Pădurile de foioase

Sunt pădurile din zona de câmpie şi deal. Ele sunt

formate din arbori ce îşi pierd frunzele
toamna.
Arbori: Stejarul Fagul
Mesteacănul Teiul
Arţarul Frasinul
Arbuşti
Ciuperci Ferigi
Strat de frunze uscate
Fauna: Lupul Ursul
Căprioara Cerbul
Veveriţa Iepurele
Misţretul Vulpea
Insecte
Păsări – privighetoarea şi
ciocănitoarea
 RELAŢIILE TROFICE
 Într-o pădure de foioase se stabilesc cele mai complexe leg ături trofice
datorită numărului mare de animale cu regimuri variate de hran ă;
acestea nu vor fi niciodată lipsite de hrană.
 Jderul mănâncă păsări , şoareci şi veveriţe. El poate
consuma şi fructe de pădure, iar împins de foame, chiar
şi cadavre.
 Vulpea nu este un animal strict carnivor. Ea
consumă pe lângă animale (iepuri, şoareci) şi hrană vegetală (fructe),
dar în cantitate mai mică. Astfel, ea se adaptează în orice anotimp în
funcţie de hrana disponibil ă.
 Ca urmare a lipsei de hrană pe
timp de iarnă, unele animale
migrează, altele işi fac provizii,
iar altele intră în stare de amorţire
sau de hibernare.
 Cu cât o specie de animale va avea un regim
mai variat de hrană, cu atât va avea un rol mai
important în menţinerea echilibrului
ecologic.Ea va ţine sub control atât speciile cu
care se hrăneşte cât şi speciile pentru care
reprezintă hrana.
 Prin aceste relaţii trofice,
echilibrul unei păduri de
foioase este stabil.
 Distrugerea lui are loc
când se taie pădurea sau
sunt omorâte animalele
în mod necugetat.
 De aceea, orice
intervenţie a omului în
natură trebuie bine
chibzuită, iar
consecinţele bine
calculate.
 Ţări europene în care mai întâlnim păduri
de foioase:
Franţa

Olanda

Marea Britanie

Irlanda

Belgia

Luxemburg
 TEST
Numeşte:
 cel puţin 3 animale care trăiesc în pădurile de foioase;

 cel puţin 3 specii de plante sau arbori specifice acestei p ăduri;