Universitatea TRANSILVANIA Brașov

Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor

PRACTICĂ DE SPECIALITATE

DECLARAREA VENITURILOR DIN

STRĂINĂTATE DE CĂTRE PEROSANELE FIZICE
 AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) este un organ de specialitate al

administrației publice centrale din România. A fost înființată la data de 1 octombrie 2003 în
subordinea Ministerului Finanțelor Publice. Începând cu ianuarie 2004 a devenit operațională,
dobândind calitatea de instituție cu personalitate juridică proprie, prin desprinderea direcțiilor
cu atribuții în administrarea veniturilor statului din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.

ANAF are rolul de a asigura resursele pentru cheltuielile publice ale statului prin
colectarea și administrarea eficace și eficientă a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor
sume datorate bugetului general consolidat.

Organizare:

În cadrul ANAF se organizează și funcționează, de asemenea, Direcția Generală

Antifraudă, Autoritatea Națională a Vămilor (ANV), direcțiile generale ale finanțelor publice
județene (DGFP) și Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București, precum și
Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC).

Filialele regionale ale ANAF se numesc Direcția Generală Regională a Finanțelor

Publice (DGFP).

Filialele județene ale ANAF se numesc Administrația Județeană a Finanțelor Publice

(AJFP).

2
 Activitate:

ANAF este împărțită în 8 regiuni

administrative:

 Direcția Regională a Finanțelor

Publice Ploiești: jud. Argeș, Călărași,
Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița,
Prahova, Teleorman
 Direcția Regională a Finanțelor
Publice Timișoara: jud. Arad, Caraș-
Severin, Hunedoara, Timiș
 Direcția Regională a Finanțelor
Publice Cluj-Napoca: jud. Bihor,
Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj
 Direcția Regională a Finanțelor Publice Iași: jud. Bacău, Botoșani, Iași, Neamț,
Suceava, Vaslui
 Direcția Regională a Finanțelor Publice Craiova: jud. Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt,
Vâlcea
 Direcția Regională a Finanțelor Publice Galați: jud. Brăila, Buzău, Constanța, Galați,
Tulcea, Vrancea
 Direcția Regională a Finanțelor Publice București: jud. Ilfov, Sector 1, Sector 2,
Sector 3, Sector 4, Sector 5, Sector 6
 Direcția Regională a Finanțelor Publice Brașov: jud. Alba, Brașov, Covasna,
Harghita, Mureș, Sibiu

3
 DIRECȚIA REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE
BRAȘOV

Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov este unitate teritorială cu

personalitate juridică a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, prin care se realizează, în
mod unitar, strategia şi programul Guvernului în domeniul finanţelor publice şi se aplică
politica fiscală a statului. Coordonarea la nivel central este asigurată de Preşedintele ANAF.

Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, la fel ca şi celelalte 7 direcţii

generale regionale ale finanţelor publice din subordinea Agenţiei, funcţionează începând din 1 august
2013, fiind condusă de un director general şi organizată conform structurii prevăzute prin H.G. nr.
520 din 24 iulie 2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,
publicată în Monitorul Oficial nr. 473 din 30 iulie 2013 şi prin Ordinul Preşedintelui Agenţiei
Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1104/1 august 2013 pentru aprobarea structurii organizatorice
regionale, modificat prin Ordinul Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 27/14
ianuarie 2014 privind modificarea structurii organizatorice a direcţiilor generale regionale ale
finanţelor publice şi a structurilor din cadrul acestora, cu modificările şi completările ulterioare.

4
 OBIECTIVE ŞI STRATEGII ALE D.G.R.F.P. BRAŞOV

Axele prioritare ale politicii de administrare fiscală vizează trei direcţii mari de acţiune:

I. combaterea evaziunii fiscale, precum şi a oricăror alte forme de evitare a declarării şi

plăţii obligaţiilor fiscale;
II. creşterea eficienţei şi dinamicii colectării, concomitent cu reducerea costului unui leu
colectat;
III. încurajarea conformării voluntare, pentru asigurarea unei colectări rapide, la costuri
reduse.

Acţiunile care se vor desfăşura pentru îndeplinirea acestor obiective sunt:

 Înaintarea de propuneri motivate referitoare la îmbunătăţirea şi perfecţionarea

procedurilor privind executarea silită, insolvabilitatea, răspunderea solitară;
 Atragerea răspunderii solidare la administratori, asociaţi, precum şi la persoanele fizice
şi/sau juridice care au provocat insolvabilitatea unei societăţi;
 Dinamizarea acţiunilor de impulsionare a încasărilor şi împiedicarea fraudei în faza de
colectare forţată;
 Comunicarea pe cale electronică cu Registrul Comerţului privind înregistrările şi
modificările efectuate de către acesta în starea fiscală a contribuabililor;
 Informarea operativă a organelor fiscale cu privire la încasările veniturilor bugetare;
 Gestionarea măsurilor de executare silită asupra conturilor operatorilor economici
deschise în trezoreriile operative;
 Creşterea eficienţei şi eficacităţii activităţii de inspecţie fiscală prin elaborarea de
programe anuale, trimestriale şi lunare pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii de
inspecţie fiscală pe baza rezultatelor analizei de risc a contribuabililor şi a gradului de
risc al zonelor teritoriale şi al domeniilor de activitate;

5
 Aplicarea unitară a prevederilor legislaţiei fiscale prin optimizarea acţiunilor de control,
pentru ca efectul economic (atragerea de sume suplimentare la buget) să fie cât mai
sigur şi eficient obţinut şi să aibă drept consecinţă evitarea încălcării legii în viitor;
 Neutralizarea elementelor ce pot concura la fenomenul evaziunii fiscale prin colaborarea
cu alte instituţii (IPJ, Direcţia Antifrauda, ITM) precum şi analizarea informaţiilor
deţinute;
 Identificarea şi responsabilizarea contribuabililor ce înregistrează debite restante prin
acţiuni la faţa locului în vederea încasării arieratelor respectiv impulsionarea plăţilor la
bugetul statului;
 Soluţionarea solicitărilor privind rambursările, în termenele prevăzute de lege, pentru
evitarea plătii de dobânzi şi penalităţi către contribuabili;
 Urmărirea modului în care instituţiile publice respectă reglementările de utilizare a
fondurilor publice şi implementarea măsurilor privind reducerea cheltuielilor în sectorul
public;
 Colaborarea cu instituţiile abilitate să efectueze controale la instituţiile publice;
 Intensificarea campaniilor de asistenţă pentru determinarea depunerii declaraţiilor
electronice;
 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă de calitate; O mai bună şi intensa
educare fiscală a contribuabililor;
 Aplicarea ferma şi consecventa a sancţiunilor contravenţionale pentru nedepunerea
declaraţiilor fiscale în termen;
 Acţiuni de cercetare la faţa locului în vederea verificării operaţiunilor economice
desfăşurate.
 Favorizarea conformării fiscale prin aplicarea regulată a procedurii de calcul a
dobânzilor şi penalităţilor de întârziere;
 Publicarea pe site-ul ANAF a obligaţiilor restante;
 Publicarea în mass-media a problemelor de larg interes privind reglementările fiscale şi
noutăţile apărute precum şi modificările care au avut loc în legislaţia fiscală; Întocmirea
şi transmiterea către toate structurile din cadrul instituţiei cu atribuţii în domeniul
asistentei contribuabililor de informări cu privire la actele normative din domeniul fiscal

6
 publicate săptămânal în monitorul oficial, precum şi sinteze legislative referitoare la
clarificarea unor problematici fiscale ce prezintă un grad de complexitate mai ridicat;
 Editarea de pliante, broşuri şi alte materiale informative privind obligaţiile de plata şi
declarative ale contribuabililor, ce se vor afişa în spatii frecventate de către acestea;
 Organizarea de întâlniri periodice cu salariaţii din cadrul instituţiei care au atribuţii în
domeniul asistentei contribuabililor, urmărindu-se însuşirea temeinica a legislaţiei
fiscale şi a modificărilor intervenite, în vederea aplicării corecte şi unitare a acesteia în
relaţia cu contribuabili;
 Dezvoltarea procedurilor de monitorizare a colectării creanţelor bugetare;
 Dezvoltarea capacităţii de analiză a nivelului de conformare a plătitorilor de taxe şi
impozite;
 Informarea debitorilor în legătură cu necesitatea achitării integrale, în termen, a
obligaţiilor declarate şi cu privire la consecinţele şi costurile suplimentare ce decurg din
nerespectarea termenelor;
 Propuneri de reglementare a organizării dosarelor fiscale în format electronic şi
implementarea unui sistem informatic care să permită arhivarea electronică a
documentelor în condiţii de siguranţă şi de securitate în scopul eficientizării gestiunii
dosarelor fiscale şi a folosirii spaţiilor de arhivare în alte scopuri cu atât mai mult cu cât
spaţiile de arhivare sunt puţine şi nesigure (sunt supuse riscului de inundaţie, incendiu
etc.) şi regăsirea documentelor este foarte greoaie.
 Creşterea calităţii serviciilor oferite contribuabililor:
- Orientarea spre servicii la distanţă;
- Extinderea comunicării în relaţia cu contribuabilii;
- Asigurarea de asistenţă şi îndrumare specializată, pe categorii de contribuabili;
- Îmbunătăţirea activităţilor interne ale structurilor care asigură asistenţa şi îndrumarea
contribuabililor.
 Utilizarea mijloacelor informatice pentru comunicarea rapidă şi eficientă cu
contribuabilii (Spatiul Privat Virtual) şi micşorarea costurilor cu transmiterile poştale şi
cu hârtia consumată.
 Monitorizarea sesizărilor şi reclamaţiilor contribuabililor referitoare la disfuncţiuni în
activitatea curentă a DGRFP Braşov şi a unităţilor fiscale subordonate

7
 Modernizarea şi simplificarea procedurilor, promovarea modalităţii de depunere
electronică a declaraţiilor fiscale şi de plată prin transfer bancar a obligaţiilor fiscale;
 Creşterea continuă a gradului de pregătire profesională a funcţionarilor publici din
cadrul DGRFP Braşov şi unităţilor subordonate;
 Dezvoltarea relaţiilor instituţionale şi extinderea şi diversificarea schimbului de
informaţii cu alte instituţii;
 comunicare instituţională, interna şi externa, credibilă şi responsabilă; Colaborarea cu
instituţiile de credit cu privire la efectuarea viramentelor
 reprezentând venituri ale bugetului general consolidat al statului.
 Adaptarea activităţii de administrare fiscala la cerinţele Uniunii Europene în
concordanţă cu cerinţele impuse de calitatea României de stat membru;
 Evaluarea procedurilor de control fiscal şi fixarea unor reguli stricte de etică în
activitatea de control fiscal;
 Reducerea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile: monitorizarea cheltuielilor materiale pe
fiecare structură a instituţiei şi fundamentarea necesarului în strictă concordanţă cu
necesităţile desfăşurării activităţii, stoparea achiziţionării de bunuri şi servicii, inclusiv
obiecte de inventar, neesenţiale pentru funcţionarea la parametri optimi a instituţiei
publice, optimizarea consumului de energie electrică la nivelul fiecărui loc de muncă
din cadrul instituţiei;
 Dezvoltarea sistemului de control managerial al instituţiei.

8
ANALIZA SWOT

9
10
 DECLARAREA VENITURILOR DIN
STRĂINĂTATE DE CĂTRE PEROSANELE FIZICE

CONTRIBUABILII CARE AU OBLIGAȚIA DEPUNERII

DECLARAȚIEI PRIVIND VENITURILE REALIZATE DIN
STRĂINĂTATE - formularul 201
Declarația privind veniturile realizate din străinătate - formular 201 se depune de către:

1.1. persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România, și

1.2. persoanele fizice nerezidente care îndeplinesc cel puțin una din condițiile de
rezidență, respectiv:
a. centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România
b. este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade ce depășesc în total
183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul
calendaristic vizat și care realizează venituri din străinătate, impozabile în România,
cum ar fi:
 venituri din profesii liberale;
 venituri din activități de producție, comerț, prestări servicii;
 venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală;
 venituri din cedarea folosinței bunurilor;
 venituri din activități agricole, piscicultură, silvicultură;
 venituri sub formă de dividende;
 venituri sub formă de dobânzi;
 venituri din premii;
 venituri din jocuri de noroc;
 venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal;
 câștiguri din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente
financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum și din transferul aurului
financiar;

11
  alte venituri din investiții;
 venituri din pensii;
 remunerații/indemnizații ale membrilor consiliului de administrație/
administratori/ cenzori și alte venituri similare celor din România, cum ar fi:
- sume primite de membrii directoratului, ai consiliului de supraveghere
sau ai comisiei de cenzori;
- remunerații primite de directori în baza unui contract de mandat;
- indemnizația administratorilor, inclusiv indemnizația asociatului unic;
- sume din profitul net cuvenite administratorilor;
- sume primite de reprezentanți în adunarea generală a acționarilor și în
consiliile de administrație;
- beneficiile în bani sau în natură obținute în calitate de membru al
consiliului de administrație/ administrator/ cenzor/ fondator sau de membru al
directoratului/ consiliului de supraveghere;
- oricare alte sume similare obținute în calitate de membru al consiliului de
administrație/ administrator/ cenzor/ fondator sau de membru al directoratului/
consiliului de supraveghere;
 alte venituri impozabile potrivit titlului IV din Codul fiscal

Persoanele fizice nerezidente care îndeplinesc condițiile de rezidență prevăzute la pct.

1.2. lit. a) sau b) vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obținute din orice sursă,
atât din România, cât și din afara României, începând cu data de 1 ianuarie a anului
calendaristic următor anului în care aceștia devin rezidenți în România.

Prin excepție, nu este persoană fizică rezidentă un cetățean străin cu statut diplomatic
sau consular în România, un cetățean străin care este funcționar ori angajat al unui organism
internațional și interguvernamental înregistrat în România, un cetățean străin care este
funcționar sau angajat al unui stat străin în România și nici membrii familiilor acestora.

1.3. persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România, și de către

persoanele fizice nerezidente care îndeplinesc condițiile de rezidență, care desfășoară
activitate salarială în străinătate într-un stat cu care România are încheiată convenție de

12
 evitare a dublei impuneri și sunt plătite pentru activitatea salarială desfășurată în
străinătate de către sau în numele unui angajator care este rezident în România ori de un
sediu permanent în România (veniturile salariale reprezintă cheltuială deductibilă a unui
sediu permanent în România), în următoarele situații, după caz:
a. în cazul în care persoana fizică a fost prezentă în străinătate pentru o perioadă mai mare
decât perioada prevăzută în convenția de evitare a dublei impuneri încheiată de România
cu statul în care s-a desfășurat activitatea;
b. în cazul în care detașarea în străinătate a persoanei fizice a încetat înainte de perioada
prevăzută în convenția de evitare a dublei impuneri, iar angajatorul nu mai poate efectua
reținerea diferențelor de impozit, întrucât între părți (angajat-angajator) nu mai există
relații contractuale generatoare de venituri din salarii.
1.3.1. În vederea regularizării de către organul fiscal a impozitului pe salarii datorat în
România pentru activitatea desfășurată în străinătate, persoanele fizice rezidente
române, cu domiciliul în România, și persoanele fizice care îndeplinesc, pentru anul de
raportare, condiția de rezidență, depun declarația la organul fiscal competent, însoțită de
următoarele documente justificative:
a. documentul întocmit de angajatorul rezident în România ori de către un sediu permanent
în România care efectuează plăți de natură salarială, din care să rezulte venitul bază de
calcul al impozitului și impozitul reținut în România pentru salariul plătit în străinătate;
b. contractul de detașare;
c. documente justificative privind încetarea raportului de muncă, după caz;
d. certificatul de atestare a impozitului plătit în străinătate de contribuabil, eliberat de
autoritatea competentă a statului străin, sau orice alt document justificativ privind
venitul realizat și impozitul plătit în celălalt stat, eliberat de autoritatea competentă din
țara în care s-a obținut venitul, precum și orice alte documente care pot sta la baza
determinării sumei impozitului plătit în străinătate, pentru situația în care dreptul de
impunere a revenit statului străin.
1.3.2. Documentele justificative, certificate sau alte înscrisuri care se vor anexa la
formularul 201 și sunt într-o limbă străină, vor fi însoțite de traduceri în limba română
certificate de traducători autorizați de Ministerul Justiției, în condițiile legii.

13
 MODALITATEA DE DECLARARE A VENITURILOR

Veniturile se declară pentru fiecare țară-sursă a veniturilor și pentru fiecare categorie de

venit realizat.

Veniturile realizate din străinătate se supun impozitării prin aplicarea cotelor de impozit
asupra bazei de calcul determinate după regulile proprii fiecărei categorii de venit, în funcție de
natura acestuia, potrivit Codului fiscal.

TRANSFORMAREA UNITĂȚILOR MONETARE PROPRII

FIECĂRUI STAT ÎN MONEDA NAȚIONALĂ

Sumele înscrise în Declarația privind veniturile realizate din străinătate se exprimă în

moneda națională a României.

Veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice în anul fiscal de raportare,

precum și impozitul aferent plătit în străinătate, exprimate în unități monetare proprii fiecărui
stat, se vor transforma în lei la cursul de schimb mediu anual al pieței valutare, comunicat de
Banca Națională a României, din anul de realizare a venitului.

Veniturile din străinătate, precum și impozitul aferent, exprimate în unități monetare

proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Națională a României, se vor
transforma astfel:

a. din moneda statului de sursă într-o valută de circulație internațională, cum ar fi dolari
S.U.A. sau euro, folosindu-se cursul de schimb din țara de sursă;
b. din valuta de circulație internațională în lei, folosindu-se cursul de schimb mediu anual
al acesteia, comunicat de Banca Națională a României, din anul de realizare a venitului
respectiv.

Pentru cursul valutar puteți accesa site-ul web al Băncii Naționale a României:
www.bnr.ro sau accesând următorul link: http://www.bnr.ro/Home.aspx.

14
 VENITURI REALIZATE DIN STRĂINĂTATE CARE NU SE
DECLARĂ ÎN ROMÂNIA

Veniturile din activități dependente desfășurate în străinătate și plătite de un angajator

nerezident nu sunt impozabile și nu se declară în România potrivit prevederilor Codului fiscal.

CREDITUL FISCAL EXTERN

Contribuabilii persoane fizice rezidenti care, pentru același venit și în decursul aceleiași
perioade impozabile, sunt supuși impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât și în
străinătate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului
plătit în străinătate.

Creditul fiscal extern se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

a. se aplică prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și

statul străin în care s-a plătit impozitul;
b. impozitul plătit în străinătate, pentru venitul obținut în străinătate, a fost efectiv plătit de
persoana fizică Plata impozitului în străinătate se dovedește printr-un document
justificativ, eliberat de autoritatea competentă a statului străin respectiv;

c. venitul pentru care se acordă credit fiscal/scutire face parte din una dintre categoriile:
 venituri din activități independente;
 venituri din salarii și asimilate salariilor;
 venituri din cedarea folosinței bunurilor;
 venituri din investiții;
 venituri din pensii;
 venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
 venituri din premii și din jocuri de noroc;
 venituri din transferul proprietăților imobiliare;
 venituri din alte surse.

15
 Creditul fiscal extern se acordă la nivelul impozitului plătit în străinătate, aferent
venitului din sursa din străinătate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit
datorat în România, aferentă venitului impozabil din străinătate. În situația în care
contribuabilul în cauză obține venituri din străinătate din mai multe state, creditul fiscal admis a
fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula, pentru fiecare țară și pe fiecare natură
de venit.

Formularul se completează și de contribuabilii care realizează un venit și care, conform

prevederilor convenției de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu un alt stat, este
impus în celălalt stat și respectiva convenție prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri
"metoda scutirii".

Acest venit este scutit de impozit în România dacă se anexează documentul justificativ
eliberat de autoritatea competentă a statului străin, care atestă impozitul plătit în străinătate.

MODALITATEA DE OBȚINERE A FORMULARULUI 201

Formularul poate fi obținut gratuit, accesând site-ul Agenției Naționale de Administrare

Fiscală: www.anaf.ro:

- secțiunea: ”ASISTENȚĂ CONTRIBUABILI”

- subsecțiunea: ”Despre impozite și taxe”
- rubrica: ”Formulare fiscale și ghid de completare”4 sau accesând următorul link:
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/formulare/D201_OPANAF_3695_2016.pdf

În situația în care se dorește depunerea formularului 201 prin mijloace electronice de

transmitere la distanță, acesta se poate obține de pe site-ul Agenției Naționale de Administrare
Fiscală, astfel:

- secțiunea ”SERVICII ON LINE”

- subsecțiunea: ”Declarații electronice”
- rubrica: ”Descărcare declarații” sau accesând următorul link:
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/201.html Formularul 201 precum și
instrucțiunile de completare se pot obține și de la sediile unităților fiscale.

16
17