Doctrina comunista

 Manifestul comunist
 una din cele mai importante scrieri politice din
istorie.
 a fost redactat de Karl Marx și Friedrich Engels, și

publicat pentru prima oară la Londra, în 21

februarie 1848.
 În manifest sunt descrise scopurile și programul 

Ligii Comuniste, prima organizație marxistă din

lume
 un secol mai târziu, Lenin spunea : „Această mică

cărticică valorează cît volume întregi: în spiritul ei

trăieşte şi se mişcă pînă în ziua de azi întregul
proletariat organizat şi luptător al lumii civilizate”
 În primul capitol, “Burghezi si proletari”, Marx
vorbește despre antagonismele existente
dintotdeauna intre oameni, indiferent de rangul
lor social, conflicte care se încheiau întotdeauna
cu o revoluţie.
 În epoca burgheziei lumea este împărţită în

două : burghezia, care a reuşit să dezvolte

ramuri importante din industrie şi comerţ, şi
proletariatul.
 Burghezii adoptă o atitudine revoluţionară şi

desfiinţează relaţiile patriarhale şi feudale,

obţinând puterea deplină şi dominându-i pe
ceilalţi,asta până când cădeau pradă tocmai
victimelor lor, proletarii.
 Ţelul comunismului îl constituie proiectul de
răsturnare definitivă a dominaţiei burgheze.
 Revoluţia comunistă reprezintă o ruptură

radicală, din rădăcini , cu relaţiile de

proprietate moştenite din trecut.
 Marx şi Engels vorbesc despre rolul

comuniştilor, care luptă pentru interesele

clasei muncitoare, ei reprezentând “viitorul
mişcării”, ei “sprijină pretutindeni orice
mişcare revoluţionară împotriva orânduirii
sociale şi politice existente ”. Manifestul se
încheie cu un îndemn extrem de puternic,
“Proletari din toate ţările, uniţi-vă !” ,
deoarece ei au “o lume de câştigat”.   
 Pentru Marx, societatea înseamnă muncă
colectivă, dezvoltarea gândirii omului realizându-
se pe baza relaţiilor economice şi forţelor de
producţie. Progresul este imposibil fără apariţia
unui conflict, a unui spirit revoluţionar.
 Marx doreşte să schimbe lumea, argumentând
devalorizarea omului prin prisma economică.
Omul este prizonierul sistemului capitalist, o
“marfă” de schimb, care trăieşte la limita
subzistenţei.
 Banii “alienează” şi îl înstrăinează pe om de om.
Marx condamnă capitalismul pe care îl consideră
responsabil de asuprirea şi sărăcirea muncitorilor,
cei care aduc profituri celor bogaţi, aceştia din
urmă profitând din plin de pe urma muncii lor.
 Ceea ce şi-a dorit Karl Marx a fost fericirea pentru
majoritate, pentru cei mulţi, asemenea unui
Prometeu.
 Schimbarea urma să survină din temelii iar statul,

clasele,religia trebuiau să dispară; omul trebuia să

depindă numai de el însuşi şi de legile sociale pe
care le conştientiza.
 Unii critici il acuza ca a creat un sistem capabil să

transforme oamenii în roboţi, lipsiţi de conştiinţă.

De aceea Marx este considerat “vinovat” de
înfiorătorul experiment numit comunism, în aceaşi
măsură în care Nietzsche este considerat vinovat
de genocidul nazist . Sistemul promovat de el a
fost un adevărat izvor de argumentare pentru
dictatori, sistem care nu atribuie omului aspiraţii
de ordin spiritual sau moral 
 Manifestul cuprinde o introducere, trei capitole
principale și un capitol cu concluzii. Începe cu o
propoziție rămasă celebră: „O stafie umblă prin
Europa - stafia comunismului” și se încheie cu lozinca,
nu mai puțin cunoscută, „Proletari din toate țările,
uniți-vă!”
 Principalele puncte din programul Manifestului

Comunist sunt:
 1. Exproprierea proprietății funciare și întrebuințarea

rentei funciare pentru acoperirea cheltuielilor de stat.

2. Impozit cu puternic caracter progresiv.
3. Desființarea dreptului de moștenire.
4. Confiscarea proprietății tuturor emigranților și
rebelilor.
5. Centralizarea creditului în mîinile statului cu
ajutorul unei bănci naționale cu capital de stat și cu
monopol exclusiv
 6. Centralizarea tuturor mijloacelor de transport
în mîinile statului.
7. Sporirea numărului fabricilor de stat, a
uneltelor de producție, ameliorarea si
eficientizarea pămînturilor după un plan general.
8. Egală obligativitate a muncii pentru toți,
organizarea de armate industriale, îndeosebi
pentru agricultură.
9. Îmbinarea muncii agricole cu cea industrială,
măsuri avînd ca scop înlăturarea treptată a
opoziției dintre sat și oraș.
10. Învățămînt public gratuit pentru toți copiii.
Interzicerea muncii în fabrici a copiilor, sub
actuală ei formă. Îmbinarea educației cu
producția materială etc., etc.
 Marx a argumentat că sistemul capitalist, la fel ca și
sistemele socio-economice precedente, produce
tensiuni interne care îl conduc la distrugere. Așa cum
capitalismul a înlocuit feudalismul, capitalismul va fi
înlocuit de comunism, o societate fără clase, care
urmează unei perioade de tranziție în care statul va fi
un instrument al dictaturii proletariatului.
 Pe de altă parte, Marx a argumentat că schimbările
socio-economice se produc prin intermediul activității
revoluționare organizate. În acest model, capitalismul
va lua sfârșit prin activitatea organizată a clasei
muncitoare internaționale. Ideile lui Marx au început să
exercite o influență majoră asupra mișcării
muncitorești la scurt timp după moartea sa. Această
influență a crescut impetuos odată cu victoria 
Revoluției din Octombrie din Rusia, revoluție datorată
bolșevicilor, care erau marxiști
 În 1864, Marx este leaderul Primei
Internaționale Socialiste, căreia îi dă ca obiectiv
abolirea capitalismului. Pentru Marx, istoria
omenirii se bazează pe lupta de clasă: pentru a
se elibera, proletariatul, victimă a exploatării
capitaliste, trebuie să se organizeze la nivel
internațional, să cucerească puterea politică și,
în această fază de dictatură a proletariatului, să
realizeze desființarea claselor sociale, ceea ce,
într-o fază superioară, va duce de la sine la
dispariția statului și la întemeierea societății 
comuniste
 Nu trebuie confundat socialismul cu comunismul. O
republică socialistă/stat socialist își propune să
instaureze comunismul.
 Prin socialism se mai înțelege ansamblul doctrinelor
social-politice care combat individualismul, apară
noțiunile de egalitate și solidaritate și constituie un
proiect atât economic (colectivism economic,
autogestiune, economie mixtă), cât și social (egalitate in
drepturi, egalitate de șanse) și politic (democrație).
 Astăzi, socialismul cuprinde într-un mod foarte larg și
general pe toți cei ce doresc schimbarea organizării
sociale în vederea obținerii unei mai mari justiții sociale:
el îl include atât pe socialiștii marxiști, cât și pe social-
democrați și pe anarhiști. Aceste curente se înfruntă în
probleme fundamentale: pentru sau contra statului,
pentru sistemul parlamentar sau pentru democrația
directă.
 “Aşadar, atunci cînd capitalul este transformat în proprietate
colectivă, aparţinînd tuturor membrilor societăţii, aceasta nu
înseamnă transformarea unei proprietăţi personale în proprietate
socială. Ceea ce se transformă este numai caracterul social al
proprietăţii. Ea îşi pierde caracterul ei de clasă.
 Să trecem la munca salariată.
 Preţul mijlociu al muncii salariate este minimul de salariu, adică
totalul mijloacelor de trai necesare pentru a menţine pe muncitor în
viaţă ca muncitor. Deci ceea ce muncitorul salariat îşi însuşeşte prin
activitatea sa îi ajunge numai pentru a-şi reproduce viaţa ca atare.
Noi nu vrem nicidecum să desfiinţăm această însuşire personală a
produselor muncii, menită să reproducă nemijlocit viaţa, o însuşire
care nu aduce nici un excedent ce ar putea da putere asupra muncii
străine. Noi vrem să desfiinţăm numai caracterul mîrşav al acestui
mod de însuşire, în cadrul căreia muncitorul trăieşte numai pentru a
spori capitalul, trăieşte numai în măsura în care o cer interesele
clasei dominante.
 În societatea burgheză, munca vie nu este decît un mijloc pentru a
spori munca acumulată. În societatea comunistă, munca acumulată
nu este decît un mijloc pentru a lărgi, a îmbogăţi, a uşura
procesul de viaţă al muncitorilor.”
 “Vă îngroziţi că vrem să desfiinţăm proprietatea privată. Dar în
societatea voastră actuală proprietatea privată este desfiinţată
pentru nouă zecimi din membrii societăţii; ea există tocmai
datorită faptului că nu există pentru nouă zecimi. Ne imputaţi deci
că vrem să desfiinţăm o proprietate care presupune ca o condiţie
necesară ca imensa majoritate a societăţii să fie lipsită de
proprietate.
 Cu alte cuvinte, ne imputaţi că vrem desfiinţarea proprietăţii

voastre. Într-adevăr, vrem acest lucru.

 Din momentul în care munca nu mai poate fi transformată în

capital, bani, rentă funciară — într-un cuvînt într-o putere socială

ce poate fi monopolizată, adică din momentul în care proprietatea
personală nu mai poate deveni proprietate burgheză —, din acest
moment, declaraţi voi, personalitatea este suprimată.
 Recunoaşteţi prin urmare că, atunci cînd vorbiţi de personalitate,

aveţi în faţa ochilor doar pe burghez, adică pe proprietarul

burghez. Această personalitate trebuie, într-adevăr, suprimată.
 Comunismul nu ia nimănui putinţa de a-şi însuşi produse sociale,

el ia doar putinţa ca prin această însuşire să fie aservită munca

altuia”
Comunismul de razboi
 Războiul Civil Rus s-a desfășurat între 1917 și 1921. După
succesul Revoluției Ruse, noul guvern bolșevic al Rusiei a semnat
pacea cu Germania la Brest-Litovsk, tratatul de pace fiind ratificat
pe 6 martie 1918. Acest tratat de pace era singura opțiune,
deoarece armata rusă era într-o stare haotică și de totală
indisciplină atunci când Germania a atacat Rusia în februarie
1918
 Războiul s-a dus în principal între "Roșii", care erau comuniștii și

revoluționarii, și "Albii", care erau monarhiștii, conservatorii,

liberalii și socialiștii care se opuneau Revoluției bolșevice.
 Bolsevici – mensevici – cele 2 factiuni in care s-a scindat Partidul

social democrat al Muncii in 1903. Factiunea bolsevicilor –

condusa de Vladimir Ilici Lenin
 Revolutia Rusa (1917) - o serie de evenimente care au condus în

februarie 1917 la răsturnarea spontană a regimului

țarist din Rusia, și apoi, în luna octombrie a aceluiași an, la
preluarea puterii de către bolșevici și instalarea unui
regim leninist („comunist”).
 Vladimir Ilici Lenin (1870 - 1924), revolutionar rus
care a condus partidul bolsevic
 discipol al lui Marx

 primul premier al Uniunii Sovietice si fondatorul

ideologiei cunoscute sub numele de leninism

 s-a nascut la data de 22 aprilie 1870 in orasul

Simbirsk din Rusia (acum sub denumirea de

Ulyanovsk). 
 Tatal sau, Ilia Nicolaevici Ulianov, a fost un functionar

civil de rang superior care a militat pentru o mai mare

democratie si educatie libera pentru toti in Rusia
 “Lenin” a fost unul dintre pseudonimele sale. Se crede

ca l-a creat ca sa-si arate opozitia fata de Gheorghi

Plehanov care folosea pseudonimul Volghin, dupa raul
Volga; Lenin a ales raul Lena care este mai lung si care
curge in directia opusa
 Instalarea regimului bolsevic a condus la izbucnirea unui razboi civil foarte
violent, care a fost insotit de o prabusire a economiei ruse, inceputa in
timpul razboiului. Conflictul s-a incheiat cu Victoria bolsevicilor si cu
comasarea, sub egida URSS, a majoritatii teritoriilor fostului imperiu.
Revolutia din URSS a dat nastere comunismului in sensul contemporan al
termenului.
 Această politică de punere sub controlul guvernamental și sub

jurisdicția legii marțiale a tot ceea ce părea să aibă o oarecare importanță,

nu avea decât legături superficiale cu comunismul, numele fiindu-i ales mai
mult pe criterii politice.
 Deși prin intermediul acestor acțiuni s-a reușit obținerea victoriei în război,

ele nu au înlăturat greutățile de tot felul, iar în unele cazuri au agravat

problemele existente. Țăranii au început să refuze să coopereze cu
autoritățile statului și să mai producă mărfuri alimentare atâta vreme cât
statul rechiziționa prea mult din recolte. Aceasta a dus la crize în
aprovizionare, care împreună cu vremea defavorabilă și cu greutățile
războiului au avut ca rezultat foametea.
 Au murit mai multe milioane de oameni și au existat raportari

despre canibalism. Muncitorii abandonau orașele pentru a se refugia la țară,

unde șansele de a găsi hrană erau mai mari, făcând să scadă producția
industrială și șansele unui comerț echitabil cu bunuri industriale contra
hrană, ceea ce agrava și mai mult situația populației urbane rămase
 Termen introdus la 1921
 Lenin avea convingerea ca: “in 10 luni socialismul avea sa fie o
realitate si Rusia avea sa devina statul cel mai puternic din lume”
 Socialismul, prin alocarea resurselor umane si materiale de o
maniera rationala, dupa principiul utilitatii maxime, avea sa fie
capabil sa atinga nivele de eficienta nemaiintalnite. El a stat la
baza politicilor economice aplicate de bolsevici intre 1917 si
1921
 Prevedea masuri de urgenta impuse de razboiul civil Apogeul -
intre 1920-1921, cand s-a incheiat razboiul civil
 Prevedea plasarea intregii economii ruse sub administrarea
exclusiva a statului, adica a Partidului Comunist
 A inceput procesul de expropriere prin bunurile funciare –
Decretul asupra pamantului din 26 octombrie 1917 confisca
pamanturile celor care nu erau tarani.
 1918 - decret ce desfiinta principiul mostenirii (in mai), iar la o
luna decret de  nationalizare a industriei
 Politică economică dură adoptată de bolșevici în timpul 
războiului civil rus, având ca scop să asigure aprovizionarea
orașelor și Armatei Roșii cu alimente, cu arme și cu muniții, în
condițiile în care mecanismele și relațiile economice normale
fuseseră distruse de război.
 Comunismul de război includea următoarele acțiuni:
 Toate fabricile mari erau controlate de guvern.
 Producția era planificată și organizată de guvern.
 Disciplina impusă muncitorilor era strictă, iar greviștii puteau fi
împușcați fără judecată.
 A fost impusă munca obligatorie "claselor ne-proletare".
 S-a introdus rechiziționarea surplusurilor de produse agricole,
(ceea ce depășea minimum de subzistență), pentru a fi
redistribuite populației orășenești și armatei.
 Distribuirea mărfurilor alimentare și mărfurilor de primă
necesitate a fost cartizelată și s-a făcut în mod centralizat.
 Funcționarea intreprinderilor private a fost interzisă.
 A fost introdus controlul militarizat al căilor ferate.
 Nationalizarea mijloacelor de productie si de transport
 Lichidarea comertului privat printr-un sistem de desfacere

controlat de stat
 Desfiintarea banilor ca unitate de schimb  in favoarea barter-

ului reglementat de stat

 Administrarea economiei pe baza unui plan unic
 Lichidarea băncilor particulare și confiscarea depozitelor mari;

 Monopolul asupra comerțului extern, al flotei comerciale;

 Planul initial prevedea o economie de stat dupa modelul

economiei germane din timpul razboiului.

 Bolsevicii au incercat intr-o prima faza sa desfiinteze banii

stimuland inflatia pana la un nivel care sa-i faca lipsiti de orice

valoare, emitand  in continuu bancnote.
 Mai 1919 - Banca De Stat a primit autorizatia de a tipari

bancnote in cantitatea pe care o considera necesara pt nevoile

economiei nationale.
 Pentru a formula si a pune in practica un plan economic , partidul a
infiintat in 1917  Consiliul Superior al Economiei Nationale . Autoritatea
lui urma sa se dovedeasca a fi mai mult fictiva.
 Consiliul se limita la controlul industriei.

 In 1920 Consiliul controla 37 000 de interprinderi cu 2 milioane de

angajati, din care aproape jumatate erau lipsite de echipamente

mecanice.
 1921 – 5-10 % din industrie fusese centralizata cu success.

  Productia industriala totala scazuse comparativ cu cea din 1913 cu 82%

  In perioada comunismului de razboi “proletariatul ” rus fusese

injumatatit, productia industriala scazuse cu 75 %

  Unul din principiile de baza ale comunismului de razboi era lichidarea

pietei.
  In loc sa lichideze piata , comunismul de razboi a impartit-o in 2 :

   - cea de stat care vindea la pret nominal  sau distribuit pe cartele de

consum
   - sectorul privat ilegal – functiona dupa legile cererii si ofertei.
 1920 Guvernul ofera initial pt societati apoi si pt cetateni gratuitatea

serviciilor publice : telegraf, telefon posta.

 La 2 septembrie 1918, Comitetul Central Executiv a
introdus legea marțială. Toată puterea a trecut în mainile
Sovietului Apărării Populare și Țărănești, comandat de V.
Lenin.
 Starea economică și militară extrem de grea a constrîns
noua putere să introduca comunismul de război.
Bolșevicii își dădeau seama că ei nu vor putea obține
victoria în Războiul civil, dacă nu vor lua măsuri
excepționale de centralizare și control.
 Pe fondul măsurilor excepționale ca reacție la situația
economică și militară, în mediul conducerii bolșevice
apărusera tendințe nerealiste de construire imediata a
socialismului, în varianta utopică egalitaristă.
 Politica comunismului de război a permis bolșevicilor să
câștige în Războiul civil, însă a contribuit la ruinarea
totală a țării. Politica aceasta a produs nemulțumiri
masive ale muncitorilor, țăranilor și a unor intelectuali.
 Biruința asupra “Albilor” a lipsit de sens continuarea
mai departe a comunismului de război. Inerția
continuării acestei politici, care a trezit ostilitate
generală, manifestată prin greve muncitorești, răscoale
țăranești cu sute de mii de participanți, rebeliunea din
Kronstadt, erau semnele crizei antibolșevice.
 La Congresul al X-lea al Partidului Comunist (bolșevic)
din Rusia (14 martie 1921) a fost luată decizia încetării
politicii comunismului de război și de trecere la NEP –
Noua Politică Economică. A fost adoptată decizia
anulării rechizițiilor alimentare, care au fost înlocuite
cu un impozit alimentar mai ușor. Produsele alimentare
rămase în surplus, după achitarea impozitului, puteau
fi vandute de catre tarani.