Universitatea Ovidius Constanța

Facultatea de Psihhologie și Științele Educației

Specializarea Asistență Socială
Anul III

Emoțiile pozitive
Conf. Univ. Dr. Rodica Enache Studente: Ion Andreea
Alecsandrescu Gabriela
 Emoțiile
 Emoția este definită ca o reacție afectivă de intensitate mijlocie și 
de  durată  relativ  scurtă,  însoțită  adesea  de  modificări  în 
activitățile organismului,  oglindind  atitudinea  individului  față 
de realitate. Emoția  poate  fi  clasificată  ca  un  sistem  de  apărare, 
întrucât psihologic emoția afectează atenția, capacitatea și viteza de 
reacție a individului dar și comportamentul general.
 Emoțiile  se  referă  la  o  serie  de  răspunsuri  subiective,  cognitive, 

comportamentale  și  biologice  aflate  în  interacțiune  care  apar  în 

anumite  situații  activatoare  de  viață. Cantitativ,  acestea  pot  fi 
analizate în funcție de intensitate, durată și frecvență iar calitativ, în 
funcție de interacțiunile dintre cele patru componente.
 În  lucrarea  sa Exprimarea emoțiilor la om și animal,  Charles 

Darwin a identificat, pe baza modului în care emoțiile se manifestă 
în  comportament,  9  emoții  de  bază.  Acestea  sunt:  bucuria, 
interesul-excitația,  surprinderea,  tristețea  (uneori  desemnată  ca 
deznădejde-anxietate), furia, frica, dezgustul, disprețul și rușinea. 
 Clasificarea emoțiilor
 Emoții pozitive: bucurie,  dragoste,  apreciere,  pasiune,  fericire, 
optimism, speranță, surprindere.
 Emoții negative: frică,  furie,  durere,  tristețe,  disperare,  vinovăție, 
gelozie, ură, îngrijorare, dezgust, rușine, dispreț.
 Emoții neutre: mirarea,  curiozitatea,  indiferența,  neliniștea, 
îngândurarea, simțul răspunderii.
 Între  emoțiile  de  bază,  emoțiile  negative  sunt  mai  numeroase  decât 
cele pozitive. Aceasta arată ca emoțiile negative sunt mai importante 
în  adaptarea  noastră,  semnalizand potențiale  probleme  pe  care 
trebuie  să  le  rezolvăm  pentru  a  ne  adapta  sau  supraviețui,  deși  în 
general, oamenii par să trăiască mai mult timp emoții pozitive decât 
emoții  negative  (spre  exemplu,  în  diverse  analize  internaționale, 
oamenii se declară mai mult fericiți decât nefericiți). 
 Emoțiile pozitive
 Emoțiile pozitive sunt  răspunsuri  tranzitorii,  multi-sistemice,  la 
evaluarea favorabilă a circumstanțelor curente de viață. Astfel, dacă 
interpretăm  ceea  ce  ni  se  întamplă  ca  fiind  rău,  în  disonanță  cu 
scopurile  noastre,  vom  trăi  o  emoție  negativă;  în  schimb  dacă 
interpretăm  o  experiență  ca  fiind  congruentă  cu  scopurile  noastre, 
vom trăi o emoție pozitivă. 
 Spre  deosebire  de  emoțiile  negative,  asociate  cu  tendințe 
comportamentale  specifice  (frica  este  asociată  cu  fuga  și  evitare, 
furia cu agresivitate, tristețea cu izolare), emoțiile pozitive predispun 
la un spectru mai eterogen de acțiuni. Astfel, când suntem bucuroși, 
apare  o  tendință  generalizată  de  a  face  ceva,  ne  vine  sa  sărim,  să 
dansăm, să ne facem planuri, să îi îmbrățișăm pe alții spre exemplu, 
iar când suntem calmi, nu avem tendința de a face nimic specific.
 Clasificarea emoţiilor pozitive
• Bucuria  apare  atunci  când  ni  se  întamplă  un  lucru  pe  care  îl 
considerăm dezirabil, fără să ne fi aşteptat neapărat la el, ca de 
exemplu, atunci când ni se face o surpriză sau când primim o 
veste  bună. Ȋn timp ce de regulă tindem să facem lucruri care 
sunt  în  zona  noastră  de  confort,  atunci  când  suntem  bucuroşi 
suntem mai deschişi la nou şi astfel învăţăm lucruri noi. 
• Recunoştinţa  apare  atunci  când  primim  ceva  ca  urmare  a 
bunăvoinţei  altcuiva,  deci  nu  ca  urmare  a  meritelor  noastre. 
Atunci  când  suntem  recunoscători,  tendinţa  este  de  a  găsi  noi 
înşine  modalităţi  prin  care  să  îi  ajutăm  pe  alţii  şi  de  a  fi 
generoşi iar câştigul pe termen lung este consolidarea relaţiilor 
sociale  prin  dezvoltarea  de  noi  deprinderi  de  a  exprima 
bunătate şi implicare. 
• Interesul apare în situaţii considerate sigure, dar care oferă un 
grad de noutate. 
 Clasificarea emoţiilor pozitive
continuare
• Calmul/Mulţumirea  apare  atunci  când  interpretăm 
circumstanţele  actuale  ca  fiind  satisfăcătoare.  Este  genul  de 
emoţie pe care o trăim atunci când petrecem o seară frumoasă 
în familie sau când admirăm un apus de soare pe plajă. 
• Mandria este o emoţie auto-referenţială, care apare atunci când 
atingem un obiectiv important.
• Amuzamentul apare  atunci  când  percepem  o  incongruenţă 
socială  fără  consecinţe  serioase,  de  exemplu  atunci  când  ne 
împiedicăm  sau  facem  o  greşeală  de  exprimare.  Cel  mai 
important rol al amuzamentului este acela de a întări legăturile 
interumane,  având  în  vedere  că  râsul  “se  transmite”  prin 
contagiune socială şi induce emoţii pozitive celorlalţi. 
• Inspiraţia  este  emoţia  pe  care  o  trăim  atunci  când  suntem 
martorii  unei  creaţii  sau  realizări  remarcabile,  sau  atunci  când 
simţim imboldul de a crea ceva noi înşine. 
 Clasificarea emoţiilor pozitive continuare
 Veneraţia este emoţia pe care o simţim atunci când ne aflăm în 
prezenţa unui lucru măreţ, care ne depăşeste aşteptările sau pare 
dincolo de capacitatea noastră de înţelegere.
 Speranţa  este  o  emoţie  pozitivă  care,  spre  deosebire  de 
celelalte  emoţii  prezentate  anterior,  poate  apărea  şi  în  situaţii 
negative de viaţă, în care este însă plauzibil ca lucrurile ar putea 
să  se  îmbunătăţească  în  viitor.  Tendinţa  comportamentală  este 
să ne consolidăm resursele de a lupta pentru ce ne dorim.
 Iubirea ca emoţie poate fi definită prin prisma tuturor emoţiilor 
descrise  mai  sus,  atunci  când  ele  sunt  trăite  în  contextul  unei 
relaţii  interpersonale  apropiate.  Iubirea  poate  facilita  toate 
tendinţele  comportamentale  descrise  anterior  si  constituie  o 
importantă  forţă  motivaţională,  cu  impact  pe  termen  lung 
asupra comportamentului. 
 Impactul emoţiilor pozitive
asupra vieţii
• Emoţiile pozitive pe care le trăim, de la recunoştinţă, bucurie, 
optimism,  dragoste,  încredere  în  sine,  curiozitate,  inspiraţie, 
speranţă,  amuzament  şi  până  la  pacea  interioară,  joacă  un  rol 
important asupra întregii noastre bunăstări, contribuind, printre 
altele,  la  îmbunătăţirea  modului  în  care  gândim,  a  capacităţii 
de concentrare, a condiţiei noastre fizice şi intelectuale.
• Emoțiile  pozitive  au  o  influenţă  semnificativă  asupra  vieții 
noastre  cotidiene,  asupra  gândirii  și  crează  tipare  de  gândire 
neobişnuite,  flexibile,  creative  și  receptive.  Starea  de  emoție 
pozitivă  are  o  influenţă  benefică  asupra  comportamentelor 
sociale, determinându-ne să devenim mai săritori, mai generoși 
şi mai cooperanți. Suntem mai buni cu noi înşine.
   Afectivitatea pozitivă ca trăsătură
• Afectivitatea pozitivă poate fi definită ca o trăsătură ce se referă 
la  diferențe  stabile  înre  indivizi  în  ceea  ce    privește  trăirea 
emoțiilor  pozitive  și  implicarea  activă  în  mediu.  Persoanele  cu 
un  nivel  ridicat  al  afectivității  pozitive  tind  să  fie  vesele, 
entuziaste,  energice,  încrezătoare,  în  timp  ce  persoanele  cu  un 
nivel  redus  al  afectivității  pozitive  trăiesc  rareori  emoții  de 
fericire, entuziasm sau încredere. 
 Afectivitatea    pozitivă  este  o  trăsătură  relativ  stabilă,  iar 
oamenii  raportează  niveluri  similare  ale  emoțiilor  pozitive 
indiferent de context – când sunt singuri sau în societate, acasă 
sau la serviciu etc.
 Afectivitatea  pozitivă  ca  trăsătură  și  afectivitatea  negativă  ca 
trăsătură  sunt  constructe  relativ  independente.  Astfel,  cineva 
poate  să  aibă  niveluri  ridicate  ale  ambelor, niveluri  scăzute ale 
ambelor sau una ridicată și cealaltă scăzută. 
 Emoțiile pozitive și bunăstarea
psihologică
 În  cazul  populației  generale,  studiile  arată  că  prezența 
emoțiilor pozitive, mai ales sub forma fericirii, este asociată cu 
starea de bine și sănătatea mentală. 
 Persoanele  reziliente  la  confruntarea  cu  evenimente    negative 
se folosesc de emoțiile pozitive pentru a identifica strategii de 
a face față acestora și de a reveni la funcționarea normală.
 Emoțiile pozitive au fost asociate și cu alte beneficii cum sunt 
un serviciu mai bun, performanțe ridicate și mai mult succes la 
locul de muncă. Persoanele cu niveluri ridicate ale afectivității 
pozitive  au  relații  sociale  mai  bune,  exprimate  într-un  număr 
mai mare de prieteni și suport social crescut. 
 Emoțiile pozitive și sănătatea fizică
 Afectivitatea pozitivă este asociată cu o longevitate mai mare la 
persoanele în vârstă care trăiesc în comunitate.
 Afectivitatea pozitivă poate influența sănătatea pe mai multe căi. 
Pe  de  o  parte,  ea  poate  avea  un  efect  de  tampon  în  raport  cu 
stresul  și  consecințele  acestuia,  iar  pe  de  altă  parte  poate 
influența sănătatea și prin acțiunea asupra sistemelor imunitar și 
cardiovascular.  De  exemplu,  predispoziția  de  a  trăi  frecvent 
emoții pozitive pare să fi un factor de protecție împotriva răcelii. 
 Afectivitatea  pozitivă  este  relaționată  cu  indicatori  biologici  ai 
stării  de  sănătate  (răspunsul  imunitar,  nivelul  de  cortizol, 
funcționarea cardiovasculară), iar aceste efecte sunt idependente 
de cele ale afectivității negative și ale dispoziției depresive. 
 Concluzii
 Afectivitatea pozitivă este asociată cu trăsăturile de personalitate 
și de temperament și este un factor independent de afectivitatea 
negativă.  Absența  emoțiilor,  prezența  unor  emoții  pozitive  de 
intensitate exagerată și fluctuațiile crescute ale acestor stări sunt 
elemente  care  fac  parte  din  tabloul  clinic  al  multor  tulburări 
mentale. Atunci  când  acestea  nu  sunt  exagerat  de  intense  și  nu 
fluctuează  drastic,  prezența  emoțiilor  pozitive  este  asociată  cu 
numeroase  beneficii  de  la  creșterea  flexibilității  cognitive  și  a 
creativității,  până  la  întărirea  legăturilor  sociale  și  favorizarea 
succesului  profesional.  Mai  mult,  prezența  emoțiilor  pozitive 
este asociată și cu numeroase beneficii pentru starea de sănătate 
fizică.