Sunteți pe pagina 1din 18

Studiul rugozității

maselor ceramice
utilizate în
placarea punților
dentare
Cunoaşterea caracteristicelor energetice
de suprafaţă ale biomaterialelor influenţează
aderenţa de celule, bacterii, adsorbţia de
proteine plasmatice la suprafaţă, precum şi
capacitatea acestor suprafeţe de a imobiliza
anumite specii biologice de maxim interes în
medicină.
Datorită proceselor care au loc la interfaţa materiale dentare
– fluide biologice (mediu oral), apare un dublu efect: boli generate
de materialele folosite în stomatologie şi eşecul utilizării acestor
materiale.
La ora actuală se caută ameliorarea calităţii implanturilor şi a dispozitivelor
de analiză minim-invazivă a organismului, creşterea biocompatibilităţii şi a
rezistenţei la coroziune a materialelor care urmează să intre în contact direct cu
ţesuturile biologice.
Fluidele orale pot genera degradarea straturilor superficiale ale materialelor
dentare, cauzând eliberarea unor componenţi liberi sau pot genera înglobarea
unor fluide în structura materialelor dentare.

O astfel de absorbţie/adsorbţie poate de asemena


afecta proprietaţile mecanice ale materialelor, cum ar
fi duritatea, elasticitatea şi stabilitatea dinamică.
Scopul
Datorită apariției numeroaselor materiale de placere,
precum și preocupările legate de calitatea materialelor dentare
au condus spre studii interdisciplinare evidențiate de o relaţie
strânsă între diferite domenii ştiinţifice (fizică, chimie,
biologie, ştiinţa biomaterialelor), tehnici aplicate şi în
stomatologia clinică.

Obiectivele acestui studiu sunt:


determinarea rugozităţii biomaterialelor ceramice
utilizate în placarea punţilor dentare fixe;
realizarea construcțiilor protetice cu masele
ceramice cele mai compatibile.
Material și metodă
Explozia de materiale dentare a diversificat tehnologiile de realizare a
construcţiilor protetice; cunoaşterea particularităţilor fiecărei metode, cu avantajele,
dezavantajele şi limitele acestora, permite alegerea unei soluţii terapeutice adecvate
şi rezolvarea celor mai dificile situaţii clinice, în condiţii optime.
Cercetarea pe care am realizat-o se desfăşoară pe două părţi:
1. determinarea rugozității la nivelul suprafeţelor ceramice optimizate şi
neoptimizate fizic.
2. realizarea practică unei punți metalo - ceramice utilizând ceramica cea mai
bună după dereminarea rugozității.
Material și metodă
Pentru studiu experimental privind analiza privind
analiza rugozității suprafețelor ceramice, am utilizat:
Duceram Kiss (Dentsply Ceramco, Burlington, USA),

InLine (Ivoclar Vivadent AG, Schaan, Liechtenstein),

HeraCeram (Heraeus Kulzer GmbH, Wehrheim, Germany)

Pentru experiment am folosit câte două


suprafeţe ceramice din acelaşi material, de 2 cm2.
Câte o suprafeţă din fiecare material a fost tratată
cu plasma jet.
Material și metodă
Pentru realizarea practică unei punți metalo - ceramice utilizând ceramica cea
mai bună după dereminarea rugozității, am rezolvat cazul unui pacient în vârstă de
58 de ani, care s-a prezentat în cabinet pentru refacerea funcţiilor sistemului
stomatognat. La examenul clinic medical a constatat un aparat gnatoprotetic
conjunct metalo- acrilic, realizat în urmă 6 ani incorect adaptat.
ETAPE CLINICE ETAPE TEHNOLOGICE
(de cabinet) (de laborator)

1.Examen clinic, paraclinic, stabilirea


diagnosticului, indicilor clinico-biologici, a planului
de tratament, alegerea soluţiilor de urgenţă şi
definitive.
Prepararea substructurilor organice.
Evidenţierea sulcusului gingival.
Amprenta globală bimaxilară în trei timpi.
Protecţia substructurilor organice
preparate.

1. Realizarea modelului de lucru.


Montarea în simulator, realizarea machetei în
Soluţia terapeutică aleasă este ceară a scheletului aparatului conjunct şi
turnarea scheletului.
de realizare de aparat 2. Verificarea clinică a scheletului (intra- şi
gnatoprotetic conjunct metalo- extraoral) şi stabilirea culorii viitoarei componente
fizionomice.
ceramic.Pentru realizarea practică a 2. Aplicarea componentei
punții metalo-ceramice am respectat fizionomice.

3. Adaptarea aparatului conjunct finit şi


algoritmul clinico-tehnologic clasic. cimentarea provizorie.

4. Cimentarea definitivă (la o săptămână)


Rezultate și discuții
Lucrul mecanic de adeziune ( Wa ) este o măsură a forţelor interatomice şi
intermoleculare de la interfaţa material dentar-lichid biologic şi că materialele hidrofobe
prezintă o mai bună stabilitate în timp a culorii. Pentru determinarea Wa am folosit
formula de calcul obţinută din relaţiile lui Young-Dupré.

Tipul de WA
Materialele dentare
material (mJ/m2)
Duceram 118,8

Ceramice InLine 100,7


HeraCeram 109,9
Rezultate și discuții
În cazul materialelor ceramice Duceramul are valoarea cea mai mare a
lucrului mecanic, pe când InLine-ul înregistrează valoarea cea mai redusă
pentru acesta. Cu scopul de a explica rezultatele
p
 d
 SV prezentate în tabelul anterior s-a mai
Tipul de SV SV
Materialele dentare
material (mN/m) (mN/m)
(mN/m) calculat energia de suprafaţă
Duceram 44,3 11,8 56,1 (tensiunea superficială) şi
Ceramici InLine 12,4 33,6 46,0
componentele polare şi dispersive
ale materialelor dentare studiate,
HeraCeram 11,1 37,6 48,7
reprezentate grafic.
Rezultate și discuții
Morfologia suprafeţei şi compoziţia chimică influenţează proprietăţile de
adeziune şi umectabilitate ale suprafeţei. În acest sens s-a făcut un studiu
comparativ ale materialelor de studiu cu ajutorul imaginilor microscopie de
forţă atomică (AFM) şi am determinat rugozitatea (Rrms) acestor suprafeţe.
Au fost scanate diferite arii cu dimensiuni pornind de la 70 µm X 70
µm şi 30 µm x 30 µm până la 10 µm X 10 µm, cu scopul de a studia detaliile
morfologice ale suprafeţei de la scară micro la nano.
Informaţiile obţinute de AFM cu privire la topografia suprafeţei sunt
stocate şi prelucrate de un computer, în format digital sub forma unei matrici Z
(N, M). Numărul de linii N este numărul de puncte (de date) luate de-a lungul
unei linii de scanare, iar numărul de coloane M este numărul de linii de
scanare.
Rezultate și discuții
Minimul local este definit ca pixelul cu valoare mai mică faţă de toţi cei 8 pixeli
vecini, iar maximul local ca pixelul cu valoare mai mare faţă de cei 8 pixeli vecini

Duceram tratat cu plasma jet – imagine AFM: a)Topografie


Duceram – imagine AFM: a)Topografie 3D – morfologie
3D – morfologie Duceram(30µm x 30 µm); b) Imagine de fază a
Duceram(30µm x 30 µm); b) Imagine de fază a mostrei mostrei Duceram tratat cu plasma jet
Duceram

InLine tratat cu plasma jet – imagine AFM: a) Topografie


InLine – imagine AFM: a) Topografie 3D – morfologie
3D – morfologie InLIne(30µm x 30 µm); b) Imagine de fază a
InLIne(30µm x 30 µm); b) Imagine de fază a mostrei InLine
mostrei InLine tratat cu plasma jet
Rezultate și discuții

HeraCeram – imagine AFM: a) Topografie 3D – morfologie HeraCeram tratat cu plasma jet – imagine AFM: a) Topografie
HeraCeram (30µm x 30 µm); b) Imagine de fază a mostre 3D – morfologie HeraCeram (30µm x 30 µm); b) Imagine de
HeraCeram fază a mostre HeraCeram tratat cu plasma jet

HeraCeram glazurat tratat cu plasma jet – imagine AFM: a)


HeraCeram glazurat – imagine AFM: a) Topografie 3D – morfologie Topografie 3D – morfologie HeraCeram glazurat (30µm x
HeraCeram glazurat (30µm x 30 µm); b) Imagine de fază a mostrei 30 µm); b) Imagine de fază a mostrei HeraCeram glazurat
HeraCeram glazurat tratat cu plasma jet
Rezultate și discuții
Din toate datele semnalate mai sus se constată că cea mai mică valoare a
rugozităţii înregistrată la nivelui suprafeţelor ceramice o întâlnim la HeraCeram – ul
glazurat, iar cea mai crescută valoare a rugozităţii se înregistrează la InLine.
Probă Rrms (nm) Rrms (nm)
netratate tratate
InLine 43,6 46,4
Duceram 14,79 17,02

HeraCeram 25,3 27,70


neglazurat
HeraCeram 13,1 16,5
glazurat
Rugozitatea suprafeţelor ceramice
Rugozitatea suprafeţelor ceramice tratate cu
plasma jet

Rugozitatea cea mai mică înregistrată confirmă faptul că aceste materiale sunt cele mai indicate de
utilizat în aplicaţiile dentare. Menţionez că o rugozitate crescută implică probabilitate de absorbţie mare
(datorită suprafeţei specifice mai mari) şi interacţii fizico – chimice ale elementelor din lichidul biologic
(saliva artificială) cu suprafaţa materialului mai puternice (datorită numărului mai mare de legături de tip
fizic, non-covalente).
Rezultate și discuții
Datorită faptului că HeraCeram-ul, din analizele cercetătii, a avut cel mai bun
rezultat, decizia finală a fost de a placa puntea dentară cu această masă ceramică. În
continuare voi prezenta un caz realizat în laborator, urmând algoritmul clinico –
tehnologic.

Turnarea modelului în Accu-Trac


Amprenta globală bimaxilară

Tăierea bonturilor mobile

Montarea modelelor în articulator


Rezultate și discuții

Pregătirea bonturilor, premodelarea, treasarea


coletului şi izolarea Macheta din ceară

Pregătirea tiparelor și turnarea la castomat Dezambalarea


Pregătirea pentru ambalare și ambalarea

Prelucrarea mecanică
Rezultate și discuții

Aplicarea și arderea stratului de dentină


Aplicarea și arderea opaq-ului

Aplicarea masei ceramice pentru smalţ, verificarea în ocluzie și arderea

Realizarea machiajului extern


Lucrarea finită
Concluzii
Metodele ,,in vitro” permit compararea a unor tipuri de materiale dentare comercializate,
prin calcularea parametrilor energetici, de suprafaţă şi a rugozităţii suprafeţelor din punct de
vedere al existenţei adsorbţiei şi a imobilizării ce urmează a variatelor particule din salivă pe
suprafaţa materialelor.

O altă caracteristică fizică importantă este rugozitatea suprafeţelor biomaterialelor dentare


(Rrms), care oferă corelaţii între valoarea lucrului mecanic de adeziune şi adsorbţia de molecule
de lichid biologic. Rugozitatea acestor suprafeţe a fost analizată cu ajutorul microscopului de
forţă atomică.

Restabilirea funcţiei fizionomice prin tratament gnatoprotetic conjunct reprezintă


problema centrală a oricărei protezări adresată atât zonei frontale, cât şi zonei laterale.
Aparate gnatoprotetice conjuncte, bine executate din punct de vedere morfologic şi
funcţional, de multe ori nu sunt bine tolerate de către pacienţi dacă nu au şi o estetică
satisfăcătoare. Necesitatea utilizării ceramicii în restaurările protetice este data de
calităţile acestui material: rezistenţă mare la uzură, superioară ţesutului dentar şi calităţile
estetice deosebite.

Biomaterialele ceramice nu sunt atacate de salivă, sunt foarte bine tolerate de


parodonţiul de înveliş, precum şi de ţesuturile dentare. Masele ceramice glazurate nu reţin
placa bacteriană. Ceramica este un izolant termic pentru dentină şi pulpă, împiedicând
transmiterea variaţiilor termice din cavitatea bucală.