Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GIS Actual - Anul 4 2019
GIS Actual - Anul 4 2019
O abordare actuala
Scurt istoric
• In 1963 inginerul silvic canadian Roger Tomlinson a dezvoltat, utilizand
lucrarile anterioare ale lui Waldo Tobler, un sistem bazat pe date
cartografice digitale, care sa permita monitorizarea si managementul
resurselor naturale, in mod special a padurilor din Canada; sistemul isi
propunea in primul rand real;izarea unei arhive in format vectorial a
Hartilor existente
• Tomlinson a dezvoltat initial aplicatii pentru transferul in format
electronic a arhivei de planuri si harti; era o munca de pionierat; nu exista
experienta in domeniu, nu existau formate, perifericele erau extrem de
putin performante
• Desi mijloacele tehnice existente in anii ’60, calculatoare si echipamente
periferice, erau scumpe, extrem de limitate ca performanta, Tomlinson si-
a propus si a realizat un prim sistem de arhivare electronica a hartilor
• Sistemele Geografice Informatice au avut aplicatii initiale in cartografia
tematica, unde era necesar sa se utilizeze si sa se analizeze teme diferite
(hidrologie, sol, paduri, etc.). Scopul erarealizarea de analize complexe.
• Functiile si componentele principale ale GIS, definite de Tomlinson in
1963, au ramas in mare parte neschimbate.
In perioada anilor 60, profesorul Howard Fisher a infiintat
Harvard Laboratory for Computer Graphics and Spatial Analys
is
. Sub conducerea lui Howard Fisher a inceput dezvoltarea de
aplicatii, in special de cartografie asistata de calculator,
domeniu din care au evoluat GIS ca tehnologie si stiinta.
In laboratorul lui Fisher s-au format multi din vizionarii din
domeniul GIS: Jack Dangermond (Esri), Lawrie Jordan (ESRI,
ERDAS), Bruce Rado (ERDAS) si parintele GeoDesign, Carl
Steinitz
In anul 1969 James Meadlock a fondat Intergraph, initial un
spin-off din IBM. Meadlock a locrat anterior la programul
spatial American, fiind responsabil de software-ul de ghidare a
misiunilor Apollo catre Luna. Intergraph a fost pionier nu
numai in domeniul GIS, dar si in hardware: statii grafice RISC,
echipamente periferice specifice (scannere cartografice si
fotogrametrice, placi grafice, camera fotogrametrice),
fotogrametrie.
Tot in anul 1969 Laura si Jack Dangermond au fondat Esri
(Environmental Systems Research Institute). Intial o firma de
consultanta, Esri a devenit principalul furnizor de tehnologie
GIS
Tehnologiile utilizate insa au evoluat incredibil de mult, atat ca
performante cat si ca diversitate. In plus au aparut functionalitati noi,
in special datorita evolutiei domeniului. Au aparut echipamente noi, a
aparut Internetul ca platforma, a aparut GPS (GNSS), au aparut
platformele satelitare, tehnologiile UAV etc. Toate tehnologiile conexe
au evoluat extrem de mult, de la culegerea, stocarea si analiza datelor,
pana la diseminarea acestora, integrarea in Internet of Things.
In timp principala utilizare a tehnologiilor GIS a migrat de la aplicatiile
cartografice catre analize complexe, specific fiecarui domeniu. Au
aparut aplicatii intr-o mare varietate de domenii: cadastru, mediu,
hidrologie, utilitati (apa, canal, electricitate, gaze etc), aparare. In multe
din aceste domenii nu se mai poate vorbi de eficienta rara utilizarea
tehnologiilor GIS. Odata cu cresterea performantelor sistemelor de
calcul, cu investitiile majore in continutul bazelor de date, cu
dezvoltarea fara precedent a senzorilor, a Internetului inclusiv a
conceptului Internet of Things, a dispozitivelor mobile, a tabletelor,a
telefoanelor si televizoarelor SMART, domeniile de aplicatie ale GIS s-
au extins considerabil. Se vorbeste tot mai mult de BIM (Building
Information Systems), de Smart City, de Safe Community. Toate aceste
concepte includ componente GIS.
Este acceptat astazi ca Sistemele Geografice Informatice (GIS) sunt o
componenta esentiala a domeniului IT, si anume a bazelor de date, respectiv a
celor cu componenta spatiala
Se considera ca peste 80% din informatiile existente in bazele de date au
componenta spatiala (se pot referi prin coordonate)
Evolutia solutiilor software in domeniul GIS este legata si de dezvoltarea
sistemelor de gestiune a bazelor de date (SGBD)
Sa nu uitam ca solutiile GIS sunt anterioare chiar primelor aplicatii de baze de
date realizate de Oracle sau Microsoft, si cu mult anterioare unor solute
utilizate in prezent, cum sunt cele de virtualizare
Solutiile GIS sunt integrate cu majoritatea solutiilor IT existente pe piata: ERP,
CRM, statistica, publishing etc.
Intocmai ca si in cazul altor domenii IT, numarul de furnizori de solutii GIS a
scazut continuu. Este un fenomen normal care tine de maturizarea oricarui
domeniu
Sa nu uitam ca in urma cu cateva decenii existau zeci sau chiar sute de
sisteme de operare, toate proprietare, zeci de limbaje de programare, care
astazi au disparut sau au ramas in uitare
Domeniul GIS s-a maturizat. Cei care au avut si au viziunea si resursele
necesare dezvoltarii practic a oricarui domeniu sunt putini. Este evident ca si
resursele, de orice fel, sunt limitate
Solutiile actuale de GIS sunt corelate cu dezvoltarea solutiilor in cloud
Sunt acceptate patru faze in dezvoltarea Sistemelor Informatice Geografice
(GIS)
Prima faza a durat din anii 60, pana la mijlocul anilor 70, si se caracterizeaza
prin incercarile catorva vizionari de a defini domeniul GIS si directiile de
dezvoltare in domeniu.
O a doua faza, care a durat pana la inceputul anilor 80, este caracterizata
prin adoptarea tehnologiilor GIS de catre diverse agentii nationale. A condus
la ceea ce numim ghiduri de “best practices”. Atunci au fost realizate si
primele aplicatii in domeniu
O a treia faza a fost pana la sfarsitul anilor 80, si a constat in dezvoltarea de
solutii comerciale si pozitionarea GIS ca un nou domeniu in zona IT
O ultima faza este orientarea catre o utilizare masiva, mai intai la nivelul
organizatiilor, si acum, odata cu dezvoltarea si generalizarea Internetului ca
platforma, la nivelul societatii, a dezvoltarii de portale si de hub-uri.
In special in ultima perioada, tehnologiile GIS au evoluat deosebit de mult,
impreuna cu intreagul domeniu IT. Acest lucru a fost posibil atat datorita
dezvoltarii tehnologice fara precedent a hardware-ului si comunicatiilor, a
dezvoltarii si apartitiei de noi tehnologii de populare a bazelor de date, dar si
a generalizarii si utilizarii masive a dispozitivelor mobile, a televizoarelor
Smart, a dezvoltarii conceptului de Internet of Things, a aparitie conceptului
System of Records, apoi System of Engagement si, mai nou, System of
Insight
O scurta prezentare a evolutiei IT
• Generatia actuala, cel putin cea de varsta studenteasca si
scolara, a crescut odata cu componente IT care au o viata
recenta, dar care acum par ca au existat dintotdeauna. Acest
imens salt tehnologic a avut un impact extraordinar asupra
intregului domeniu al IT, contribuind si la democratizarea
acestuia. Impactul este insa si asupra multor domenii
tehnologice. Un loc special in ocupa tehnologiile geospatiale.
• Solutiile IT au fost dominate decenii de asa numitul concept
“System of Records”, care avea la baza tehnologii de
populare a bazelor de date, “records”, accentul fiind pus pe
colectare, stocare si, uneori, pe analiza. In prezent, odata cu
dezvoltarea dinamica atat a platformelor (desktop, server,
cloud, mobile, telefonie Smart, devices Smart) apare
posibilitatea colaborarii si participarii la ceea ce se numeste
“System of Engagement”, in care participantii contribuie
fiecare, in mod activ, la culegerea datelor, a solutiilor, a
analizelor, totul intr-un sistem interactiv de cooperare
Evolutia actuala este catre un System of Insight, care permite
extragerea de informatie prin utilizarea surselor de date
obtinute in zona de cooperare, System of Engagement, care,
la randul sau, utilizeaza inclusive datele din System of
Records. In contextul Big Data analiza devine imposibila fara
existenta unui System of Insight.
•Procesul decizional este o zona critica in orice domeniu.
Acest process este imbunatatit prin utilizarea de analize care
pot fi descrise prin colectarea si consumarea de date,
detectarea relatiilor si patternurilor (tiparelor), aplicarea de
tehnici de analize sofisticate si prin automatizarea proceselor
ulterioare. Sistemul IT care sprijina procesul decisional are la
baza celei trei sisteme: "systems of record", “systems of
engagement”, si “systems of insight”.
•Definitie Insight (Oxford Dictionary): Capacitatea de a obtine o
intelegere precisa si in detaliu asupra unui obiect, fenomen
sau persoana
Conceptul de cloud
Conceptul de cloud (cont)
• Cloud computing, cunoscut si ca 'on-demand computing',
este o solutie IT bazata pe Internet, unde resursele sunt
partajate, iar datele, informatiile si aplicatiile sunt furnizate
altor calculatoare sau dispozitive, la cerere. Este vorba de
un model care asigura, practic oricarui utilizator inregistrat,
accesul la cerere, catre resurse partajate IT configurabile
(“pool of configurable computing resources”).
• In prezent exista resurse de calcul, stocare si networking
de mare capacitate, corelate cu utilizarea pe scara larga a
conceptului de virtualizare, si a arhitecturii SOA (Service
Oriented Architecture).
• Solutiile oferite sunt scalabile, permitand utilizatorilor sa isi
adapteze solicitarile, functie de necesitatile de moment
(scale-up/scale-down), crescand astfel eficienta utilizarii
resurselor IT.
Internet
• Termenul de World Wide Web (www), atat de familiar
astazi, a fost introdus de catre Tim Berners-Lee in 1989.
• World Wide Web (WWW) este un spatiu IT deschis unde
documentele si alte resurse web sunt identificabile printr-
un URL (Unified Resource Locator), interconectate prin
conexiuni hyperlink (o referinta la o resursa care poate fi
accesata printr-un click) si care poate fi accesat prin
Internet. A devenit cunoscut sub numele de WEB.
• In 1994 Tim Berners-Lee a construit primul browser, iar
primul server web, denumit NEXT, a devenit public in
1991. A devenit cunoscut ca “the Web”. WWW este un
element central in ceea ce numim Societate
Informationala, si o unealta indispensabila celor cateva
miliarde de utilizatori de Internet.
Pe scurt despre conceptul de SMART
• In ultimii ani se vehiculeaza destul de mult conceptul de
Smart. Avem telefoane Smart, televizoare Smart si chiar
Smart cities, subiect destul de dezbatut cam in gol, cel putin
la noi.
• Generic definim un obiect ca fiind Smart atunci cand acesta
interactioneaza nu numai cu persoanele fizice dar si cu alte
obiecte Smart. Sunt cunoscute si sub numele de “smart
connected products” sau “smart connected things
(SCoT)”. Pot fi produse, bunuri si alte obiecte care includ
procesoare, senzori, software si conectivitate, permiand
obiectelor Smart sa schimbe date cu mediul,
utilizatorul/utilizatorii, producatorii si cu alte produse sau
sisteme.
• Conectivitatea asigura posiilitate ca produsul sa existe si in
afara dispozitivului pe care este instalat, prin transferul
acestuia catre cloud.
Internet of Things
• Termenul a fost introdus in anul 1999 de catre Kevin Ashton
si s-a referit initial la o retea globala de dispozitive echipate
cu RFID (Radio Frequency Identification).
• Termenul este strans legat de conceptul de “smart object”,
definit ca un obiect care poate interactiona cu fiintele umane,
cu alte obiecte inteligente dar si cu obiecte virtuale, create
sau generate de catre un mediu IT. A fost definit ca un obiect
care isi poate descrie singur posibilele interactiuni.
Principalele probleme identificate fiind legate de modelarea
interactiunii cu alte obiecte sau cu entitati din mediul virtual.
Internet of Things (IoT) este reteaua de obiecte fizice, sau
“(things)” care sunt incorporate cu/in electronica, software,
senzori si retea/conectivitate, si care permite acestor obiecte
sa culeaga si sa schimbe date
IOT Reprezentare schematica
IoT (continuare)
• Internet of Things permite ca obiectele sa fie detectate si
controlate de la distanta (remotely) de-a lungul intregii
infrastructuri (retea), creand oportunitati pentru o mai
buna integrare directa intre lumea fizica si sistemele
informatice. In acest mod rezulta o eficienta crescuta, o
mai corecta aproximare a realitatii si o mai buna eficienta
economica.
• Atunci cand IoT este imbunatatit cu senzori, tehnologia se
transforma intr-o clasa mai complexa, numita
cyber-physical systems, tehnologie care include
componente cum ar fi smart grids, smart homes,
intelligent transportation si smart cities.
• Unele categorii de senzori, numite si “wearable sensors”
sunt proiectate pentru folosirea directa de catre oameni,
in majoritatea cazurilor fara o interventie directa
System of records vs System of Engagement
System of records vs System of Engagement
• Lidar (also called LIDAR, LiDAR, and LADAR) is a surveying method that measures distance to a target by
illuminating that target with a pulsed laser light, and measuring the reflected pulses with a sensor.
Differences in laser return times and wavelengths can then be used to make digital 3D-representations of the
target. The name lidar, sometimes considered an acronym of Light Detection And Ranging[1] (sometimes
Light Imaging, Detection, And Ranging), was originally a portmanteau of light and radar.[2][3]
• Lidar is commonly used to make high-resolution maps, with applications in geodesy, geomatics,
archaeology, geography, geology, geomorphology, seismology, forestry, atmospheric physics, [4] laser
guidance, airborne laser swath mapping (ALSM), and laser altimetry. The technology is also used for control
and navigation for some autonomous cars. Lidar sometimes is called laser scanning and 3D scanning, with
terrestrial, airborne, and mobile applications.
UAV si Lidar (cont)
• Cum alegem o drona ?
• Evident functie de ce dorim sa obtinem. Ca pret dronele
variaza de la 30-40 EURO pana la sute de mii de euro
pentru cele complexe, militare. Rezolutia camerei este un
criteriu important, strans legat de precizia care se urmareste
a fi obtinuta la sol.
• Alte criterii sunt: greutatea, stabilitatea la vant, inaltimea
maxima de zbor, software pentru controlul zborului.
• Software-ul de prelucrare a datelor este crucial. Este un soft
fotogrametric de noua generatie, bazat pe modele
matematice diferite fata de cele clasice.
• Un alt criteriu important pentru alegerea unui soft este cel
legat de facilitatile de export/format nativ catre solutii GIS.
• Datele obtinute cu drone, atat in planimetrie cat si pentru
cota si model digital al terenului, sunt excelente ca precizie.
UAV si Lidar (cont)
• Lidar este o metoda de masurare care determina distantele
pana la o suprafata/obiect, prin iluminarea acestora cu un
puls laser si masurarea luminii reflectate cu ajutorul unui
senzor. Diferentele impuls-ecou se folosesc in
reprezentarea 3D a suprafetei/obiectului. Termenul lidar,
este un acronim pentru Light Detection And Ranging, si,
uneori pentru Light Imaging, Detection, And Ranging).
• Lidar este utilizat pentru realizarea de harti de mare
rezolutie cu aplicatii in geodezie, topografie, arheologie,
paduri, mediu, hidrologie etc. Aceeasi tehnologie este
utilizata in sistemele de navigatie pentru masinile fara sofer.
• Insa aplicatia principala este in realizarea de modele
digitale ale terenului (DTM) de mare precizie. Unele
sisteme Lidar includ si o camera fotogrametrica/fotografica.
O comparatie lidar/fotogrametrie urmeaza
Comparatie Lidar/fotogrametrie
• Comparatia se refera in principal la modelul digital al terenului
(DTM) obtinut, dar si la informatii adiacente. DTM se obtine in
prezent din asa numitul nor de puncte (Point cloud). O
diferenta principala este cea legata de faptul ca punctele
obtinute prin fotogrametrie au o valoare RGB atasata.
• In ceea ce priveste precizia solutiile Lidar sunt superioare In
anul 2000 a fost introdusa tehnologia Object-based Image
Analysis (OBIA), avand drept scop imbunatatirea preciziei
clasificarii bazate pe pixel a imaginilor multispectrale. OBIA
este componenta a unor solutii software specifice (ex
Definiens eCognition). Aplicatiile sunt in domeniile acoperirii
terenurilor, silvicultura, agricultura etc.
• Recent cercetatorii au inceput sa aplice OBIA la norul de
puncte, in special pentru a putea realiza analize 3D, inclusiv
in mediul urban
continuare
• Odata cu cresterea preciziei norului de puncte a crescut
exponential dimensiunea fisierelor rezultate. In acelasi timp a
crescut complexitatea algoritmilor utilizati. Suntem deja in
zona Big Data
• Aplicatii pentru Smartphones. Telefoanele smart au devenit
omniprezente. Un mare numar de persoane sunt
dependente de aceste tipuri de telefoane. Camerele foto si
sistemele de achizitie (software) de pe Smartphone au
devenit din ce in ce mai performante si pot fi utilizate chiar si
in prezent in generarea de nori de puncte, permitand, cu
ajutorul a diferite aplicatii, realizarea de modele 3D, prin
implicarea unei conexiuni cu un server remote.
remote
• Este evidenta tendinta de a cobora aplicatii, altadata
dedicate exclusiv utilizatorilor profesionisti, la nivelul
consumatorului uzual.
Comparatie intre platforme: satelitara, aeriana, drone
• Exista evident o competitie intre cele trei tipuri de platforme si, in
momentul da fata, este greu de estimat care va/vor fi platformele mai
mult utilizate in viitor.
• Fiecare dintre cele trei platforme are avantaje si dezavantaje.
• Pretul de cost este un factor determinant. Pretul pentru platformele
aeriene este inca cel mai mic. Dar birocratia in obtinerea avizelor este un
impediment important.
• Un altul este cel legat de posibilitatea de survol a unei zone. Pana de
curand un impediment al platformelor satelitare era timpul de revizitare.
Cu noile tehnologii, si mai ales cu noile modele de platforme satelitare,
revizitarea zilnica este ceva curent.
• Dronele au avantajul flexibilitatii, al rapiditatii obtinerii datelor, al pretului
redus, al posibilitatii obtinerii de imagini sub plafonul de nori (inaltime
uzuala pentru avioane fotogrametrice este de 4.500 m). Au si avantajul
folosirii unor camera fotografice standard, cu cel putin un ordin de
marime mai ieftine decat cele fotogrametrice.
• Inclin sa cred ca viitorul este pentru platformele satelitare si drone. Insa
va ramane probabil o nisa si pentru avioane fotogrametrice.
O viziune moderna privind WebGIS (Jack Dangermond)