TOXIINFECTIILE ALIMENTARE

Toxiinfectiile alimentare sunt afectiuni acute sau subacute, cu manifestari predominant

digestive, produse de consumul unor alimente contaminate cu germeni sau toxinele acestora. Apare
sub forma unor cazuri izolate sau imbolnaviri ale unui numar mai mare de persoane care au
consumat acelasi aliment.
Exista cantitati mici de bacterii in toate alimentele. Prelucrarea, manipularea si depozitarea
necorespunzatoare determina multiplicarea bacteriana pana la nivelul la care determina aparitia
bolii.
Incidenta bolii este mai mare in anotimpul cald, deoarece caldura favorizeaza inmultirea
bacteriilor. Cazurile izolate apar insa pe tot parcursul anului.

Etiologia toxiinfectiilor alimentare

- Salmonella spp (60% - 70% dintre cazuri)

- Staphylococcus aureus enterotoxigen (20% - 30% dintre cazuri)
- Shigella
- Clostridium perfringens
- Clostridium botulinum
- E. Coli
- Proteus etc

Alimentele cele mai frecvent implicate in aparitia toxiinfectiilor alimentare sunt :

- ouale si preparatele din oua (maioneze, crème)
- produsele lactate (lapte, crème pe baza de lapte, smantana, etc)
- carnea si preparatele din carne (in special mezelurile).
Sursele de infectie sunt reprezentate de pasari, animale si om, in functie de agentul etiologic
implicat.
Lucratorii din industra alimentara care prezinta diverse afectiuni cutanate purulente, angine,
pneumonii, rinofaringite etc. constituie o sursa importanta de infectie.
Principala cale de transmitere este cea fecal-orala.

Tablou clinic

Simptomatologia apare in maxim 72 de ore de la ingestia alimentului contaminat. In cadrul

toxiinfectiilor alimentare sunt incluse si intoxicatiile produse prin consumul unor specii de peste,
intoxicatia cu ciuperci etc.
Manifestarile clinice includ:
- debut acut, dupa o perioada scurta de incubatie (in general in cateva ore)
- greata, varsaturi
- scaune diareice frecvente
- deshidratare usoara, medie sau severa (semnalata prin senzatie de sete, diminuarea turgorului
cutanat, tahicardie, scaderea tensiunii arteriale, scaderea diurezei).
In absenta solicitarii ajutorului medical specializat, boala poate evolua spre deces.

Tratament

Profilaxia toxiinfectiilor alimentare implica :

- respectarea regulilor de igiena personala si colectiva
- respectarea procedeelor de manipulare, prelucrare si pastrare a alimentelor
- asigurarea apei potabile necesare prepararii alimentelor
- indepartarea corecta a reziduurilor
- controlul medical periodic al lucratorilor din industria alimentara
- controlul sanitar veterinar al alimentelor.

Tratament curativ

Reechilibrarea hidroelectrolitica si acidobazica este primul gest terapeutic. Se realizeaza pe

cale orala in formele usoare si medii de deshidratare si pe cale intravenoasa in formele severe sau
atunci cand administrarea orala este imposibil de efectuat (intoleranta digestiva).
Aplicata corect, aceasta masura va duce la imbunatatirea starii generale, revenirea la normal
a tensiunii arteriale si a pulsului, reluarea diurezei.
Tratamentul dietetic. Initial se recomanda supa de zarzavat strecurata, branza proaspata de
vaci, orez fiert, suc de morcovi, biscuiti simpli. Dupa una sau doua zile se introduc in alimentatie
carne fiarta, urda, paine.
Tratamentul simptomatic : administrare de antiemetice si aplicarea pe abdomen comprese
calde pentru calmarea colicilor abdominale.
Tratamentul etiologic : este indicat in formele severe de boala si in cele potential severe
(sugari, varstnici, persoane aflate sub terapie cu imunosupresoare etc.). Antibioticelr indicate sunt
acidul nalidixic, fluorochinolonele (ciprofloxacina), colimicina (la sugari), in doze uzuale, timp de
trei pana la cinci zile.