ASFIXIA MECANICĂ

Fiziopatologie, clasificare, leziuni specifice în spânzurare,

ştrangulare, obstrucţia căilor respiratorii, comprimare toraco-
abdominală. Înecul.

Șef Lucrări Dr. Simona Irina Damian

ASFIXIILE MECANICE:

• anoxie cerebrală realizată prin acțiunea unui agent vulnerant mecanic ce

împiedică fie pătrunderea oxigenului în sânge, fie transportul lui spre creier;
DE APORT DE TRANSPORT
blocarea blocarea
pătrunderii transportării
oxigenului în corp sângelui la țesuturi

ASFIXIILE

DE UTILIZARE
blocarea utilizării
sângelui la nivel
tisular
ASFIXII PATOLOGICE:
• tumori laringiene, pneumonii, boala mb. hialine.
COMPRIMAREA FORMAȚIUNILOR OBSTRUCȚIA CĂILOR RESPIRATORII
ANATOMICE ALE GÂTULUI - sufocarea;
- spânzurarea; - ocluzia căilor respiratorii superioare
- strangularea cu lațul; cu corpi străini;
- strangularea cu mâna (sugrumarea); - înecul.

ASFIXII
VIOLENTE

COMPRIMARE TORACO-ABDOMINALĂ
- compresiune toraco-abdominală
ASFIXII:
ASFIXII – CLINIC:

FAZA PREASFIXICĂ
• pierderea cunoștinței prin întreruperea circulației cerebrale, în aproximativ 30
sec – 1 minut.

FAZA CONVULSIVANTĂ
• deprimare a funcțiilor vitale;
• apariția convulsiilor.

FAZA TERMINALĂ
• oprirea respirației.
• ÎN ASFIXII, CORDUL SE OPREȘTE DUPĂ RESPIRAȚIE (FAVORABIL
RESUSCITĂRII ÎN TIMP UTIL)
SEMNE GENERALE DE ASFIXIE:
CIANOZA (creșterea
cantității de hemoglobină
redusă)
CONGESTIA VISCERALĂ
(obstrucția returului venos
și congestia capilaro-
venoasă)
EDEMUL (marcat la nivelul
feței, limbii și faringelui)
FLUIDITATEA POSTMORTEM
(rată crescută a fibrinolizei)
PETEȘII (hemoragii mici <
2mm – distensia abruptă și a
rupturii vaselor mici, în
special venule)
INCONTINENȚĂ
SFINCTERIANĂ ȘI A
VEZICULELOR SEMINALE
ASFIXIILE MECANICE:

• nod lateral - permite circulaţie sânge spre creier pe partea

necomprimată - cianoza intensă (asfixie albastră)
• nod anterior sau posterior - suprimarea circulaţiei brutal şi
concomitent a vaselor – cianoză puţin exprimată.
 Peteşii asfixice

 pleoape, conjunctive, buze, faţă, faţa internă scalp;

 pleura viscerală şi epicard (pete Tardieu).
SPÂNZURAREA

• asfixia mecanică realizată prin compresiunea formațiunilor anatomice ale

gâtului cu un laț traumatic, acționat de greutatea corpului;
• completă / incompletă;
• tipică / atipică.
SPÂNZURAREA

• asfixia mecanică realizată prin compresiunea formațiunilor anatomice ale gâtului cu un laț traumatic,
acționat de greutatea corpului;

• completă –suspendarea în întregime a corpului;

• incompletă – o parte a corpului în contact cu solul;

• tipică: nod suspendat la ceafă, pe linia mediană, corpul atârnă liber;

• 2Kg – comprimă jugularele;

• 5kg – comprimă carotidele;

• 15Kg – traheea;

• 25 Kg – arterele vertebrale.
SPÂNZURAREA
Examen extern:
• lividități cadaverice pe antebrațe, membrele inferioare, regiunea hipogastrică – necesar 6-8 ore minimum
de suspendare verticală a cadavrului în laț ;
• pe corp – leziuni de violență (lovirea de unele obiecte din jur);
• șanț de spânzurare:
• gălbui-maroniu, pergamentat;
• direcție oblic ascendent și întrerupt la nivelul nodului;
• situat în 1/3 superioară a gâtului;
• adâncime maximă la punctul opus nodului;
• lățime și adâncime în funcție de tipul de laț.
• pe gât – posibile echimoze și excoriații datorate degetelor și unghiilor victimei;
• cianoza poate fi mai mult sau mai puțin intensă, în funcție de mecanismul predominant al morții;
• hemoragii subconjunctivale, protruzia limbii printre arcadele dentare, emisia de spermă și materii fecale.
SPÂNZURAREA

Examen intern:
• infiltrate hemoragice în părțile moi ale gâtului;
• hemoragii în mușchii sterno-cleido-mastoidieni;
• hemoragii perilaringiene sau în capsula tiroidei;
• fractura cartilagiilor laringelui;
• fractura osului hioid;
• ruperea intimei carotidei.
STRANGULAREA
• se realizează cu ajutorul unui laț ce se strânge progresiv în jurul gâtului;
• mecanismul morții similar cu cel din spânzurare, obstrucția vaselor ce irigă creierul cu anoxie
cerebrală.

Examen extern:
• șanț de strangulare:
• situat în 1/3 medie a gâtului;
• orizontal;
• inelar;
• complet;
• adâncime uniformă peste tot, fără a avea amprenta nodului;
• unic sau multiplu.
• semne de luptă pe corp;
• excoriații pe gâtul victimei, în încercarea de detașare a nodului.
STRANGULAREA
• presiunea exercitată asupra gâtului se realizează cu mâna, antebrațul sau ale segmente ale
membrelor;
• mecanismul morții este reprezentat de anoxia cerebrală secundară obstrucției arterelor carotide.
Examen extern:
• pe gât - echimoze ovalare și excoriații;
• semne de luptă pe corp;
• uneori echimoză opusă leziunilor de sugrumare prin comprimarea gâtului victimei pe un plan dur
(sol, proeminențe).
Examen intern:
• infiltrate hemoragice în musculatura profundă a gâtului;
• fractura cartilagiilor tiroide;
• fractura osului hioid;
• incidență fracturi laringiene mai mare în sugrumare.
ASFIXIILE SEXUALE

• manopere sexopatice orgastice;

• o serie de violențe în care scopul actului agresiv este consumarea unui raport sexual
sau a unui echivalent de raport sexual;

• autorul împiedică victima prin sufocare să apeleze la ajutor;

• raportul sexual se poate consuma de multe ori post mortem (aici pot fi incluse și
spânzurările sexopatice accidentale, cu ”harnașamente” speciale);

• crime sadice – leziuni caracteristice sadismului, centrate pe organele sexuale;

• agresiuni sexuale de tipul violului cu comprimare toraco-abdominală.

SUFOCAREA
• urmarea astupării orificiilor respiratorii externe (nasul și gura) fie cu mâna, fie cu ajutorul unor
obiecte moi (pernă, prosop, batistă etc.);
• modalitate accidentală de sufocare se poate realiza prin pungi de plastic sau benzi adezive aplicate
peste cap sau pe nas și gură;
• căderea în depozite de materiale pulverulente – făină, nisip, praf de cărbune etc.

Examen extern:
• excoriații și echimoze în jurul nasului și gurii;
• cianoză;
• posibil:
• fractură piramidă nazală;
• leziuni pe brațele victimei, prin imobilizarea acesteia.

Examen intern:
infiltrate pe fața internă a buzelor, prin comprimare de dinți.
OBSTRUCȚIA CĂILOR RESPIRATORII CU CORPI STRĂINI

• se produce prin bol alimentar, vărsături, aspirat sangvin, etc.;

• presupune o disfuncție în sincronismul funcționării mușchilor și a timpilor deglutiției, urmarea
atrofiilor (ateroscleroză), anesteziilor (beție) sau tulburările la cei cu accidente cerebrale sau
traumatisme craniene;
• copii.
Examen extern:
• cianoză;
• prezența corpilor străini la nivelul corzilor vocale (orificiul glotic) sau în alt loc pe CRS;
• leziuni ale dinților.
Examen intern:
• leziuni pe mucoasa faringiană produse de corpul străin;
• Infiltrat hemoragic în mucoasa CRS adiacent corpului străin.
OBSTRUCȚIA CĂILOR RESPIRATORII CU CORPI STRĂINI

• Medico-legal - moarte violentă:

• mecanism anoxic;

• mecanism reflex.

• Juridic:
 crimă – leziuni importante ale mucoasei bucale, dinţilor, mucoasei faringiene;

 accident – mai ales copii;

 suicid – mandarini.
COMPRIMAREA TORACO-ABDOMINALĂ
• modalitatea de asfixie mecanică prin blocarea complianței toracice, realizată prin
comprimarea toracelui și abdomenului;
• dacă comprimarea se face cu jumătate din greutatea corpului, în 10 minute se instalează
moartea (semne de asfixie bine exprimate).
Examen extern:
• echimoze și excoriații pe corp;
• emfizem subcutanat cu crepitații gazoase;
• cianoză intensă a feței.
Examen intern:
• fracturi costale;
• leziuni organe interne;
• ! discrepanță între gravitatea leziunilor externe și interne.
• accidentele urmate de submersie se întâlnesc în
stările de beție (alcoolemie mare), înec în apă mică,
ACCIDENTAL
intoxicație cu monoxid de carbon etc.
• antecedente;
• modul de producere a înecului (corpuri grele în
SINUCIDERE
buzunar, legarea mâinilor etc.).
• existența leziunilor traumatice cu caracter vital ce nu CRIMĂ
puteau fi autoproduse.
înec.
• medico-legal înecul poate fi: sinucidere, crimă sau disimularea crimei prin
lichid, suficient fiind ca numai nasul și gura să se găsească în lichid;
• înecul sau submersia, se produce prin înlocuirea aerului respirator cu orice
ÎNEC
ÎNEC

FAZA PREASFIXICĂ
• faza de apnee voluntară și reflexă, hipercapnie – 30-60 sec.

FAZA DISPNEE INSPIRATORIE

• se înghite și se aspiră lichid – 1 min.

FAZA DE DISPNEE EXPIRATORIE

• reflex de expulsie.

FAZA CONVULSIVĂ
• victima apare și dispare de la suprafața apei.

PAUZA RESPIRATORIE, urmată de RESPIRAȚII TERMINALE

• deprimarea funcțiilor vitale (căderea cadavrului la fundul apei), de oprire a funcțiilor vitale
și transportarea trupului inert de apele curgătoare – se inspiră cea mai mare cantitate de apă
– posibil lovirea cadavrului de obiecte din apă.
ÎNEC

Tanatogeneza:

›› blocare schimburilor gazoase la nivelul membranei alveolo-capilare;

›› hemodiluţia;

›› spasm glotic persistent;

›› reflexe inhibitorii cu punct de plecare mucoasa respiratorie;

›› reflexe inhibitorii cu plecare tegumentară (hidrocuţie);

›› hipotermie.
ÎNEC
ÎNEC

1. gradul de macerare a pielii = timpul de şedere în apă:

3 – 6 ore = pielea palmelor albă şi încreţită la degete;
3 – 5 zile = încreţirea întregii palme (“mâna de spălătoreasă”);
6 – 8 zile = acelaşi proces la nivel plantar;
10 – 15 zile = detaşarea pielii palmare în lambouri şi detaşarea părului;
15 – 25 zile = detaşarea pielii sub formă de “mănuşă”;
30 – 40 zile = detaşarea unghiilor;
8 – 10 luni = saponificarea (adipoceara);
2. putrefacţie:
în ape calde – putrefacţia gazoasă e rapidă  plutirea cadavrului;
în ape reci – nu există putrefacţie gazoasă  cadavrul cade la fundul apei;
3. spumă la orificiile respiratorii externe;
4. leziuni postmortem- animale acvatice, pietre, poduri, ambarcaţiuni
ÎNEC

Modificări caracteristice pentru înec:

• ciuperca înecaților – o spumă albicioasă, densă, cu aspect perlat, alcătuită din
mucus, apă și aer; apare la nivelul orificiilor respiratorii (narine, orificiu bucal)
la scurt timp de la extragerea cadavrului neputrefiat din apă (dispare – se usucă
după câteva ore);
• lividitățile – au o dispoziție particulară (la extremitatea cefalică, pe fața
anterioară a toracelui și la nivelul membrelor superioare), datorat faptului că
sunt regiuni declive pentru cadavrul imersat în apă cu capul în jos;
• emfizem hidroaeric şi edem - caracteristic înecării - pulmoni măriţi de volum,
cu greutate crescută, elasticitate pierdută (aerul este înlocuit cu lichid);
• peteşii Paltauf – pleural – ruperea septurilor alveolare (sufuziuni hemoragice
mari, imprecis delimitate, culoare albăstruie palidă);
• în căile aeriene, stomac și chiar duoden se poate găsi apă, eventual mâl, plante
sau nisip – acestea putând ajunge şi în mod pasiv – principiul vaselor
comunicante.
 ÎNEC

Mecanismul de
pătrundere a diatomeelor

Diatomee – aspect microscopic

 ÎNEC

Examene complementare:

• Ajută la stabilirea diagnosticului pozitiv de înec !

• fragmente de organe cu circulaţie terminală pentru evidenţierea
diatomeelor = formaţiuni silicoase de diferite forme, evidenţiate
microscopic în organe sau fragment de stern dacă moartea se datorează
înecului, datorită transportării lor de torentul sangvin. Lipsesc în cazul
aruncării în apă a unui cadavru;
• sânge pentru alcoolemie;
• punctul de congelare a sângelui din cavităţile stângi ale cordului prin
metoda crioscopică – în înec în apă sărată punctul crioscopic este
superior celui normal, iar în apă dulce e inferior.
 ÎNEC

Medico-legal – moarte violentă:

• în apă dulce – apa trece din alveole în sînge – hemodiluţie, hipervolemie,

hemoliză cu hiperpotasemie;
• în apă sărată – apa trece din sînge în alveole – hemoconcentraţie şi
asfixie – vasoconstricţie pulmonară reflexă, hipoxemie, hipercapnie;
• posibil mecanisme reflexe:
• exteroceptorii cutanaţi;
• mucoasa laringo-traheală;
• spasm glotic la pătrunderea apei.
ATMOSFERĂ SĂRACĂ ÎN OXIGEN:

• în apă dulce – apa trece din alveole în sînge – hemodiluţie,

hipervolemie, hemoliză cu hiperpotasemie;
• pungi de plastic pe cap sau blocarea în spaţii reduse - mai ales copii –
accident;
• suicid;
• acte autoerotice;
• Crimă.
• La autopsie:
• semne generale de asfixie;
• posibil urme lăsate de pungă pe gât.
Vă mulțumim!