ROLUL ASISTENTEI ÎN ÎNGRIJIREA

BOLNAVILOR CU BOLI PRIN

TRANSMITERE SEXUALĂ

Candidat
Matica Bogdan Raul
 GENERALITĂŢI
Aparatul genital masculin

Aparatul genital masculin este

constituit din:
 Testicule
 Cai excretoare
 Glande anexe
 Organul copulator (penisul)
Principalele organe masculine de
reproducere sunt testiculele care produc
sperma și penisul care eliberează sperma
pentru a fecunda ovulul feminin.
Aparatul genital feminin

Aparatul genital feminin este alcătuit din:

 Ovare
 Căile genitale reprezentate de:
 Trompele uterine
 Uterul
 Vaginul
 Organul genital extern (vulvă)
Principalele organe reproducătoare
feminine sunt ovarele, care produc ovulul și
uterul, care păstrează ovulul fecundat și îl
dezvoltă pe perioada sarcinii.
 Exemple de boli
Bolile cu transmitere sexuală majore, din care fac parte:
 Sifilisul
 Gonoreea sau blenoragia
 Hiv/Sida

Bolile cu transmitere sexuală minore, din care fac parte:

 Uretritele negonococice
 Tricomonaza urogenitală
 Candidozele urogenitale
 Herpesul genital
 Scabia
 Unele forme de hepatita virală

În ultimul deceniu, infecţia cu HIV, cea mai periculoasă infecţie, alături de sifilis, a

provocat epidemii fără precedent.

 Etiologie

Sifilisul (luesul) este cea mai grava boala venerica.

Sifilisul apare în urma infecţiei cu Treponema Pallidum. Microbul, putin
rezistent la conditiile de mediu, este transmis, in peste 96% din cazuri, prin contact
sexual si foarte rar extragenital. Treponema este distrusa de temperaturile de peste
41 grade, de antiseptice, chiar si de cele mai slabe. Este distrusa chiar de simpla
spalare cu apa si sapun, daca microbul este pe suprafata pielii, iar spalarea se face
in primele 15-20 minute de la contact. Pe un mediu umed, însa, treponema rezista
mai bine, putându-se transmite prin intermediul veselei, obiecte de toaleta intima,
periuta de dinti, folosirea dusurilor straine. Ea se transmite prin sânge, saliva, lapte
sau lichid spermatic. Microbul ajunge in organism, in 96% din cazuri, prin contact
sexual, fiind localizat la nivelul organelor genitale.
 Manifestări clinice

In funcţie de tipul manifestărilor clinice sifilisul este subîmpărţit

în următoarele stadii:
 sifilis primar (şancru dur);
 sifilis secundar (leziuni cutaneo-mucoase, limfadenopatie şi afectarea
altor organe şi sisteme);
 sifilis latent (teste serologice pozitive, fără semne sau simptome);
 sifilis terţiar (afectare cutanată, neurologică, cardio-vasculară şi a altor
viscere).
 Transmitere

Transmiterea sexuală este cea mai frecventă. Alte modalităţi de

contaminare sunt: transfuzii de sânge, transplacentar de la mamă la făt,
contactul direct cu secreţiile infectante. Transmiterea indirectă (prin
obiecte) este mai mult ipotetică.
 Diagnostic

Depistarea simptomelor este foarte dificilă în multe dintre cazuri.

Astfel ca persoanele nu ştiu că sunt infectate pentru o perioadă lungă de
timp. Cele mai multe dintre persoanele asimptomatice, vor afla că sunt
infectate atunci când partenerul lor este diagnosticat.
Singura metodă sigură de a depista infecţia este testarea (culturi din
secreţiile uretrale sau vaginale) pentru infecţia gonococica.
Pentru recoltarea acestor secreţii se foloseşte un tampon de bumbac,
care este apoi trimis la laborator pentru testare. Rezultatele sunt
disponibile în aproximativ 3 zile. Recoltarea nu este dureroasă şi poate fi
făcută chiar şi la persoanele asimptomatice.
 Tratament

Există numeroase scheme de tratament, variabile de la o ţară la alta. La

noi, schemele sunt stabilite de forurile medicale superioare şi sunt obligatorii.
Tendinţa actuală este de a reduce doza şi perioada tratamentului astfel:
 pentru sifilisul recent (cu vechime mai mică de un an): 2,4 x IO6 UI benzatin
penicilină, doză unică;
 pentru sifilisul tardiv (cu vechime mai mare de un an), exceptând
neurosifilisul: 2,4 x 106 UI benzatin penicilină, repetat de 3 ori la interval de 7
zile.
 pentru neurosifilis: penicilină G 12-24 x 10O6 UI/zi, timp de minimum 10
zile;
 pentru sifilisul congenital: penicilină G 50.000 UI/kg/zi, timp de minimum 10
zile.
 Plan de ingrijire a pacientului cu Sifilis
 
1. Anamneza
 Numele şi Prenumele: M.S
 Vârsta: 44 ani
 Sex: masculin
 Starea civilă: necăsătorit
 Localitatea de domiciliu: Oradea
 Diagnosticul la internare: Sifilis secundar, Rozeole sifilitice
diseminate
2. Obişnuinţele de viaţă
 Consumator de: Alcool - nu; Cafea – da; Tutun – DA; Drog – nu
 Dieta/regim alimentar - alimentaţie normală; fără grăsimi
 Alergii cunoscute - nu
3. Antecedente patologice:
 Antecedente personale: hepatocarcinom - 2010, ciroza hepatică
cu virus b -2008,
 HDS- manifestată prin hematemeza -2010, MTS- osoase
 Antecedente heredo-colaterale: NEAGĂ
 Motivele internării:
 vărsături, febră,
 greaţă; inapetenta
 scădere ponderală, tegumente icterice, fatigabilitate, adenopatie
cervical posterioară
4. Examen clinic general:
 Tegumente şi mucoase: tegumente icterice
 Greutate: 52 Kg
 Înălţime: 1,68 m
 Ţesut celular subcutanat slab reprezentat.
 Sistem ganglionar: palpabil în regiunea cervical posterioara
 Sistem osteo articular: aparent integru
 Sistem muscular: hipoton, hipokinetic, hipotrofic
 Aparat respirator: torace normal conformat, excursii costale simetrice bilateral murmur vezicular
fiziologic bilateral
 Aparat cardio-vascular: şoc apexian spaţiul V intercostal stg. TA = 160/90 mmHg, AV= 120/
minut.
 Aparat digestiv: abdomen mărit de volum, mobil cu mişcările respiratorii, dureros la palparea
superficială, ficat la 5 centimetri sub rebordul costa ( hepatomegalie), tranzit intestinal fiziologic
 Aparat renal: loje renale nedureroase, micţiuni fiziologice, urini hipercromie
5. Investigaţii:
Examenul sângelui:
 Hb =9,7g%; Creatinina=1mg/dl;
 Ht=36%; TGO=89U/L;
 GA=13500/mmc; TGP=125U/L;
 VSH=10mm/h; Colesterol=120mg/dl;
 Glicemie=85mg/dl; Trigliceride=120mg/dl;
 Uree=36mg/dl; Bil. T=5,2mg/dl, BD=3,2
Examenul urinei:
 sumar de urină: albumină absent, glucoză absent, sediment cu rare leucocite, rare
celule epiteliale.
 Alte examene de specialitate: Examen radiologic: - normal pleuro-pulmonar
 Ecografie abdominal: hepatomegalie
Nevoi fundamentale
 Intervenţii Intervenţii
autonome delegate
Nevoia Diagnostic Obiective Evaluare
1. Nevoia de a Durere în epigastru Calmarea Asistenta aşează pacientul în Admin. Calmante; Durerea
evita pericolele. determinată de durerii poziţie corespunzătoare. Admin. pansamente epigastrică
leziunile ulceroase epigastrice Respectarea unui regim gastrice Omez 20 mg. s-a ameliorat.
gastrice şi duodenale dietetic.Asigură confortul şi
îndepărtează factorii agravanţi.

2. Nevoia de Alterarea integrităţii Ameliorarea Asistenta monitorizează funcţiile La indicaţia medicului Pacientul
a fi curat, îngriit tegumentelor leziunilor vitale şi le notează în FO. asistenta aplică pulberi prezintă
şi a proteja determinată de tegumentare. Efectuează toaleta tegumentară sau unguiente pe tegumente
tegumentele apariţia leziunilor zilnic. tegumente. curate cu leziuni
şi mucoasele. tegumentare ameliorate.

3. Nevoia de a Dificultate în Pacienul să se Asistenta asigură aportul normal Asistenta administrează Pacientul şi-a
se alimenta. alimentaţie poată alimenta de vitamine favorizarea la indicaţia medicului recăpătat
determinată de normal procesului de ameliorare de Omez 20mg. apetitul
prezenţa ulceraţiilor cruţare a stomacului. Vitamina C alimentar.
Sfătuieşte pacientul să aibă o Vitamina B1
alimentaţie raţională.

4. Nevoia de a Dezinteres de a Pacientul să Asistenta medicala sesizează Asistenta la indicaţia Pacientul a

învăţa cum să-şi învăţa determinat de înveţe şi să orice comportament care indică medicului educă învăţat
păstreze mediul defavorizat inţeleagă o scădere a interesului pacientul să folosească necesitatea
sănătatea . necesitatea bolnavului. metode contraceptive. îngrijirilor