Sunteți pe pagina 1din 68

Sef lucrari dr. Tamas.

abilităţi chirurgicale fundamentale


toaleta chirurgicală şi sutura unei plăgi superficiale

 plaga superficială-diagnostic:
localizată superficial faţă de fascia profundă
plaga superficială-diagnostic:
localizată superficial faţă de fascia profundă

plagă tăiată - sticlă

traumă complexă - tocător


● etiologie

arsură – lichid fierbinte


plaga superficială-diagnostic:
localizată superficial faţă de fascia profundă

tăiere - ghilotină

● mecanism de producere

smulgere – curea de transmisie


plaga superficială-diagnostic:
localizată superficial faţă de fascia profundă

● mecanism de producere

deschiderea articulaţiei MF colecţie purulentă AIFp


plaga superficială-diagnostic:
localizată superficial faţă de fascia profundă

● mecanism de producere

plăgi muşcate - om

plăgi muşcate - baracuda

osteită falangă distală


aga superficială-diagnostic:
localizată superficial faţă de fascia profundă

● localizare – regiune
anatomică

plagă punctiformă penetrantă


aga superficială-diagnostic:
localizată superficial faţă de fascia profundă

● localizare – regiune
anatomică

plămân colabat spre hil


plaga superficială-diagnostic:
localizată superficial faţă de fascia profundă

● localizare

plagă muşcată cervicală


laga superficială-diagnostic:
localizată superficial faţă de fascia profundă

plagă superficială cot

● localizare – regiune
anatomică

lateral
medial
plaga superficială-diagnostic:
localizată superficial faţă de fascia profundă

clinic





aspect
etiologie
localizare
hemoragia(aspect, volum,
viteza de curgere)
?
 leziuni capcană
(plăgi mici, localizare: canal carpian, Guyon, epitrohleo-
olecranian)

+ impotenţa funcţională adducţia – abducţia

grifă (leziuni vechi de nerv ulnar)

absente în leziuni recente de n. ulnar


toaleta chirurgicală şi sutura unei plăgi superficiale

1.pregătirea preoperatorie a sălii de op, pacientului,


echipei operatorii
2. anestezia locală

3. intraoperator: lavaj al plăgii


 excizia ţesuturilor devitalizate / contaminate
 hemostaza
 explorarea plăgii (profunzime,elemente
anatomice lezate)
toaleta chirurgicală şi sutura unei plăgi superficiale

pregătirea preoperatorie a sălii de operaţie,


pacientului, echipei operatorii
anestezia locală
 testarea reacţiei pacientului la
substanţa anestezică – principii
testarea reacţiei pacientului la substanţa anestezică – principii

anamneză –dialog cu pacientul cu privire la istoricul medical

- alergii

- intervenţii chirurgicale sau proceduri care au necesitat anestezie


şi recţia acestuia la anestezicul utilizat

- tratamente cronice care ar putea interfera cu procedura(injectare


de anestezic)

- alterări ale proceselor de hemostază fiziologică şi ale coagulării


testarea reacţiei pacientului la substanţa
anestezică – principii
monitorizare pregătire diluţii

- protocol

injectare intradermică citirea reacţiei

- tehnică
anestezia locală

 substanţe utilizate frecvent


- lidocaină (xilină)
- bupivacaină
- marcaină
anestezia locală

 tehnici –anestezia locoregională


definiţie
Anestezia loco-regională (ALR) reprezintă blocarea
transmisiei aferenţelor senzitive şi simpatice şi
a eferenţelor motorii la nivelul nervilor periferici, prin
intermediul unor anestezice locale.
În ALR starea de conştienţă este păstrată.
anestezia locală

 tehnici –anestezia locoregională


blocarea plexului brahial

abord interscalenic abord axilar


anestezia locală

anestezia plexului brahial- principii


codiţii obligatorii

1. cale de acces (integritate cutanată, mobilitate)


2. teste de laborator (timpi de coagulare)
3. pacient cooperant
4. vârstă (peste 16 ani)
toaleta chirurgicală şi sutura unei plăgi superficiale

 lavaj al plăgii
soluţii utilizate
-peroxizi (apă oxigenată)
-săpunuri
lichide

-compuşi cu iod (betadine)


-ser fiziologic
toaleta chirurgicală şi sutura unei plăgi superficiale

 lavaj al plăgii
cantitate: 1 – 10 litri
toaleta chirurgicală şi sutura unei plăgi superficiale

 lavaj al plăgii
tehnică:

- prin turnare directă pe plăgi


- identificarea “spaţiilor moarte”
- eliminarea corpilor străini / eschilelor osoase
- lavaj repetat de mai multe ori pe parcursul intervenţiei
chirurgicale
toaleta chirurgicală şi sutura unei plăgi superficiale

?
TCP TOALETA CHIRURGICALĂ PRIMARĂ

 excizia ţesuturilor devitalizate / contaminate


toaleta chirurgicală şi sutura unei plăgi superficiale

TCP TOALETA CHIRURGICALĂ PRIMARĂ

 excizia ţesuturilor devitalizate / contaminate

excizia cu bisturiul

excizia cu foarfecele
TCP TOALETA CHIRURGICALĂ PRIMARĂ

 ţesuturi devitalizate-tehnici de diagnostic

- aspect
- culoare
- tonus păstrat
- contractilitate
- vase ocupate
de trombi
toaleta chirurgicală şi sutura unei plăgi superficiale

 hemostaza fiziologică
oprirea sângerării în vasele mici şi mijlocii prin
mijloacele proprii ale organismului

timpii:vasculo-plachetar(temporar)
plasmatic(coagularea)
trombodinamic(retracţia cheagului)
toaleta chirurgicală şi sutura unei plăgi superficiale

 hemostaza chirurgicală(temporară sau


definitivă)
 mijloace chirurgicale

plagă scalp

hemostază termică – coagulare bipolară


toaleta chirurgicală şi sutura unei plăgi superficiale

 hemostaza chirurgicală(temporară sau


definitivă)
 mijloace chirurgicale

coagulare monopolară

bisturiu electric
toaleta chirurgicală şi sutura unei plăgi superficiale

 hemostaza chirurgicală(temporară sau


definitivă)
 mijloace chirurgicale

pensă hemostatică - ligatură


hemostaza chirurgicală

 caracteristici , diferenţe faţă de cea fiziologică

 rapidă
 controlată
 durabilitate în timp
 durabilitate la presiuni ridicate
 durabilitate la mobilizarea segmentelor
hemostaza chirurgicală
 tehnici ( pensa hemostatică şi ligatura)
-tipuri de pense hemostatice(PEAN , KOCHER)

pensă tip PEAN pensă tip KOCHER


hemostaza chirurgicală
 tehnici ( pensa hemostatică şi ligatura)
-dispunerea pe masa cu instrumentar
hemostaza chirurgicală prezentare
 tehnici ( pensa hemostatică şi ligatura) 1
-mod de manevrare şi utilizare

ligatură final
5
fir de ligatură

3 conducerea digitală
a primului nod

formarea celui de-al


doilea nod
hemostaza chirurgicală
 pensa bipolară/ electrocauter

pense bipolare

monopolar(bisturiu electric)
hemostaza chirurgicală
 bisturiul electric

manevrarea pensei bipolare


toaleta chirurgicală şi sutura unei plăgi superficiale

 explorarea intraoperatorie a plăgii

identificarea profunzimii
identificarea elementelor anatomice interesate

nerv median secţionat


capăt proximal
toaleta chirurgicală şi sutura unei plăgi superficiale

 conduita terapeutică în cazul plăgilor


care depăşesc fascia profundă
 ordinea reparării leziunilor:

1.vas
2.tendoane,muşchi
3.nerv
4.tegumente
ordinea reparării leziunilor:
1.vas
•pas esenţial: reconstrucţia vaselor, timp operator care va
asigura supravieţuire segmentului lezat

sutură microchirurgicală clampi vasculari aproximatori


toaleta chirurgicală şi sutura unei plăgi superficiale

 ordinea reparării leziunilor:


2. tendoane, muşchi

reconstrucţia tendoanelor
(tenorafia)
toaleta chirurgicală şi sutura unei plăgi superficiale

ordinea reparării leziunilor:


3.nerv

neurorafia= sutura nervului


toaleta chirurgicală şi sutura unei plăgi superficiale

ordinea reparării leziunilor:


4.tegumente
TCP TOALETA CHIRURGICALĂ PRIMARĂ

se încheie: sutură, drenaj, pansament


 sutura plăgii – manevră prin care se reface
continuitatea planurilor anatomice sau se menţin
aliniate marginile plăgii cu scopul favorizării
cicatrizării acesteia
 sutura plăgii
-instrumente necesare

portac

manevrare
portac microchirurgical

foarfeci
pensă chirurgicală
 sutura plăgii
-materiale necesare: ace + fire de sutură

ace curbe, cu secţiune triunghiulară


 sutura plăgii
-materiale necesare: ac-fir atraumatic
 sutura plăgii
-materiale necesare: ac-fir atraumatic
sutura plăgii

tehnici de sutură
-primară (în primele 6 ore)

-secundară
sutura plăgii
-discontinuă
cu fire separate
sutura plăgii
-continuă

sutură intradermică
pansamentul unei plăgi chirurgicale

pansamentul
chirurgical → mijloacele
sau metodele care asigură
protejarea unei plăgi față de
acțiunea agresivă a agenților
din mediu

scop: menținerea asepsiei


unei plăgi
favorizarea cicatrizării
pansamentul unei plăgi chirurgicale - indicaţii

plăgi chirurgicale (postoperator) - scop


protector

ulcerații/plăgi acoperite cu secreții – scop


absorbant
pansamentul unei plăgi chirurgicale - indicaţii

plăgi tăiate sau contuze (leziuni posttraumatice


ale părților moi) însoțite de hemoragie -
scop hemostatic
pansamentul unei plăgi chirurgicale - indicaţii


leziuni care necesită imobilizare
pansament care fixează atela
pansamentul unei plăgi chirurgicale - indicaţii

- pansament
leziuni asociate cu edem
umed care favorizează remisiunea
edemului
pansamentul plăgilor

Materiale necesare

-comprese sterile -soluţii antiseptice

-bandă adezivă -feşi sterile


pansamentul plăgilor -cosmopore

Materiale speciale

-benzi de steri-strip
pansamentul plăgilor
-folii transparente, izolante

Materiale speciale

-grasolind
drenajul plăgilor

Scop → eliminarea secreţiilor


→ reducerea spaţiului mort
→ reducerea riscului de infecţie
→ favorizarea vindecării plăgii
drenajul plăgilor

Materiale necesare
-sisteme de drenaj
-tuburi
-seringi sau pungi aspirative
metode de imobilizare

scop

 combaterea durerii
 diminuarea edemului
 menţinerea alinierii marginilor plăgii
(capetelor osoase)
 menţinerea hemostazei
 favorizarea vindecării rapide
metode de imobilizare
indicaţii:

 fracturi, luxaţii, entorse


metode de imobilizare

indicaţii:

 plăgi ale membrelor (leziuni de


tendoane, vase, nervi)
metode de imobilizare

indicaţii:
- traumatisme prin strivire
- intervenţii chirurgicale cu decolări
importante de tegumente
metode de imobilizare

principii

 evităm contactul atelei cu plaga


 poziţii funcţionale
metode de imobilizare

principii

 mobilizare precoce (orteze dinamice)


 evităm imobilizarea cu caracter
compresiv
Mulţumesc!!!