WALTER GROPIUS

Walter Adolph La fel ca tatăl său, Walter Gropius a

Gropius s-a născut la fost un arhitect. Clădirile concepute de
18 mai 1883 în Berlin, el foloseau materiale foarte moderne
Germania și a murit 5 la vremea respectivă, între care: beton,
iulie 1969 în Boston, beton armat, structuri de oțel și
SUA. A fost un cărămizi de sticlă. Nu întâmplător
arhitect și pedagog lucrările sale arhitecturale sunt
german, cetățean comparate frecvent cu artefacte
naturalizat american, vizuale, adesea cu picturi abstracte.
fondator și director al În 1919 Gropius a fondat Bauhaus,
Bauhaus, unul din ceea ce desemnează atât Staatliches
marii arhitecți ai Bauhaus, o școală de artă, design și
secolului 20, care a arhitectură din Germania, activă între
trăit și creat în 1919-1933, cât și un curent artistic
Germania, până în foarte influent în arhitectura, artele
1934, și apoi în plastice, designul, mobilierul și
Statele Unite ale decorările interioare ale secolului 20.
Americii, din 1937 Ambele sensuri ale termenului
până la moartea sa. Bauhaus sunt strâns legate de Walter
Gropius.
 Studenții de la Staatliches Bauhaus erau educați
interdisciplinar și complex ca arhitecți, constructori,
designeri, fotografi, pictori, creatori de mobilier și textile,
etc.. Erau totodată stimulați să utilizeze materiale noi,
specifice producției de masă, având ca produs final al
activității lor clădiri, în special industriale, furnizate „la
cheie”.

Scopul declarat programatic al lui Walter Gropius

era clădirea livrată integral, de la designul
arhitectural inițial până la mobilarea încăperilor și
decorarea acestora cu artefacte. Tot în spiritul
viziunii sale integratoare a habitatului uman, atât
a celui personal cât și a celui profesional, Gropius
argumenta prin demonstrare conceptul de
eficiență arhitecturală, prin care un atare
ansamblu de clădiri era realizat arhitectural și
constructiv cu mijloace materiale, financiare și
umane minime.
În 1934, după ce naziștii închiseseră Staatliches Bauhaus în 1933,
Gropius a părăsit Germania, unde era absolut clar că urma să devină un
"dușman al poporului," conform politicii de stat xenofobe și rasiale a
naziștilor, deși era german "pur", arian. Pentru început, între 1934 și
1937 a trăit și locuit în Marea Britanie, fiind implicat în proiectul Isokon.
În 1937 se va stabili în Statele Unite ale Americii unde va rămâne până la
sfârșitul vieții sale.
Imediat va proiecta și construi o casă fanion, o casă programatică pentru viziunea
sa arhitecturală, Casa Gropius. Casa este localizată în rurala Noua Anglie (New
England), în localitatea Lincoln, statul Massachusetts, fiind un exemplu superb a
ceea ce reprezenta stilul Bauhaus adaptat noii sale patrii și timpurilor ce urmau să
vină.
De altfel, Casa Gropius a fost una dintre clădirile ce au exercitat o imensă influență
asupra arhitecturii nu numai în Statele Unite, dar și pretutindeni, fiind considerată
un exemplu elocvent de ceea ce fost numit prompt, de către critici și cunoscători,
ca modernism internațional sau noul stil internațional. Termenul nu i-a plăcut deloc
lui Gropius, crezându-l deplasat și total neadecvat, subliniind: "Am construit-o
[casa] astfel încât să absorb în propria mea concepție acele caracteristici ale
arhitecturii Noii Anglii pe care le-am considerat vii și potrivite construcției casei."
Profesional, atât Walter Gropius cât și Marcel Breuer, considerat de mulți ca
protejatul lui Gropius, fuseseră invitați ca să predea la Harvard Graduate School of
Design din Cambridge, Massachusetts, începând cu anul universitar ce începea în
1937, toamna. Cei doi au mai colaborat, până în anul 1941, când carierele lor au
luat direcții diferite, și la realizarea proiectului Aluminum City Terrace din statul
Pennsylvania.
În anul 1944, Walter Gropius a devenit cetățean naturalizat al Statelor Unite ale
Americii.
Anii TAC
În anul 1945, Gropius a fondat firma TAC (The Architects' Collaborative), o firmă de
arhitectură pe care a constituit-o cu un grup de (pe atunci) tineri arhitecți
americani, firmă ce a devenit în timp una dintre cele mai bine cunoscute și
respectate firme în domeniu. Printre altele, stilul promovat de TAC, dar și de
Gropius însuși, a fost adeseori numit The New Bauhaus.
Printre arhitecții și colaboratorii săi inițiali se numără și Norman C. Fletcher, Jean B.
Fletcher, John C. Harkness, Sarah P. Harkness, Robert S. MacMillan, Louis A.
MacMillen și Benjamin C. Thompson, toți deveniți ulterior nume cunoscute în
arhitectura americană și de pretutindeni.