Sunteți pe pagina 1din 9

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

FACULTATEA FINANȚE
DEPARTAMENTUL INVESTIȚII ȘI ACTIVITATE BANCARĂ

Costașco Cristina

ANALIZA VENITURILOR SECUNDARE


ALE REPUBLICII MOLDOVA
PENTRU PERIOADA TRIMESTRULUI I ANILOR 2017-2019:
TENDINȚE, FACTORI, PERSPECTIVE

STUDIU ANALITIC
la unitatea de curs
„Relații valutar-financiare internaționale”

Autor:
studenta gr. FB 181,
învățământ cu frecvență
Costașco Cristina
_____________________
(semnătura)

Conducător științific:
conf. univ.
BERDILĂ Ana
_____________________
(semnătura)

Chisinau – 2020

1
INTRODUCERE
Puterea de cumpărare a unității monetare are impact asupra nivelului prețurilor și cursului valutar.
Din această optică e important de analizat evoluția puterii de cumpărare, ceea ce și determină
actualitatea temei.
Scopul cercetării se regăsește în determinarea dinamicii puterii de cumpărare a leului moldovenesc
în raport cu rubla rusească.
Sarcinile studiului analitic rezidă în:
 evidențierea esenței puterii de cumpărare;
 fundamentarea indicatorilor de dinamică a puterii de cumpărare;
 calcularea indicatorilor respectivi;
 evidențierea tendințelor, factorilor și perspectivelor.
Obiectul investigat este puterea de cumpărare a leului moldovenesc și a rublei rusești.
Subiectul cercetării este dinamica puterii de cumpărare a leului moldovenesc în raport cu puterea
de cumpărare a rublei rusești în perioada trimestrului I al anului 2017.
Metodologia cercetării înglobează o suită de metode printre care: metode matematice, statistice,
analize comparative, ilustrare grafică etc.
Suport metodologic al studiului se regăsește în baza normativă în vigoare.
Baza informațională se constituie din raportul Biroului Național de Statistică și Statistica
Federației Ruse.
Scopul cercetării a determinat structura studiului analitic, care include: introducerea, două
capitole, încheierea, referințele bibliografice și anexele.
În Introducere este redată: actualitatea temei, scopului cercetării, sarcinile studiului analitic,
obiectul investigat, subiectul cercetării, metodologia cercetării, suport metodologic.
În capitolul I, ,,Esența și indicatorii de dinamică a puterii de cumpărare”, este redată esența puterii
de cumpărare și sunt explicați indicatorii de dinamică a puterii de cumpărare.
În capitolul II, „Analiza evoluției și perspectivele puterii de cumpărare”, sunt efectuate calculările
indicatorilor de dinamică a puterii de cumpărare și determinate tendințele de evoluție a acesteia.
În Încheiere sunt formulate concluziile ce derivă din cercetare.
Referințele bibliografice în număr de 2, evidențiază sursele citatelor.
În Anexe , în număr de 1, se conțin datele inițiale și alte materiale necesare.

2
1. ESENȚA ȘI INDICATORII DE DINAMICĂ
A PUTERII DE CUMPĂRARE
1.1. Esența puterii de cumpărare
Puterea de cumpărare intră în atenția odată cu prăbușirea definitivă a etalonului monetar aur-devize.
Aurul, în aceste împrejurări, devine o marfă obișnuită care, de rând cu altele, contribuie la formarea
noului etalon monetar puterea de cumpărare. Această situație a atras atenția specialiștilor din domeniu.

Puterea de cumpărare, ca noțiune teoretică, a apărut încă în scrierile lui Adam Smith și David Ricardo,
însă abia la sfârșitul secolului al XX-lea, intră în actualitatea monetară. Fiind o noțiune abstractă, ea
poate fi imaginată în funcție de etalon ca un cristal de valoare de întrebuințare constituit din toate
mărfurile din economie în proporția pe care o dețin în avuția națională. (i)

În prezenta lucrare, abordând mai concret esența noțiunii, menționăm că puterea de cumpărare a unei
unități monetare exprimă volumul de mărfuri și servicii în asortimentul respectiv (coș de bunuri), care
pot fi achiziționate cu această unitate.

Puterea de cumpărare este o mărime volatilă. Dintre factorii de bază care influențează fluctuațiile
acesteia menționăm:
 nivelul prețurilor;
 conjunctura economică de ansamblu;
 nivelul produsului intern brut;
 nivelul productivității muncii la nivel național etc.

Este dependentă de nivelul general al prețurilor, aflându-se față de acesta într-un raport invers. În
perioadele de recesiune economică sau în cazul inflației puterea de cumpărare a banilor scade, în vreme
ce în perioadele de creștere economică și dezinflație aceasta crește.

Puterea de cumpărare a unei monede se poate evalua:


 pe plan intern (putere de cumpărare internă);
 pe plan extern (putere de cumpărare externă).

1.2. Indicatorii de dinamică a puterii de cumpărare


Puterea de cumpărare se măsoară cu ajutorul indicilor de preț. Aceștia sunt de patru tipuri:
1. Indicele general al prețurilor (IGP), care ia în considerare mișcarea tuturor prețurilor și tarifelor
din economie într-o anumita perioadă, de regulă un an;
2. Indicele prețurilor de consum – Consumer Price Index (IPC), care se referă la prețurile și tarifele
bunurilor alimentare, nealimentare și ale serviciilor care intră în consumul populației. Acest indice se
mai numește și indicele costului vieții. Este cel mai folosit indice în calculul puterii de cumpărare;
3. Indici speciali de preț, cum ar fi indicele prețurilor producției industriale, indicele prețurilor
produselor agricole etc;
4. Deflatorul PIB (GDP Deflator), care este acel indice ce permite compararea prețurilor bunurilor și
serviciilor care intră în structura PIB, realizate în anul curent, cu prețurile bunurilor și serviciilor care

3
compun PIB, produse într-un an anterior. Deflatorul este folosit pentru a corecta valoarea nominală a
PIB (în prețuri curente) și a determina valoarea reală a PIB (în prețuri constante).

În această lucrare puterea de cumpărare a unei unități monetare se va determina cu ajutorul indicelui
prețului de consum, conexiunea inflație-putere de cumpărare fiind una invers proporțională. În așa
mod, matematic aceasta se descrie prin formula: (ii)

1
Ipc = x 100 % (1.1)
IPC

în care:

Ipc reprezintă indicele puterii de cumpărare a unei unități monetare;


IPC – indicele prețului de consum.
Dinamica indicile puterii de cumpărare reprezintă modificarea parametrilor cantitativi ai acesteia de la
o perioadă la alta. Indicatorii de dinamică ai bazei monetare sunt : creșterea absolută a puterii de
cumpărare și creșterea relativă a puterii de cumpărare.
Creșterea absolută a puterii de cumpărare se calculează conform formulei:

ΔPC1/0 = Ipc 1 - Ipc 0 (1.2)


în care:
ΔPC 1/0 reprezintă creșterea absolută a puterii de cumpărare;
Ipc 0 - indicele puterii de cumpărare la data de bază;
Ipc 1 - indecele puterii de cumpărare la data curentă.

Creșterea relativă a puterii de cumpărare se calculează conform formulei:

Ipc1
Δ%PC1/0 = ( – 1) x 100% (1.3)
Ipc 0
în care:
Δ%PC 1/0 reprezintă creșterea relativă a puterii de cumpărare;
Ipc 0 - indicele puterii de cumpărare la data de bază;
Ipc 1 - indecele puterii de cumpărare la data curentă.

4
2. ANALIZA EVOLUȚIEI ȘI PERSPECTIVELE PUTERII DE CUMPĂRARE
2.1. Calcularea indicatorilor de dinamică și factorii de influență
asupra puterii de cumpărare
Valoarea monedei, respectiv puterea ei de cumpărare, decurge din nivelul prețurilor. Puterea de
cumpărare a unei cantități de monedă este variabilă, deoarece valoarea bunurilor și serviciilor ce pot fi
achiziționate cu această cantitate nu este constantă - datorită variațiilor condițiilor conjuncturale ale
pieței. Pentru a cumpăra aceleași cantități de bunuri și servicii, în perioade și locuri diferite, de fiecare
dată avem nevoie de cantități diferite de monedă. Deci, relația dintre cantități variabile de bunuri și
servicii și o masă monetară fixă sau invers, între cantități fixe de bunuri și variații în volumul masei
monetare, se evidențiază prin fluctuațiile de preț.
Indicele puterii de cumpărare, fiind calculată în baza indicelui prețului de consum, înregistrează
modificări permanente. Astfel, în acest capitol, se vor calcula indicatorii care arată dinamica puterii de
cumpărare a unității monetare din Republica Moldova și din Federația Rusă. Indicii puterii de
cumpărare a unei unități monetare din Republica Moldova și din Federația Rusă în perioada analizată
sunt reflectați în tabelul 2.1.
Tabel 2.1
Indicele puterii de cumpărare în Republica Moldova și în Federația Rusă în perioada
trimestrului al I-lea al anului 2017 (%)

ȚARA ianuarie februarie martie


Republica Moldova 99,6 98,62 99,11
Federația Rusă 99,90 99,70 99,60
Sursa: calculat de autor în baza datelor din tabelul din anexa 1.
În baza datelor Biroului Național de Statistică și Statisticii Federației Ruse, s-a efectuat o analiză pe o
perioadă de 3 luni (trimestrul al I-lea al anului 2017), ce cuprinde calcule și argumentări . În baza
calculelor efectuate va fi posibilă realizarea anumitor concluzii cu privire la dinamica puterii de
cumpărare în Republica Moldova și în Federația Rusă. Indicatorii de dinamică calculați reprezintă
suportul în baza căruia pot fi determinați factorii ce influențează dinamica bazei monetare.
În tabelul 2.1 sunt prezentate date cu privire la indicele puterii de cumpărare în Republica Moldova și
în Federația Rusă în lunile ianuarie-februarie-martie ale anului 2017.
În baza datelor prezentate în tabelul 2.1 și a formulei (1.2) și (1.3) se pot realiza calculele indicatorilor
de dinamică a puterii de cumpărare unei unități monetare în perioada trimestrului II al anului 2017:

5
În tabelul 2.1 am reprezentat indicatorii absoluți prin folosirea ca bază de comparare perioada
precedentă și perioada de bază a puterii de cumpărare în perioada trimestrul al I-lea al anului 2017.

Fluctuațiile indicelui puterii de cumpărare sunt provocate de:


 factori economici de producție şi evaluare prin preț;
 factori financiari: monedă, dobândă, credit;
 factori din afara domeniului economic: politic, social, etc.
Fluctuațiile indicelui puterii de cumpărarea se datorează mai multor factori. Unul dintre aceștia este
influenta producției de bunuri şi evaluarea acestora prin preturi. Producția de bunuri a unei tari este
factorul care determină cantitatea de bunuri din acea țară, element care raportat la indicele general al
prețurilor dă puterea de cumpărare bunurilor respective. Orice factor economic (volumul şi structura
producției, calitatea bunurilor şi serviciilor produse în cadrul unei economii, tehnologiile folosite,
evoluția productivității muncii, nivelul şi dinamica prețurilor) își transmite influenta asupra indicelui
general al prețurilor. Dacă indicele general al prețurilor şi tarifelor scade, aceasta înseamnă o creștere a
puterii de cumpărare a monedei naționale. În caz contrar, creșterea indicelui general al prețurilor şi
tarifelor va avea o influenta nefavorabilă asupra raportului de schimb, moneda națională pierzând din
puterea de cumpărare. Nivelul prețurilor este corelat cu nivelul produsului intern brut, care generează
oferta de bunuri şi servicii într-o economie, şi cu inflația. Dacă într-o economie ritmul anual de creștere
a prețurilor este de 2-3%, urmarea este stimularea activității economice, ceea ce se va reflecta într-o
apreciere a monedei naționale.

Un alt grup de factori ce influențează puterea de cumpărare a unității monetare a unei țări sunt cei
financiari: dobânda la credite, dobânda la depozite, masă monetară. Volumul masei monetare corelat cu
posibilitățile de credit, influențează direct nivelul prețurilor într-o țară. Dacă la un moment dat volumul
acesteia creste peste necesarul pieței, adică peste valoarea bunurilor şi serviciilor pe piață, se produce o
inflație, un dezechilibru care influențează, de asemenea, direct puterea de cumpărare a monedei
respective. Intern, instituțiile financiare şi de credit pot interveni direct asupra restrângerii masei
monetare prin renunțarea la noi emisiuni de monedă şi indirect asupra creditului acționând asupra ratei
dobânzii Băncii Centrale. Astfel, cu cât rata dobânzii la credite este mai ridicată, cu atât se reduce
cererea generală de credit, micșorând astfel nivelul circulației monetare. În acest mod, se reduce
presiunea inflației asupra prețurilor, ceea ce conduce la o creștere a puterii de cumpărare.

2.2. Tendințele actuale și perspectivele evoluției puterii de cumpărare


în perioadă scurtă
Vorbind despre tendințele puterii de cumpărare a unei unități monetare se poate observa o dezvoltare
ciclică și dinamică în diferite perioade. Acțiunile ce se întreprind de către Banca Națională a Moldovei
și Banca Centrală a Federației Ruse au scopul de a asigura o creștere economică și o stabilitate a
prețurilor, ceea ce constituie obiectivele generale și primordiale ale acestora. Astfel autoritățile
monetară încearcă combaterea inflației, un factor ce influențează semnificativ puterea de cumpărare.

6
1.5

0.5

-0.5

-1

-1.5

Dinamica indicatorilor relativi a puterii de cumpărare a leului moldovenesc


Dinamica indicatorilor relativi a puterii de cumpărare a rublei rusești

Figura 2.1. Dinamica indicatorilor relativi ai indicelui puterii de cumpărare a unei unități
monetare în Republica Moldova și în Federația Rusă în trimestrul al I-lea al anului 2017

În perioada analizată se atestă o scădere continuă a puterii de cumpărare a rublei rusești, ceea ce
generează ideea că acesta tendință va continua și în viitor. Instabilitatea politică, rată înaltă a inflației,
prețurile înalte la produse, toate acestea și-au adus aportul la deprecierea rublei rusești.

ÎNCHEIERE
În acest studiu analitic am realizat o analiză complexă a puterii de cumpărare a leului moldovenesc și
rublei rusești, atât din aspect teoretic, cât și abordând aspectul cantitativ al acesteia. Utilizând diferite
surse informaționale de natură economică, am reușit să abordez noțiunea de puterea de cumpărarea la
nivel conceptual și să stipulez particularitățile puterii de cumpărare a unității monetare din Republica
Moldova și din Federația Rusă.
Realizând studiul analitic, am reușit să îndeplinesc toate obiectivele propuse: am caracterizat
esența puterii de cumpărare a unei unități monetare; am evidențiat indicatorii de dinamică și factorii de
care influențează puterea de cumpărare a unității monetare din Republica Moldova și Federația Rusă;

7
__________________________________________________

Surse bibliografice
I. Lucrări științifice și didactice

(i)
1. STRATULAT, Oleg. Monedă și credit:[în 1 vol.] Chișinău: ASEM, 2014, p. 58 - ISBN 978-
9975-75-702-7.

(ii)
2. STRATULAT, Oleg. Monedă și credit:[în 1 vol.] Chișinău: ASEM, 2014, p. 294 - ISBN 978-
9975-75-702-7.

II. Surse statistice de date

1. Evoluţia preţurilor de consum în Republica Moldova [online]. [citat 11.06.2017].


Disponibil: http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5616

8
9

S-ar putea să vă placă și