Temperatura aerului şi

precipitaţiile atmosferice
Temperatura aerului – reprezinta
gradul de încălzire a aerului;
- se măsoară cu termometrul;
- se exprimă în grade Celsius sau
Fahrenheit.
 2. Încălzirea atmosferei

-sursa de încălzire – Soarele

- atmosfera se încălzeşte de jos în
sus ca urmare a efectului de seră
 3. Factorii care influenţează temperatura aerului
Forma Pământului –
determina scăderea
temperaturii de la Ecuator
spre poli, formarea zonelor
de călură: zona caldă, 2
zone temperate, 2 zone reci;
Miscarea de rotaţie –
determină variaţia
temperaturii de la zi la
noapte;
Mişcarea de revoluţie –
determină variaţia
temperaturii pe parcursul
anului de la un anotimp la
altul;
 3. Factorii care influenţează temperatura aerului
- distanţa faţă de mare
(ocean) – (uscatul se
încălzeşte şi se răceşte de
două ori mai repede decât
apa)
- prezenţa sau absenţa
norilor
- curenţii marini (calzi
sau reci)
- vânturile (calde sau
reci)
- vegetaţia, altitudinea
etc.
4. Temperatura aerului pe glob

 Temperatura medie anuală pe glob

este de 13C
 Temperatura scade de la ecuator (20-30
C) spre zonele temperate (10-20 C) şi
până la poli (0 - -10 C)
 Cele mai mari temperaturi medii anule
sunt de peste 28 C în Sahara, Arabia
 Cele mai scăzute temeraturi medii
anuale sunt de -40 - -50 C în
Antarctica
 Temperaturile extreme au fost:
maximă: 58 C (Tripoli, Libia)
minima: -88,3 C (Antarctica
Repartiţia temperaturii aerului este
redată pe hartă prin linii care unesc
puncte cu aceleaşi valori de
temperatură numite IZOTERME
 Precipitaţiile atmosferice
- Reprezintă totalitatea particulelor
de apă lichide şi solide
provenite din atmosferă;
- Se formează prin condensarea
vaporilor de apă: trecerea
vaporilor de apă din stare gazoasă
în stare lichidă sau solidă;
Forme de condensare:
-ceaţa: - picături fine de apă;
- este mai frecventă
primăvara şi toamna, când
temperaturile sunt mai scăzute,
dimineaţa şi seara
Roua: se formează de obicei seara sau în cursul dimineţii. Prin
răcirea aerului vaporii de apă existenţi la suprafaţa solului se
condensează, formându-se picături mici de apă pe obiectele de
pe sol
 Norii-conţin vapori de apă şi picături
foarte fine, care sunt prea mici să cadă sub
formă de precipitaţii
 Bruma este
formată prin
procesul de
condensare şi
ulterior de
îngheţare a
vaporilor de apă
care iau naştere la
suprafaţa solului.
 Ea se formează
în loc de rouă în
sezonul rece, când
temperatura a atins
punctul de îngheţ
Chiciura(promoroaca) –se formează în
anotimpul rece
Tipuri de precipitaţii:
Precipitaţii lichide:

ploaia şi burniţa
Precipitaţii
solide:
Ninsoarea Grindina

Măzărichea
Iată câţiva fulgi
de zăpadă
văzuţi la
fotomicroscop
Precipitaţii mixte: lapoviţa
 REPARTIŢIA PRECIPITAŢIIILOR PE GLOB
 Cele mai reduse cantităţi de
precipitaţii cad în zonele
deşertice, polare şi subtropicale
(sub 250mm/an)
Cea mai mică cantitate de
precipitaţii s-a înregistrat în
ATAKAMA (1,8mm la 10 ani)
 Cele mai mari cantităţi de
precipitaţii s-au înregistrat în
zonele musonice şi ecuatoriale
(3000-4000mm/an)
Cea mai mare cantitate de
precipitaţii s-a înregistrat în
ASSAM, în India
(12000mm/an).