OPINII PRIVIND

VENITURILE BĂNCII

 Veniturile reprezintă sumele sau valorile primite sau de primit

din livrări de bunuri, executări de lucrări, prestări de servicii și
din avantajele pe care o unitate patrimonială a consimțit sa le
primească, din executarea unor obligații legale sau contractuale
din partea terților, în mod excepțional, fără contrapartida.
 Urmărind expunerea unei definiții cât mai ample vom reitera că
venitul este „afluxul global de avantaje economice în cursul
perioadei de gestiune, rezultat în procesul activității
ordinare a întreprinderii sub formă de majorare a activelor
sau diminuare a datoriilor care conduc la creșterea
capitalului propriu, cu excepția sporurilor de la
contribuțiile proprietarilor întreprinderii”.
În funcție de proveniență

venituri de la operațiile
bancare și alte afaceri,

venituri operaționale și
alte venituri

Venituri din dobânzi

 POTRIVIT OBIECTULUI IMPOZITĂRII
()
veniturile sunt:
 sumele calculate și încasate ale dobânzilor pentru creditele acordate;
 comisioane pentru operațiunile de incaso, acreditiv, transfer și alte servicii de plată;
 taxele pentru serviciile prestate clienților băncii în contextul deschiderii și gestionării
conturilor (curente, valutare, de credit etc.) și deservirea de casă;venituri de la prestarea
serviciilor de consultanță, informaționale, juridice etc.;
 veniturile de la operațiunile de forfeiting, factoring, fiduciare, de garantare și acceptare;
 taxele pentru încasarea și transportarea numerarului, valorilor mobiliare, altor valori și
documentelor bancare;
 veniturile de la operațiunile cu valorile mobiliare;
 veniturile de la operațiunile cu metale prețioase și valută;
 venituri din transmiterea în arendă a patrimoniului băncii;
 venituri din participațiunile în alte societăți comerciale, dividende de la acțiuni,
obligațiuni și alte valori mobiliare deținute de bancă;
 diferența dintre prețul de vânzare și prețul nominal al acțiunilor emise de bancă (cu
excepția vânzării acțiunilor în timpul formării capitalului social) etc.
 INDICATORII DE EVALUARE
A VENITURILOR BĂNCII

 Nivelul
  venitului global caracterizează mărimea acestuia în indicatori absoluți și relativi.
Indicatorii de nivel al venitului global sunt:volumul venitului global al băncii, determinat prin
relația:
=
în care: reprezintă venitul global; – venitul de genul i; genul venitului. 
 Structura venitului global reprezintă ansamblul de ponderi a fiecărui gen de venit care sumar
rezultă cu 100%. Indicatorii de structură al venitului global sunt:ponderile fiecărui gen de venit
în venitul global, calculat prin formula:  = x 100%,

în care:  este ponderea venitului de genul i în venitul global. 

 Dinamica venitului global reprezintă modificarea absolută și relativă a acestuia de la o perioadă
la alta. Indicatorii de dinamică a venitului global sunt: creșterea absolută a venitului global,
determinată potrivit relației:  = - ,
 în care: reprezintă creșterea absolută a venitului global în perioada de referință în raport cu
perioada de bază; – venitul global în perioada de referință; - venitul global în
perioada de referință. 
 creșterea relativă a venitului global, calculat potrivit formulei: = x 100%,
în care: redă creșterea relativă a venitului global în perioada de referință în raport cu
perioada de bază. 
  coeficientul venitului global calculat prin relația:  = ,

în care: – coeficientul venitului global în perioada de

referință; - activele medii în perioada de referință.
 2. CHELTUIELILE BĂNCII

 Obținerea de venituri în activitatea de antreprenoriat este

condiționată de efectuarea anumitor cheltuieli.

 Cuvântul cheltuieli este, de regulă, înțeles ca consum,

întrebuințare de bani; sumă de bani întrebuințată pentru a
cumpăra sau pentru a plăti ceva; consum, întrebuințare de bani,
de bunuri materiale, de muncă pentru satisfacerea necesităților
de producție sau individuale.
 ESENȚA CHELTUIELILOR BĂNCII

 În practica economică se operează cu diverse abordări formale ale

termenului cheltuieli, acestea derivând din necesitățile practice ale
contabilității, fiscalității, managementului etc.

 Urmărind expunerea unei definiții cât mai ample vom reitera că

cheltuielile sunt reprezentate de totalitatea operațiilor economice care
afectează patrimoniul întreprinderii prin diminuarea activului, cum ar fi
consumul de materiale, sau prin mărirea pasivului, ca de exemplu,
înregistrarea obligației de plata pentru utilități prestate de terți (apa, gaze,
curent electric).
 CLASIFICAREA
CHELTUIELILOR BĂNCII
Așa dar, prin optica caracterului, analogic cu veniturile, se prefigurează trei grupe de cheltuieli și anume: cheltuieli de la operațiile
bancare și alte afaceri, cheltuieli operaționale și alte cheltuieli.

La rândul său, cheltuielile aferente operațiilor bancare și altor afaceri sunt de două tipuri: cheltuieli cu dobânzi și cheltuieli
pentru operațiile bancare și alte afaceri.

Cheltuielile cu dobânzi înglobează:

 dobânzile pentru creditele angajate;

 dobânzile pentru mijloacele bănești în conturile clienților (persoane fizice și juridice);

 dobânzile pentru alte mijloace atrase ale clienților (persoane fizice și juridice);

 dobânzile la depozitele clienților (persoane fizice și juridice);

 dobânzile pentru instrumentele de împrumut emise (obligațiuni, certificate de depozit, certificate de economii, cambii).Cheltuielile pentru
operațiile bancare și alte afaceri cuprind:

 cheltuieli aferente vânzării-cumpărării valutei;

 cheltuieli pentru stingerea și vinderea drepturilor ;

 cheltuieli aferente transmiterii în gestiune fiduciară a patrimoniului;- cheltuieli aferente operațiilor cu metale prețioase;

Către cheltuielile operaționale ale băncii se referă:

 cheltuieli pentru operațiunile cu valorile mobiliare emise și procurate;reevaluarea negativă a valorilor mobiliare, valutei și metalelor
prețioase;cheltuieli cu instrumentele financiare derivate;comisioane ( );alte cheltuieli operaționale ( );cheltuieli pentru funcționare ( );
 INDICATORII DE EVALUARE A
CHELTUIELILOR BĂNCII
Nivelul cheltuielilor globale caracterizează mărimea acestuia în indicatori absoluți și relativi. Indicatorii de nivel al cheltuielilor globale
 

 sunt:volumul cheltuielilor globale ale băncii, determinat prin relația:

 =

în care: reprezintă cheltuielile globale; – cheltuiala globală de genul i; genul cheltuielii globale. 

 coeficientul cheltuielilor globale calculate prin relația:  = ,

în care: – coeficientul venitului global în perioada de referință; - activele medii în perioada de referință. 

Structura cheltuielilor globale reprezintă ansamblul de ponderi a fiecărui gen de venit care sumar rezultă cu 100%. Indicatorii de structură al venitului
global sunt:

ponderile fiecărui gen de cheltuieli în cheltuielile globale, calculat prin formula: 

= x 100%,

în care:  este ponderea cheltuielii de genul i în cheltuielile globale. Dinamica venitului global reprezintă modificarea absolută și relativă a acestuia de
la o perioadă la alta.

Indicatorii de dinamică a venitului global sunt: creșterea absolută a cheltuielilor globale, determinată potrivit relației: 

= -,

 în care: reprezintă creșterea absolută a cheltuielilor globale în perioada de referință de gestiune în raport cu perioada de bază; –
cheltuielile globale în perioada de gestiune; - venitul global în perioada de bază. 

creșterea relativă a cheltuielilor globale, calculat potrivit formulei: = x 100%,

în care: redă creșterea relativă a cheltuielilor globale în perioada de gestiune în raport cu perioada de bază. 
 3. PROFITUL BĂNCII
 Profitul este obiectivul major al activității de antreprenoriat.

 Cuvântul profit este unul cuprinzător și, respectiv - de largă interpretare.

La general, termenul profit reprezintă rezultatul unei activități, activității
unei persoane sau entități. În acest sens termenul indică beneficiul,
câștigul, avantajul, folosul (material, financiar, spiritual etc.) obținut în
urma unei activități, situații etc.

 În context financiar, fiscal, contabil, managerial noțiunea de profit se

utilizează în abordare formală, fapt care îi atribuie suficientă exactitate.
ESENȚA PROFITULUI BANCAR

În contextul afacerilor bancare, cheltuielile au caracter specific,

îmbracă forme deosebite, posedă particularități în calculare, evidență,
impozitare etc.
 Banca trebuie să se orienteze la maximizarea veniturilor sale. Din
această perspectivă banca va evalua periodic nivelul, structura și
dinamica venitului global.
 INDICATORII DE EVALUARE A
PROFITULUI BĂNCII
  
Nivelul profitului brut caracterizează mărimea acestuia în
indicatori absoluți și relativi.
Indicatorul de nivel al profitului brut este
volumul profitului brut al băncii, determinat prin relația:
=
în care:
reprezintă profitul brut;
– venitul global;
cheltuielile globale.
  
  Dinamica venitului global reprezintă modificarea absolută și relativă
a acestuia de la o perioadă la alta. Indicatorii de dinamică a venitului
global sunt: creșterea absolută a venitului global, determinată potrivit
relației: 
 = -,
  în care: reprezintă creșterea absolută a venitului global în
perioada de referință în raport cu perioada de bază; –
venitul global în perioada de referință; - venitul global în
perioada de referință. 
 creșterea relativă a venitului global, calculat potrivit formulei: = x
100%,
 în care: redă creșterea relativă a venitului global în
perioada de referință în raport cu perioada de bază
 4. RENTABILITATEA BĂNCII

Rentabilitatea constituie o formă sintetică de exprimare

a eficienței economice.
Eficiența economică exprimă raportul efectului la efort.
Tipuri de rentabilitate:
 rentabilitatea financiară;
 rentabilitatea economică;
 rentabilitate producției etc.
 RENTABILITATEA ACTIVELOR

 
 Rentabilitatea activelor este unul dintre indicatorii principali de
rentabilitate și măsoară eficiența utilizării activelor, din punctul de vedere al
profitului obținut.
Indicatorul se numește rata rentabilității activelor
(eng. rate of assets – ROA).
ROA = x 100%,
în care:
– beneficiul net;
– activ bilanțier.
ROA arată câți lei aduce sub formă de profit un leu investit în
active.
 RENTABILITATEA
CAPITALULUI PROPRIU

   Rentabilitatea capitalului propriu este adesea considerată ca fiind

cel mai important dintre indicatorii de rentabilitate, deoarece el
măsoară profitul ce rezultă din investiția făcută de acționari.

Indicatorul se numește rata rentabilității

capitalului propriu (eng. rate of equity - ROE).
ROE = x 100%,
în care:
– beneficiul net;
– capitalul propriu.
ROE arată mărimea devidendelor.
 5. LICHIDITATEA BĂNCII

Siguranța instituției financiare, inclusiv cea financiară,

determinată de rezultatele activității acesteia, își găsește reflecție și
în lichiditatea băncii.

Termenul lichiditate (din fr. liquidité), folosit în sens monetar,

are mai multe semnificații. Dintre acestea von evidenția câteva.

Lichiditate – mijloace bănești suficiente pentru ași onora orice

obligațiune în orice clipă (obligațiuni ajunse la scadență, plăți în
termen).

Lichiditatea activelor – capacitatea de a se transforma rapid în

bani fără a pierde din valoare.
 INDICATORII
DE EVALUARE A LICHIDITĂȚII

Pentru aprecierea lichidității băncii pot fi utilizați mai muți

indicatori.

Din ansamblul indicatorilor de lichiditate vom aborda doi:

rata lichidității pe termen lung și rata lichidității curente.
 RATA LICHIDITĂȚII
PE TERMEN LUNG
   Rata lichidității pe termen lung, cunoscută și cu denumirea
Principiul I al lichidității, se determină ca raport între suma activelor cu
termen de rambursare de peste doi ani (termen lung)și resursele
financiare sumare ale băncii. Formalizat, aceasta poate fi exprimat în
felul următor:
=,  
în care:
- reprezintă rata lichidității pe termen lung (principiul I al
lichidității);
activelor băncii cu termen lung de rambursare (de peste doi ani);
- resurselor financiare ale băncii.
 RATA LICHIDITĂȚII CURENTE

   Rata lichidității curente, cunoscută și cu denumirea

Principiul II al lichidității, se determină ca raport între suma
activelor cu lichiditate sporită și soldul activelor totale.
Formalizat, aceasta poate fi exprimat în felul următor:

=,
în care:
reprezintă rata lichidității curente (principiul II al
lichidității);
– activele cu lichiditate sporită;
activele totale ale băncii.