Prezentare de carte

AMINTIRI DIN
COPILĂRIE
ION CREANGĂ
XI
Realizat de către: Eugen Reniță
 ATENȚIE

Curtea casei noastre era alaturi de gradina vecinilor.

Vecinii aveau în grădină un copac mare cu cireșe care se
mereu se coc mai repede ca la noi. Într-o zi am scapat
din greșeală mingea mea de fotbal în grădina vecinilor,
și ca s-o iau am sărit gardul. Când am ajuns la minge,
mi-am dat seama ca era chiar lângă copacul cu cireșe.
Am stat puțin să mă gândesc și am zis să mănânc niște
cireșe. Cireșele erau atât de bune, încât nici nu am
observat cât de repede a trecut timpul. Deodată am
auzit strigătul vecinului care se îndrepta furios spre
mine. Îndată când l-am observat, am luat-o la fugă ca să
nu fiu prins, am sărit gardul si am fugit repede in casă,
și ca să nu bănuiasca nimic mama, m-am dus în camera
mea unde am stat toată ziua.
 DATE DESPRE CARTE

• Amintiri din copilărie este una dintre principalele lucrări

ale scriitorului român Ion Creangă. Cea mai mare dintre
cele două lucrări ale sale aparținând
genului memorialistic, ea conține unele dintre cele mai
caracteristice exemple de narațiune la persoana întâi
din literatura română, fiind considerată de critici
capodopera
Amintiri lui Creangăfost editată și
din copilărie a
publicată de mai multe ori, și este
văzută ca o lucrare clasică
a literaturii pentru copii în limba
română. A constituit sursă de
inspirație pentru mai mulți autori și a
stat la baza filmului omonim din
1964, realizat de Elisabeta Bostan.
AUTORUL ÎN CONTEXTUL EPCOCII SALE

• Fiecare capitol a fost produsul unei munci

semnificative din partea lui Creangă: când au
început să circule primele versiuni ale acestora,
autorul era deja recunoscut în sânul comunității
literare pentru abordarea laborioasă pe care o
adoptase față de procesul de scriere. Creangă își
citea din când în când aceste texte, precum și
celelalte scrieri, în fața unui public format din
membrii societății literare Junimea.
 DATE DIN ISTORICUL TEXTULUI

• Izvoarele de inspirație sunt autobiografice, iar

evocarea se face din perspectiva îndepărtată a
maturității, fiind dominată de un impuls afectiv
greu de stăpânit: nostalgia. Construcția textuală
nu urmează rigorile compoziției clasice. In cele
patru părti, scriitorul nu urmarește o ordine
cronologică a desfășurării faptelor, ci selectarea
acelor momente ce constituie puncte de referință
în formarea eroului.
 DETERMINAREA INTRIGII

• Cartea este un “roman” al vârstei inocente și al

formării, al modelării umane. Proiectată în spațiul
unui sat moldovenesc de munte de la mijlocul
secolului trecut, copilăria nu reflectă numai
dominanțele vârstei, ci și specificul mediului
ambiant. De aceea, “Amintiri din copilărie” este și
o evocare a satului tradițional, un tablou fidel al
unei lumi trăind in spiritul obiceiurilor fixate
printr-o existență multimilenară.
 PERSONAJELE ȘI SUBIECTUL

• Personajele operei sunt: Nică, Moș Vasile, Părintele Ion, Popa

Oșlobanu, Smărăndița popii, Irinuca, Mătușa Mărioara,
Bogorogea, Davidică, Moș Bodrângă, Nic-a lui Costache,
Popa Duhu, Bădița Vasile, Trăsnea.
• in prima parte structura secventiala a textului aduna, printr-
o tehnica de colaj, episoade din viata de scolar a lui Nica,
impanata cu proverbe, zicatori, datini, obiceiuri)- fragmente
de cantece populare, care dau textului un profund caracter
national; ii dau un aspect de unicat, de viu, de stil popular
autentic. In partea a doua avem evenimente din viata-de
copil la casa parinteasca, iar in partea a treia intamplari din
viata de scolar la Falticeni, Tg. Neamt, pentru a incheia in
partea a patra qu plecarea la Seminarul Socola din lasi.
 TEMA, MESAJUL ȘI IMPRESIA

• Tema abordată în această opera este satul, si

viața oamenilor de aici.
• Mesajul textului dragostea față de Humulești, și
simțim asta anume prin descrierea locurilor,
oamenilor, ca motivație esențială a scrierii.
• Impresia mea este una bună, a fost ca o călătorie
in trecutul îndepartat în care este descrisă viața
oamenilor de pe acele timpuri, recomand aceasta
carte oricărui copil și chiar oricărui matur.
 OPINII ALE CRITICILOR LITERARI

•  Zigu Ornea consideră că imprecațiile naratorului

împotriva practicilor educaționale sunt de pus în
legătură cu inovațiile produse de Creangă în cursul
propriei sale cariere de învățător, și mai ales cu
susținerea acordată de către acesta teoriilor lui Titu
Maiorescu privind reformarea învățământului
românesc prin modernizare instituțională
și profesionalizare. El însuși scriitor, Horia
Gârbea discută textul ca dovadă a
unui anticlericalism manifestat de Creangă (a cărui
carieră preoțească se va fi sfârșit prin caterisire),
adăugând: „Amintirile lui Creangă de la școala de
catiheți ar descuraja orice candidat.”