Definiți calitatea motrică viteza, forța, rezistența și îndemanarea.
Folosiţi drept sursă directă de răspuns paragrafele U.3.3. şi U.3.4.