ANATOMIE CURS 5

Sistem cardio vascular

 Aparatul circulator
Aparatul circulator este format dintr-un organ central propulsor al
sângelui – inima, şi un sistem de vase prin care circulă sângele în
organism – arborele circulator.

Sistemul circulator sanguin este forma din inimă împreună cu

vasele prin care circulă sânge în timp ce
Sistemul circulator limfatic
este un sistem de vase prin care circulă limfa.
 MEDIASTINUL
• Inima si plamanii sunt protejati in cavitatea toracica.
• Inima sta intre plamani intr-un sac fibros, pericardium, iar fiacare
plaman este invelit de o membrana seroasa, pleura.
• Mediastinul este regiunea topografica mediana dintre cele doua
regiuni pleuro-pulmonare.

• Mediastinul este limitat:

- lateral: cele doua pleure mediastinale.
- Anterior: fata posterioara a sternului.
- Posterior: corpurile vertebrelor toracice.
- Superior: orificiul superior al toracelui.
- Inferior: diafragma.
Continut:

- cord.
- trahee
- esofag.
- canal toracic.
- timus.
- simpatic toracal.
- bronsii stanga/dreapta.
- artere/vene pulmonare.
- aorta.
- vena azygos.
MEDIASTINUL
MEDIASTINUL
 Structura inimii
Din punct de vedere structural, inima este alcătuită din
trei tunici
care, de la exterior spre interior, sunt:
pericardul, miocardul şi endocardul.

Pericardul - Sac conic fibro-seros, in care se afla inima si radacinile

marilor vase.
are forma unui sac rezistent, cu fundul aşezat pe diafragm;
protejeaza inima;
este legat prin ligamente de organele din jur – stern, coloana
vertebrala si diafragma.
PERICARDUL
 Inima (cordul)
Inima este organul central al aparatului cardiovascular; organ muscular cu rol de
pompă şi este situată în mediastin – între cei doi plămâni.

Are forma unei piramide triunghiulare, cu axul îndreptat oblic în jos, la stânga şi
înainte. Astfel, 1/3 din inimă este situată la dreapta şi 2/3 la stânga planului
mediosagital al corpului. Greutatea inimii este de 250-300 g.

Prezintă o faţă convexă, sternocostală, şi o faţă plană, diafragmatică.

Cele două feţe se unesc printr-o margine mai ascuţită, marginea dreaptă.
Marginea stângă, rotunjită, vine în raport cu plămânul stâng.

Baza inimii este situată posterior şi la dreapta, aici găsindu-se vasele

mari ale inimii. La baza inimii se află atriile, iar spre vârf, ventriculele.

Pe suprafaţa inimii se găsesc o serie de sanţuri: două interventriculare şi două

atrioventriculare, numite şi şanţuri coronare, între atrii şi ventricule.
 CORDUL

Organ musculocavitar
►12 cm. in lungime,
►8 - 9 cm. in latime,
►6 cm. In grosime.
 • Baza orientata
Baza (basis cordis) si superior, posterior, si
Suprafata diafragmatica la dreapta.

• Formata in principal
de atriul stang si foarte
putin de atriul drept.

• Cele patru vene

pulmonare, cate 2 pe
fiecare parte se
deschid in atriul stang,
iar VCS si VCI se
deschid in atriul drept

• Suprafata
diafragmatica /
orientata inferior e
formata de ventriculi,
si sta pe diafragm.
 • Apexul (apex cordis)
orientat inferior, anterior si
la stanga, in spatele
spatiului 5 intercostal stang.

• Suprafata sternocostala /
orientata anterior, superior
si la stanga.
Portiunea inferioara este
formata mai ales din
ventriculul drept.
Portiunea superioara este
separata prin santul coronar
de cea inferioara, si e
formata de atrii.   
 • Marginea dreapta
lunga, formata de atriul
drept / superior si
ventriculul drept,
inferior (aceasta
portiune= aproape
orizontala  

• Marginea stanga este

mai scurta si rotunjita: e
formata in principal din
ventriculul stang dar,
putin si din atriul stang.

• Cele doua margini

converg spre apex.
 Camerele inimii
Inima umana are patru camere.
Cele doua camere superioare, atriul (auriculul) drept si
stâng, sunt camerele de primire a sângelui.
Acestea colecteaza sângele adus de vene.
Camerele inferioare ale inimii, ventriculul stâng si drept, au
rolul unor pompe puternice.
Ele împing sângele prin artere, de la inima catre corp.
Partea dreapta si cea stânga a inimii sunt separate una de
cealalta printr-un perete de tesut (sept interventricular).
Camerele inimii
 Camerele inimii
Patru valve interioare împiedica alunecarea inversa a sângelui.
Ele se deschid usor în directia curgerii sângelui si se închid când acesta
împinge în sens invers.
Doua dintre valve se afla între atrii si ventricule, cunoscute ca valve
atrioventriculare.
Valva atrioventriculara dreapta (tricuspida) este formata din trei fâsii de tesut,
în timp ce valva atrioventriculara stânga (bicuspida sau mitrala) are numai
doua.
Celelalte doua valve sunt situate între ventricule si artere.
Sunt numite valve semilunare, deoarece fiecare este formata din trei fâsii de
tesut în forma de semiluna.
Valva semilunara dreapta, dintre atriul drept si artera pulmonara, se mai
numeste si valva pulmonara.
Cea stânga, dintre ventriculul stâng si aorta, se mai numeste si valva aortica.
Atriul drept • Mai mare decat stangul, dar cu
pereti mai subtiri (aprox.2 mm);
cavitatea sa poate contine
aprox. 57 c.c.
consta din doua parti: o cavitate
principala, sau sinus venarum
(situat intre cele doua vv cave/
pereti f. subtiri), situata
posterior,
si, anterior, o portiune mai mica,
auricula.  
• Separatia intre ele este indicata
extern de un sant santul
terminal / din fata VCS in fata
VCI iar intern de o creata
musculara verticala creasta
terminala. / in spatele ei –
perete neted, in fata: muschii
pectinati.  
 Atriul drept
La nivelul atriului drept se găsesc:

orificiul venei cave superioare.

orificiul venei cave inferioare.
orificiul sinusului coronar.
orificiul urechiuşei drepte.
orificiul atrioventricular drept - valva tricuspidă.
 VENTRICULUL DREPT

Formeaza cea mai mare parte din suprafata sternocostala a inimii si o portiune a
suprafetei diafragmatice. Atriul drept se afla la dreapta VD.

SANGELE CE INTRA IN VD DIN AD SE MISCA ORIZONTAL SI SPRE ANTERIOR.

 VENTRICULUL DREPT
Deschideri : Atrioventriculara dreapta / Artera Pulmonara.
Valve: Tricuspida / Pulmonara.     
        
Valvulele sunt ancorate de pereții ventriculari prin cordaje tendinoase .
Cordajele tendinoase sunt ancorate de mușchii papilari cu care participă la
susținerea mai bună a valvei.
Ansamblul cordaje tendinoase-mușchi papilari formează aparatul
subvalvular .
Acționarea valvelor se datorează exclusiv diferenței de presiune de pe cele
două părți a valvei.

 
 Mai mic decat dreptul, dar cu
Atriul stang pereti mai grosi.

O cavitate principala care

primeste vene pulmonare.

un auricul.

Deschideri
Cele 4 vene pulmonare.
Deschiderea atrioventriculara
stanga.

Muschii pectinati.

Inima stanga- interior

 Ventriculul stang
• mai lung si mai conic dacat dreptul.
• Formeaza o mica parte a suprafetei sternocostale si o parte considerabila
a suprafetei diafragmatice a cordului + apexul.
• Pereti de 3x mai grosi.  
  
Deschideri:
• Atrioventriculara stanga
• Aortica.

Valve:
• Bicuspida sau Mitrala.
• Aortica .           
• Cordaje tendinoase – muschi papilari.
 Valva aortica

Sectiune prin cord care evidentiaza septul

interventricular
 ENDOCARDUL

Endocardul căptuşeşte încăperile inimii, trecând fără întrerupere

de la atrii spre ventricule.

Endocardul de la nivelul atriilor se continuă

cu intima venelor, iar la nivelul ventriculilor, cu intima arterelor.

Endocardul inimii drepte este independent de endocardul inimii

stângi.
Endocardita!!!
ENDOCARDUL
 Structura
• Inima este alcatuita din doua pompe distincte: inima dreapta care
pompeaza sangele incarcat cu CO2 catre plamani si inima stanga,
care pompeaza sangele oxigenat catre organele periferice.

• Fiecare dintre aceste doua inimi consta din cate o pompa pulsatila
bicamerala (un atriu si un ventricul).

• Masa musculara cardiaca este separata in doua teritorii sincitiale:

sincitiul atrial si sincitiul ventricular, separate prin tesut fibros,
ceea ce permite atriilor sa se contracte cu putin inaintea
ventriculelor, lucru important pentru eficienta pompei ventriculare.
 CICLUL CARDIAC

• Bataile ritmice ale inimii sunt asigurate de mecanisme speciale cu

sediul chiar in inima.
• Ele emit stimuli ritmici care se propaga sub forma de potentiale
de actiune in intreg miocardul determinand contractii cardiace
ritmice. 

Ciclul cardiac
• Perioada cuprinsa intre inceputul unei batai cardiace si inceputul
urmatoarei batai se numeste ciclu cardiac. !!!!!
• Ciclul cardiac consta dintr-o perioada de relaxare denumita
diastola (in timpul careia inima se umple cu sange) si o perioada
de contractie denumita sistola.
 Sistemul excito-conductor al inimii
• nodulul sino-atrial (nodulul sinusal, SA); (pacemakerul inimii 70-
80 batai/min.)

• caile internodale care conduc impulsul de la nodulul SA la nodulul

AV;

• nodulul atrioventicular (AV) unde are loc o intarziere a

impulsurilor atriale inainte ca acestea sa se propage in ventricule;

• fasciculul His (atrioventricular) care conduce impulsurile de la atrii

la ventricule; ramurile drept si stang ale fasciculului His, formate
din fibre Purkinje care conduc impulsurile in toate ariile
ventriculare.
Sistemul excito-conductor al inimii
 Sistemul excito-conductor al inimii
• Sistemul Purkinje este reprezentat de fibre care conduc excitatia
de la nodulul AV la ventriculi.

• Cu exceptia primei portiuni a acestor fibre (care penetreaza

bariera fibroasa atrio-ventriculara) au dimensiuni f. mari, viteza
mare de conducere (4 m/sec.) astfel incat excitatia cuprinde
aproape imediat intregul miocard ventricular.

• Distal, fasciculul AV se imparte in doua ramuri: drepta si stanga,

fiecare dispersandu-se intr-o retea de numeroase fascicule
subtiri.
• Aceste ramificatii se distribuie mai intai la !!!!apexul ventricular si
apoi se curbeaza catre baza inimii.
 Vascularizatia cordului
Inima nu este hranita de sângele ce trece
prin camerele sale (acesta având o
presiune mult prea mare) ci de o retea
specializata de vase, cunoscute ca
artere coronare, care învaluie inima ca o
coroana.

Circa 5% din sângele pompat în corp

patrunde în arterele coronare, care se
ramifica din aorta deasupra punctului de
iesire de ventriculul stâng.

Trei artere coronare principale -

dreapta, stânga circumflexa si stânga
anterioara descendenta - hranesc diferite
regiuni ale muschiului cardiac.
Vascularizatia arteriala a inimii
 Circulatia venoasa a inimii
Sinusul coronar se afla situat in santul atrioventricular
posterior si se deschide in atriul drept langa VCI.

Primeste: 1◊◊vena cardiaca mare; 2 vena cardiaca mijlocie; 3 vena

cardiaca mica — acompaniaza principalele artere coronare

Restul sangelui este drenat prin vene mici (venae cordis

minimae) direct in cavitatea cardiaca.
 Circulatia fetala
• Comunicare directa intre atrii prin foramen ovale
• Marime importanta a valvei VCI
• Pentru o vreme zona atriala > zona ventriculara iar peretii= in
grosime, apoi ventriculii devin mai mari
• Dimensiuni mari comparativ cu restul corpului (luna II: 1 la 50,
la nastere, 1 la 120, la adult 1 la 160.)    
 Circulatia fetala
• 1  foramen ovale, se oblitereaza imediat dupa nastere .
• 2 valva VCI serveste la a dirija sangele din VCI prin foramen ovale in
atriul stang.   
• 3  Comunicarea intre a. Pulmonara si Aorta prin ductus arteriosus
(tub scurt, de 1,25 cm care se oblitereaza instantaneu cand plamanii
intra in functiune), si  duce o mare parte din sangele din ventriculul
drept in aorta.   
• 4 continuarea aa. Hipogastrice ca aa. Ombilicale la placenta spre
care transporta sangele fetal.
 ARTERELE
• Ca un arbore pluriramificat, trunchiul comun fiind aorta, care
incepe la nivelul VS.

• Sunt gasite in toate zonele corpului cu exceptia parului,

unghii, epiderm, cartilaje, si cornea;
 ARTERELE
• Trunchiurile mari de obicei sunt in zone mai protejate
anatomic.   

• Variatii considerabile in modul de impartire a aa. : ocazional

un trunchi scurt se subdivide in mai multe ramuri in acelasi
punct (ex. Tr. Celiac): sau vasul poate da mai multe ramuri
succesiv si continua ca trunchi principal (arterele membrelor);
sau se divide dichotomic, precum aorta in cele doua iliace
comune.       
 ARTERELE
• Un ram arterial este mai mic decat trunchiul din care pleaca dar
daca artera se divide in 2 ramuri, aria sectionala combinata ale
celor doua ramuri este de obicei > decat trunchiul; astfele
arterele pot fi privite ca un con al carui apex corespunde aortei, si
baza sistemului capilar.

• Arterele comunica una cu alta, formind anastomoze; apar atat

intre ramuri mari cat si intre rr mici.

• Anastomoza intre trunchiuri de calibru egal apare unde este

necesara o mare activitate circulatorie, ca in creier; (cele doua
vertebrale....tr. Bazilar, etc.).
 ARTERELE
• In membre anastomozele sunt mai numeroase in jurul
articulatiilor.

• Anastomozele sunt de interes considerabil pentru chirurg

datorita mariri lor si a aparitiei unei circulatii colaterale dupa
ligaturarea unei artere.

• In general arterele mari urmeaza un curs destul de rectiliniu

dar uneori au un curs sinuos (ex. Aa. Uterine - pentru
acomodarea cu cresterea uterului in sarcina).
  A. pulmonara
• Transporta sangele venos de la VD la plamani.

• Ia nastere din conus arteriosus al VD.

• Tot vasul este continut in pericard. Este inclus impreuna cu aorta

ascendenta intr-un tub al stratului visceral al pericardului seros, care
se continua in sus de la baza inimii.
• Sub arcul aortic, se divide in doua ramuri (dr. si stg) de marimi egale,.
  
• Ramura dreapta a a. pulmonare (ramus dexter a. pulmonalis), mai
lunga si mai mare decat stanga si merge in hilul plamanului drept
unde se divide in doua ramuri pentru cei trei lobi pulmonari.
 Aorta
• Este trunchiul principal ce printr-o serie de vase transporta
sangele oxigenat spre tesuturi.
• Incepe in portiunea superioara a VS, unde are aprox 3 cm. in
diam, si dupa ce urca o scurta distanta se arcuieste posterior si
spre stanga peste hilul plamanului stang ;
apoi coboara in torace pe partea stanga a coloanei vertebrale, trece
in cavitatea abdominala prin hiatusul aortic din diafragm,
si se termina, considerabil diminuat in dimensiuni (aprox 1.75 cm.
in diam), la nivelul L5 divizandu-se in aa. iliace comune dr. si stg.

• aorta ascendenta, arcul aortei, aorta descendenta

si aorta abdominala.
 Aorta ascendenta
• 5 cm.
• la origine prezinta, 3 mici dilatatii numite sinusuri
aortice.
• La unirea cu arcul/ este mai dilatata: Bulbul aortic.
• Impreuna cu a. Pulmonara este inclusa intr-un tub al
pericardului seros.
• Ramuri. – singurele sunt cele doua aa. coronare ce
pornesc imediat deasupra valvelor semilunare.
 Arcul Aortic
• Incepe la nivelul celei de a 2-a articulatii sternocostale drepte.
• Traiect superior si posterior si la stanga, anterior de trahee; apoi
trece pe stanga traheii s coboara continuiandu-se de la nivelul T4
cu Ao descendenta.  
• Intre originea a. Subclavii stg. Si insertia lui ductus arteriosus
lumenul aortei fetale este considerabil ingustat formand istmul
aortic.
• Trei RR.: Tr. Brahiocefalic (a. Innominata)/ 4-5 cm, A. Carotida
Comuna Stanga, si A. Subclavie Stanga.
Arteries of the aortic arch in hare. A – aorta, 1 –
brachiocephalic artery, 2 – left subclavian artery, 2’ – right
subclavian artery, 3 – left common carotid artery, 3’ – right
common carotid artery, 4 – left internal thoracic artery, 4’ –
right internal thoracic artery, 5 – left vertebral artery, 5’ – right
vertebral artery, 6 – left costocervical trunk, 7 – left
superficial cervical artery 8 – left axillary artery, 8’ – right
axillary artery, 9 – dorsal intercostal arteries
 Artera Carotida Comuna

• Principalele artere ale capului si gatului sunt cele doua

carotide comune.

• ACC dreapta incepe la nivelul bifurcatiei tr. Brahiocefalic

in spatele articulatiei sternoclaviculare si merge la nivelul
gatului.

• ACC stanga ia nastere din cel mai inalt punct al arcului

aortic si are o portiune toracica si una cervicala.
 Artera Carotida Comuna

• Trece prin triunghiul carotic, (post.

Sternocleidomastoideus, sup. Stylohyoideus si
pantecul posterior al Digastricului).

• Urca la nivelul gatului si se divide in doua ramuri

(1) carotida externa, pentru exteriorul capului, fata, si
cea mai mare parte a gatului.
(2) carotida interna, pentru continutul cavitatilor
cranian si orbitale.