TEORIA ȘI PRACTICA

INSTRUIRII ÎN SCHI ALPIN

ISTORICUL SCHIULUI
CURSUL 1
 APARIŢIA SCHIULUI PE PLAN MONDIAL
 Înainte ca acesta să devină un sport, se practica drept mijloc de deplasare. 
 Potrivit descoperirilor arheologice, se pare că mersul pe schiuri, în forma
sa primitivă, a apărut acum mai bine de 6.000 de ani, dovadă fiind
picturile rupestre găsite în țările nordice.
Schiatul, în cele mai vechi timpuri
 Cuvântul ”schi” vine de la ”skíð”, un cuvânt din limba nordică veche, care
înseamna ”băț din lemn”, acesta fiind cel mai răspândit înțeles.
 La început, oamenii foloseau schiurile pentru a se deplasa eficient prin
zăpadă, iar populația cea mai iscusită în tainele acestui ”mijloc de
transport” era populația Sami sau laponii, cei mai nordici indigeni din
Scandinavia.
 ENCICLOPEDIA BRITANICA - primele instrumente de schiat, au fost
descoperite pe teritoriul actualei Rusii.
 Datările arheologilor le încadrează undeva între anii 8.000 și 7.000 i.e.n.
 Mostre ale celor mai străvechi schiuri s-au găsit în diverse zone ale
Europei.
 In Norvegia, aproape de Cercul Polar, arheologii au descoperit picturi
rupestre înfățisând oameni pe schiuri, cu vechimi de circa .4.000 î.Hr.

 Iar în alte țări ale Peninsulei Scandinave, au scos la lumină numeroase

fragmente de schiuri, cu ”vârste” între 1.000 și 3.500 de ani.
 Multe instrumente rudimentare aveau o formă, care aduce cu rachetele de
zapadă din zilele noastre, fiind scurte și late.
 Cu toate ca originile nu sunt clare pe deplin, este cert, că deplasarea pe schiuri
este cea mai antică activitate.
 Utilizarile schiurilor pentru vânătoare și ca mijloc de transport, erau
cunoscute din timpurile Imperiului Roman, și chiar de mai înainte.
 Probabil cu mult înainte și de construirea Piramidelor.
 Spre comparație, piramida din Gizeh, singura dintre cele 7 minuni ale lumii
care încă mai există, a fost construită în 2.550 î.Hr.

 O serie de săpături arheologice efectuate în Villa Romana del Casale, o

așezare romană datată din secolul IV d.Hr., lângă Piazza Armerina din Sicilia,
au scos la iveală un mozaic pe care era reprezentată imaginea unui schior.
Deși Scandinavia deține meritul inventării schiatului modern, se pare că în
Daxing’anling, astăzi China, se schia din 600 î.Hr.
 În opera ”Saxo Grammaticus” din secolul XII, schiatul este una dintre
abilitățile trupelor militare, schiorii putând parcurge, pe zăpadă, aceeași
distanță ca și cavaleria.
 Ulterior, schiatul a fost folosit din ce în ce mai des în teatrele de război,
potrivit SKI Magazine’s Encyclopedia of Skiing.
 Armatele din ținuturile daneze și norvegiene, au stabilit batalioane
specializate pe schi încă din 1747.
 În România, schiatul a fost apanajul vânătorilor de munte în timpul
marilor conflagrații.
 NORVEGIA
OSLO: HOLMENKOLLEN, PARADISUL SPORTURILOR DE IARNĂ

 INSIDER: „Situat la 6 km de centrul orașului Oslo, Parcul

Holmenkollen este paradisul sporturilor de iarnă.
 NOUA TRAMBULINA PENTRU SĂRITURI CU SCHIURILE –
Hopptarnet – refacută în 2010, este una dintre cele mai moderne din lume.
 Punctul K se afla la 120 m, iar săriturile pot ajunge până la 140 m.
 Vara, trambulina iși schimbă destinația și este folosită pentru concerte în aer
liber.
Cel mai vechi muzeu din lume dedicat SCHIULUI – Skimuseet i Holmenkollen
(1923)
 Muzeul de schi Holmenkollen (în norvegiană: Skimuseet i Holmenkollen)
este situat la baza Trambulinei de schi Holmenkollen din Oslo, Norvegia (1și
2).
 Muzeul de schi a fost fondat în 1923 și este cel mai vechi muzeu de schi din
lume.

 Inițiatorul muzeului a fost arhitectul Hjalmar Welhaven, manager și sportiv.

 Biletul de intrare include și accesul (lift +scări) în turnul trambulinei la 60 m
față de sol și 417 m față de nivelul mării.
 Muzeul prezintă istoria schiului de-
a lungul a 4000 de ani, începând de
la vikingi.
 Sunt evidențiate momente din timpul
Olimpiadelor de iarnă desfășurate în
Oslo
 Detalii din expedițiile polare intreprinse
de FRIDTJOF NANSEN SI ROALD
AMUNDSEN precum și despre
părintele tehnicii de schi TELEMARK
– SONDRE NORHEIM.
 Exista o secțiune „Familia regală pe
schiuri”, regele Norvegiei între 1957-
1991, Olav al V-lea, fiind un împătimit
schior.
 „Responsabili pentru răspândirea schiului în lume au fost emigranții
norvegieni, care la jumătatea secolului XVIII s-au stabilit în Germania,
America de Nord, Australia și Noua Zeelandă.
 În anul 1890, exploratorul norvegian Fridjof Nansen, publică o lucrare în
care descrie expediția pe schiuri din anul 1888, din Groenlanda. Expediția
acestuia a contribuit oarecum la popularizarea și răspândoirea schiului în
lume” (http://schiul-sportdeiarna.blogspot.ro, 1).
MODELE DE SCHIURI
 TOT ÎN ACEST PARADIS SE ÎNTÂLNESC

 Sunt amenajate - 2.6000 km pârtii şi trasee de schi cross-

country.
 Parcul de iarnă Tryvann -14 pârtii de schi (cea mai lunga 1400
m și o diferență de nivel de 381 m;
 Simulator de schi – pt. Sărituri care prezintă condiţiile
trambulinei de la holmenkollen;
 7 telescaune şi facilităţi pentru snowborderi, precum şi o
structură de half-pipe.
 Pistă de bob.
 MATHIAS ZDARSKY DIN AUSTRIA Considerat părintele acestul sport

 Calități: determinare, integritate, curaj, deschidere, cunaoștere, pictor,

sculptor, profesor, filosof și guru al sănătății!
 Zdarsky a fost, un inventator excentric care a construit legătura metalică,
strict pe legile fzice, ținând piciorul într-o poziție stabilă!
Primele lecții de schi – Primul instructor
 Zdarsky și Bilgeri, au predat prima dată, metodica schiului.
 Viktor Sohm a dat primele lecții de schi în Stuben, în 1905, și la începutul
secolului al XX-lea.
 Lecțiile de schi erau oferite în toate zonele de schi importante din Austria.
 Unul dintre elevii lui Bilgeri a fost Hannes Schneider.
 La vârstă de 17 ani, lucra ca instructor de schi în Sf. Anton.
 Hannes Schneider a deschis Școala de schi Arlberg în 1921-1922, predând:
 „tehnică Arlberg”, caracterizată prin:
 poziția ghemuit - Arlberg;
 viraje;
 schiul pe urmă largă - stem Christie cu deschiderea schiului de deal și de vale.
 Conform datelor istorice se pare că acest Zdarski, la acea vreme a fost cel
care răspândit schiul în diferite oraşe din Europa, printre care şi Braşovul în
1908, pentru a demonstra noua tehnică şi aşi ATRAGE - adepţi.
 „Schiul a apărut în Statele Unite după 1800, în regiuni ca Wisconsin și
Minnesota, unde se regăsesc comunități de scandinavi.
 Sportul s-a bucurat de o mare popularitate în California, unde în 1854 se
construiește prima fabrică de schiuri.”
 Amploarea pe care au luat-o concursurile au dus la instituirea, în anul 1901 a
„Jocurilor Nordice”, o replică a Jocurilor Olimpice de vară de la Athena din
1896.
 În 1923, în Marea Britanie avea loc prima “OLIMPIADĂ ALPINĂ”, unde a
avut loc o cursă combinată, formată dintr-o manșă de slalom și una de
coborâre.
 În 1936, la Garmisch-Partenkirchen, schiul alpin devine oficial sport
olimpic, participând atât femei cât și bărbați.
 Apariția instalațiilor de cablu au contribuit esențial la dezvoltarea schiului,
prima telecabină fiind contruită în 1934, în Elveția, stațiunea Davos.
 Un moment important în schimbarea tehnicii schiului a fost apariția
cantului, cu ajutoul său îmbunătățindu-se schimbările de direcție,
conducerea virajelor și deplasarea spre deal.
 În 1920, a fost inventat cantul de către austriacul Rudolph Lettner.
 Invenția sa a revoluționat tehnica schiului.

 Federația Internațională de Schi (FIS) a fost înființată în anul 1924,

contribuind la dezvoltarea și popularizarea schiului alpin pe întreg
mapamondul, CA SPORT și ca DISCIPLINĂ OLIMPICĂÎN

 1949, americanul Howard Head construiește primele schiuri din metal

 În 1950, se construiesc primele legături automate.

 În anul 1966 - O decizie importanță - înființarea Cupei Mondiale de
Schi Alpin
 Astăzi, schiul alpin are șase discipline olimpice și un Campionat Mondial.
ACCESUL ÎN CIRCUITUL MARILOR COMPETIŢII
A FOST susţinut DE cluburile
de schi care se înfiinţează în
toată Europa.

4810m

PRIMELE J.O. DE IARNĂ - Masivul Mont Blanc,

1924 LA CHAMONIX – 7 văi - 71 de ghețari și 400
de vârfuri.
FRANŢA
 J.O. CHAMONIX - 1924

 Acordate medalii în 16 probe, reprezentând nouă sporturi de

iarnă:
 Biatlon - „patrulă militară”; combinata nordică, sărituri cu
schiurile şi schi fond.

 SCHIUL ALPIN va fi acceptat pentru prima dată la Jocurile

Olimpice 1936, la GARMISCH PARTENKIRCHEN
(Germania), cu proba de combinată alpină, masculin şi
feminin.

 J.O. 1948 - SAINT MORITZ (ELVEŢIA), pe lângă

COMBINATĂ, SLALOMUL ŞI COBORÂREA să fie
acceptate ca probe de sine stătătoare.
 COMBINATĂ

SLALOM

COBORÂRE

J.O. 1948 - SAINT MORITZ

(ELVEŢIA)
 3. ŞCOLI NAŢIONALE CARE VOR DA, ÎN DIFERITE PERIOADE
"TONUL ÎN SCHI"

SCOALA FRANCEZĂ ŞCOALA AUSTRIACĂ

Emil Allais, Paul Gignoux şi Haschek
Geoges Blanchon

ŞCOALA ELVEŢIANĂ
Eugene Mathias şi Giovani
Testa
 Influenţa şcolilor de schi, perfecţionarea materialului şi
echipamentului, diversificarea pârtiilor de concurs, v-a duce la
un progres tehnic, şi apariţia unei noi probe în familia schiului
alpin şi anume slalomul uriaş (S.U.), conceput ca probă "de
trecere" de la virajele de slalom (Sl.) la vitezele mari din
coborâre (C.).
 Această probă, disputându-se iniţial într-o singură manşă, fiind
introdusă în programul olimpic din 1952 la Oslo.
 NECESITATEA APRIŢIEI SISTEMULUI
COMPETIŢIONAL
 Adune la start pe cei mai buni
specialişti ai probelor la momentul respectiv, iar acest sistem
conceput de ziaristul sportiv francez Serge Lang se va numi
„Cupa Mondială”, care traversează într-un sezon trei
continente (America, Europa şi Asia), stabilind anual, printr-
un sistem de punctaj, liderii momentului pentru fiecare
probă, ca şi învingătorul la total, recompensaţi cu „Globul de
Cristal.
 De-a lungul C.M. şi a J.O. un număr tot mai mare de sportivi
renunţau (datorită stresului), să participe la toate probele, axându-se în
principal, pe cele care le ofereau mai multe şanse într-o clasare
meritorie. Astfel, apare specializarea pe probe:

 Slalomiştii participă la SL. - S.U.;

 Coborâtorii luând startul şi la celelalte probe dar cu mai puţin
succes.
Echilibrarea situaţiei este inventarea unei noi probe, mai apropiată de
coborâre.
1983 - când apare Super „G”-ul;
1988 - debutul olimpic ca şi probă la Calgary, Canada.
 SCHIUL ALPIN MODERN PREZINTĂ
 2 - probe tehnice SLALOM – (Sl). şi SLALOM URIAȘ
(S.U.);
 2 - probe de viteză: COBORÂRE (C). şi SLALOM SUPER
URIAŞ (S.G.)
 combinata alpină se cumulează rezultatele dintr-o probă de Sl.
şi una de C.

SLALOM SLALOM URIAȘ

 BIBLIOGRAFIE

 1 Holmenkollen skimuseum & hopptårn". Oslo Visitor Centre.

Retrieved September 1, 2017.
 2"Skimuseet i Holmenkollen". lokalhistoriewiki.no. Retrieved September
1, 2017.