Unitatea de învățare 5

Activitatea motrică

Unitatea de învățare 3
U.3.1 Introducere
U.3.2 Competențele unității de învățare
U.3.3 Priceperea motrică
U.3.4 Deprinderea motrică
U.3.5 Calitățile motrice
U.3.6 Test de autoevaluare

U.3.1. Introducere

Prezenta unitate de învăţare este dedicată înţelegerii şi familiarizării cu

elementele de conținut ale activității motrice, cu noțiunile de acte motrice, cu
utilitatea acestora în activitatea umană.

U.3.2. Competenţele unităţii de învăţare

După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să:
- să definească deprinderea și priceperea motrică;
- să definească și s clasifice calitățile motrice;
- să definească capacitatea motrică.

Durata medie de parcurgere a unităţii de învăţare curente este de 3 ore.

 U.3.3 Priceperea motrică

Definiţie:
Capacitatea individului de a recepţiona, de a “percepe “ceva nou.
Priceperea motrică este echivalentă cu prima etapă din procesul de însuşire, de
formare a deprinderii motrice.
„Priceperea motrică reprezintă o acţiune sau o structură motrică (de mişcare)
simplă sau complexă realizată în condiţii relativ noi, fiind neexersată sau puţin
exersată anterior.” [Prescorniţă A., 2006, pag. 33]
Priceperea motrică este un fapt concret, o acţiune reală, o manifestare motrică
realizată prin implicarea calităţilor de îndemânare, abilitate, iscusinţă.

CARACTERISTICI ALE PRICEPERILOR MOTRICE:

- sunt componente neautomatizate ale activităţii motrice voluntare,
- sunt dependente de experienţa motrică anterioară (cunoştinţe, imagini
stocate în memorie, priceperi anterioare, deprinderi motrice anterioare, simţuri
speciale, capacităţi de coordonare),
- exprimă maiestria practică în situaţii variabile,
- se bazează pe procese cognitive şi influentează procesele cognitive
(memorie, imaginaţie, creativitate etc.),
- nivelul de manifestare este condiţionat şi de plasticitatea scoarţei
cerebrale,
- presupune participarea permanentă a raţionalului.
Cunoştinţele permit abstractizări şi generalizări, analize şi sinteze pe baza
cărora se fac raţionamente ce permit orientarea spre scop a actelor motrice. Acestea
pot fi acumulate anterior şi cuantificate din stocurile memoriei sau pot fi furnizate pe
loc prin diverse modalităţi de informare.
Imaginile stocate în memorie sunt acele imagini vii care au fost recepţionate
prin trairi experimentale şi care se constituie într-o zestre motrică acumulată, cu atât
mai utilă cu cât este mai bogată.
Priceperile anterioare reprezintă acele lucruri deja făcute, acea situaţie deja
parcursă, fără a avea secvenţă automatizată. Acestea conţin puncte de reper şi de
orientare în efectuarea altor mişcări noi sau relativ noi, a altor priceperi motrice.
 Deprinderile motrice anterioare reprezintă o „lecţie” învăţată, o experienţă
posibil a fi restructurată şi adaptată spre rezolvarea noilor situaţii. Deprinderile, spre
deosebire de priceperi, au secvenţe motrice automatizate, secvenţe care se realizează
fîra controlul absolut sau cu un control minim din partea scoarţei cerebrale care este
masa de comandă. Sunt totuşi mişcări voluntare şi conştiente.
„Simţurile speciale” ar îngloba sensibilităţi peste „registrul” normal ale
diverselor organe de simţ, dar şi intuiţie, anticipaţie, previziune.
Capacităţile de coordonare, detaliază aspectele legate de îndemânare, se referă
la capacitatea de apreciere şi reglare a parametrilor dinamici, de timp şi spaţiu; simţul
echilibrului(static şi dinamic), capacitatea de orientare în spaţiu, coordonarea
mişcărilor etc. Toate acestea au o contribuţie evidentă în rezolvarea cu pricepere a
unor situaţii noi.

U.3.4 Deprinderea motrică

Definiţie:
Deprinderea motrică „reprezintă o acţiune motrică mai mult sau mai puţin
complexă, învăţată pe baza unei îndelungi exersări şi care se execută cursiv pe baza
unui stereotip dinamic. ” [Prescorniţă A., 2006, pag. 33]
Sunt componente care se formează (nu sunt însuşiri moşteniri genetic),adică se
învaţă, se consolidează şi se perfecţionează.Majoritatea lor sunt finalităţi ale
proceselor de educaţie fizică şi de antrenament sportiv.
Deprinderile motrice:
- Unele se formează în practica vieţii,
- Unele se însuşesc în proces special organizat (Editura fizică şi
antrenament sportiv),
- Au la bază stereotipuri dinamice realizate prin legături temporale în
scoarţa cerebrală motorie. Cu cât numărul repetărilor este mai mare, ele sunt mai
trainice,
- Exerciţiul fizic repetat sistematic şi continuu, este principalul excitant care
contribuie la formarea legăturilor temporale.
CARACTERISTICILE DEPRINDERILOR MOTRICE:
- Sunt elemente ale activităţii voluntare a omului, executate raţional şi
conştient;
 - Odată consolidate se execută cu uşurinţă rezultând un consum de energie
redusă;
- Unele ajung la faza de automatizare;
- În faza superioară se ajunge la formarea unor senzaţii complexe (simţul
mingii, simţul porţii, simţul stachetei);
- Se perfecţionează treptat şi uniform;
- Sunt ireversibile, mişcările componente se înlănţuiesc într-un singur sens;
- Se destramă treptat dacă nu sunt consolidate prin repetări multiple;
- Pot avea un caracter specific – deprinderi tehnice şi tactice;
TIPURI DE DEPRINDERI MOTRICE
În funcţie de aria de automatizare:
- Elementare – care sunt complet automatizate (mers, alergare înot,
ciclism etc.- depr. Cu caracter ciclic)
- Complexe – care sunt parţial automatizate (sporturi aciclice: gimnastică,
sărituri, aruncări, box, lupte)
În funcţie de finalitatea folosirii lor:
- De bază şi utilitar-aplicative (mers, alergare, sărituri, aruncare şi prindere,
transport de greutăţi, escalade – viaţa cotidiană);
- Specifice ramurilor şi probelor sportive (elemente şi procedee tehnice din
aceste ramuri şi probe sportive).
In funcţie de nivelul participării sistemului nervos la formarea şi valorificarea
lor:
- Propriu - zise –care se obţin prin repetări stereotipe, cu un număr foarte
mare de ori (este cazul depr. pt. gimnastică, patinaj, sărituri de la platformă);
- perceptiv – motrice – care sunt influenţate de ambianţă (este vorba de
depr. din oină, tir cu talere, jocuri la copii);
- Inteligent – motrice – în care apare “adversarul”(este vorba de depr. din
jocurile sportive, lupte, box, judo, scrimă etc.)
ETAPE ÎN FORMAREA DEPR. MOTRICE:
ETAPA I – Formarea reprezentării (imaginea complexă) pe baza informaţiilor
primite şi a celor avute anterior.
ETAPA a II-a – este o etapă de execuţie cu prime încercări mai mult sau mai
puţin reuşite. Se mai numeşte ETAPA MIŞCĂRILOR GROSIERE.
 ETAPA a III-a – etapa mişcărilor fluente. Deprinderea se fixează şi se
consolidează.
ETAPA a IV-a – este etapa de perfecţionare si supranvăţare realizându-se, de
fapt, trecerea spre achiziţia unor priceperi noi, mai complexe.

Rezumat

Activitatea motrică umană este caracterizată prin varietate şi complexitate;

manifestările motrice pot avea structuri simple sau complexe, pot fi dobândite în
procesele de intergrare în viaţa economică sau socială sau pot fi învâţate în cadrul
unui proces instructiv. Manifestările motrice raţionale, orientate spre un anumit scop,
care au fost dobândite în procesele de integrare sunt in cea mai mare parte rezultatul
unor procese de auto-instruire, de reglare comportamentală la exigenţele mediului
social şi economic în care trăim şi ne desfăţurăm activitatea.
Nivelul la care s-a ajuns cu învăţătura, măsura sau gradul de însuşire a
materialului de învăţat reprezintă criteriul care departajează manifestările motrice în
priceperi motrice şi deprinderi motrice.
Toate mişcările pe care le efectuează un executant, indiferent de gradul de
însuşire al acestora, se execută în spaţiu şi timp şi cu anumiţi parametrii de viteză,
forţă, echilibru, precizie, coordonare, rezistenţă etc., parametrii recunoscuţi sub
denumirea de parametrii dinamici.
Viteza, forţa, rezistenţa, echilibrul, coordonarea etc, ca şi noţiuni abstracte
intră în categoria calităţilor motrice. Ele însoțesc actele motrice, constituind indici de
execuţie a acestora.
In practică nu există acte motrice în afara calităţilor motrice, cum nu există
calităţi motrice în afara actelor motrice.

U.3.6 TEST DE AUTOEVALUARE

1. Enunţaţi definiţia priceperii motrice și scrieți caracteristicile acesteia.
2. Definiți deprinderea motrică și specificați etapele formării deprinderii motrice.
Folosiţi drept sursă directă de răspuns paragrafele U.3.3. şi U.3.4.