Deșeurile

Producerea biogazului și
valorificarea lui în scopuri
energetice

Realizat de:
Păun Andreea-Maria
Popovici Roxana-Mihaela
Cuprins

1. Introducere
2. Clasificare deșeuri
3. Biogaz
3.1. Factori ce influențează producerea biogazului
3.2. Cum ajunge biogazul să încălzească locuințele
3.3. Întrebuințări ale biogazului
4. Concluzii
Introducere

 Deșeul reprezintă orice material, substanță, obiect, care, în

general a pierdut orice finalitate economică și pe care posesorul
o abandonează.

 În limba română, deșeul este definit astfel: “rest dintr-un material

rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a unui anumit
produs, care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea
produsului respectiv.”

 Una dintre principalele probleme de mediu ale societății de

astăzi este creșterea continuă a cantității de deșeuri organice.

 Chiar și depozitarea pe platforme de gunoi sau incinerarea

deșeurilor organice nu reprezintă cele mai bune practici,
deoarece standardele de protejare a mediului au devenit mult
mai stricte în prezent, iar recuperarea energiei, reciclarea
nutrienților și a materiei organice a devenit un lucru necesar.
Clasificare deșeuri

 După sistemul Agenției Europene de Mediu, deșeurile

sunt împărțite în următoarele categorii:
Deșeuri
periculoase

Deșeuri de la
Deșeuri
producerea
municipale
energiei electrice

Deșeuri Nămoluri de
electronice epurare

Deșeuri de la
ambalaje
 CH4
CO2

H2,H2S,
NH3, N,
vapori de
apă

BIOGAZ
 Producerea biogazului prin digestie anaerobă (AD) este considerată a fi
tratamentul optim în cazul gunoiului animal, precum şi în acela al unei largi
varietăţi de deşeuri organice pretabile acestui scop, deoarece astfel respectivele
substraturi sunt transformate în energie recuperabilă şi în îngrăşământ organic
pentru agricultură.

 AD reprezintă un proces microbiologic de descompunere a materiei organice, în

lipsa oxigenului, întâlnit în multe medi naturale şi aplicat astăzi la scară mare
pentru producerea de biogaz în reactoare-cisternă, etanşe împotriva pătrunderi
aerului, în mod obişnuit denumite digestoare.

 O largă varietate de microrganisme sunt implicate în procesul anaerob, în urma

căruia rezultă două produse finale: biogazul şi digestatul.
• La proces participă următoarele grupuri de bacterii:
 Factori ce influențează producerea biogazului
• Umiditate ridicată
• Reacție neutră sau aproape neutră (pH=6,8-7,3)
Materia primă • Să nu conțină substanțe inhibitoare pentru microorganisme: metale grele, detergenți, antibiotice,
dezinfectanți

• Criofile (12-24°C)
• Mezofile (35-40°C)
Temperatura
• Termofile (50-60°C)

• Atunci când presiunea hidrostatică în care lucrează bacteriile metanogene crește peste
Presiunea
4-5 metri coloană de apă, degajarea de metan scade.

• În cursul fermentației, microbulele de gaze care se degajă în masa substratului

antrenează, prin fenomenul de flotație, particulele mai ușoare de suspenii, spre
Agitarea suprafața lichidului.

• În etapa inițială de fermentare a materiilor organice în vederea biogazului: 5,5-7

pH-ul • În etapele finale de fermentare: 6,8-8.
Întrebuințări ale biogazului

• Cea mai simplă cale de utilizare a biogazului este

arderea sa directă în boilere sau cuptoare, metodă
folosită pe scară largă în ţările dezvoltate, în cazul
biogazului provenit din digestoare mici, familiale.

• Utilizarea biometanului în sectorul transporturilor

reprezintă o tehnologie cu un mare potenţial şi care
determină importante beneficii la nivel socio-economic.
Biogazul este deja folosit drept combustibil pentru
autovehicule în ţări precum Suedia, Germania şi Elveţia.
Concluzii

• Biogazul ce se obține din digestia anaerobă a reziduurilor poate

deveni unul dintre combustibilii ce vor sta la baza producției de
energie electrică și termică. Sursele regenerabile de energie se
bucură, atât în legislația europeană cât și în practica statelor
europene de o atenție tot mai sporită. Instalațiile de producere și
valorificare a biogazului aduce o contribuție esențială în domeniul
energetic, fie că este vorba de creșterea productivității recoltelor
agricole sau de reducerea cheltuielilor financiare. Bio-energia este
văzută ca o soluţie cheie pentru încurajarea dezvoltării durabile a
zonelor rurale, care poate susţine producţia de bunuri ne-alimentare
şi cultivarea cu plante energetice şi împădurirea terenurilor
abandonate.
Bibliografie

[1].LEGEA nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deşeurilor.

[2] .https://motocultoare.wordpress.com/2011/07/25/biogazul/
[3].https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5428088/?fbclid=IwAR3TWCT
OQuESk2ouStP5pjPhLLqO91xfGS4hT5-5k2aDkb8LEl4sMchOwCE
[4].https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5609262/?fbclid=IwAR1SlQgtw
mKMavxCV1pTBXi_cvBgLgJ1dbpUXnq0safe2CwKWpYaEmEUugA
[5].www.un.org/esa/sustdev/documents/agenda21/english/agenda21chapter9htm.
[6].www.bioenergywiki.net/index.php/Anaerobic
[7].http://www.petroleumclub.ro/downloads/GasForum2011/Vasilie_NIKOLIC-
ABR.pdf