Studiul privind

conjunctura
economică
 Studiul de conjunctură economică
 Internaţionalizarea afacerii:
- identificarea partenerului străin
+
- informaţii generale despre economia ţării partenere şi
despre piaţa specifică pe care urmează să opereze

RAPORT DE ŢARĂ – apreciere pozitivă a mediului de afaceri ⇒

STUDIUL DE PIAŢĂ
 Raportul de ţară
 
- riscul politic, cel social, de sistem legal, de fiabilitate a surselor locale
de informare (Ratingul de ţară) şi
 riscul macroeconomic = probabilitatea de deteriorare bruscă şi gravă
a conjuncturii economice din acea ţară

Informaţii:
1. Dacă mediul economic, politic, etic şi legal este favorabil genului de
afaceri care urmează să fie derulate în acea ţară.
2. Dacă resursele naturale şi umane ale ţării (infrastructură, bănci,
instituţii şi agenţii guvernamentale, educaţia/instruirea etc.)
corespund obiectivului companiei.
3. Dacă există deschiderea socio-culturală necesară derulării afacerii /
bariere în calea instalării unui străin pe piaţa locală a muncii, dacă
mediul cultural este uşor de pătruns; care ar fi cele mai potrivite
modalităţi de a gestiona resursele umane locale angajate de un
nerezident.
Raportul de ţară - indicatori
 Lista de indicatori – condiţii:
- să răspundă scopului analizei făcute de expertul economist,
- să satisfacă interesul special pe care întreprinzătorul îl urmăreşte
pe acea piaţă (interes comercial / obţinerea unui credit / recuperarea
unei creanţe / efectuarea unei investiţii etc.)
⇒indicatori de interes general dar şi indicatori specifici

 achiziţionat (de la un institut de specialitate, de la departamentele de studii

ale unor publicaţii larg difuzate pe plan internaţional, de la o bancă) –
realizează o prezentare neutră (nespecifică) a situaţiei

- elaborat de către întreprinzător prin preluarea de date publicate de

organismele internaţionale (Eurostat, OCDE, FMI, Banca Mondială, OMC,
UNCTAD, etc.) şi de către organismul naţional de statistică sau banca centrală
din chiar ţara parteneră – selectează date care reflectă mai bine interesul său
specific de afaceri
 Indicatori de interes general –
“pentagonul magic”
1. indicatorii creşterii economice:
 ritmul creşterii economice reale;
 rata formării brute de capital fix în economie;

2. indicatorii stabilităţii preţurilor:

 indicii preţurilor de consum şi a preţurilor de producţie;
 rata anuală a inflaţiei;
 deflatorul PIB;
 evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale în raport cu principalele
valute folosite în tranzacţiile internaţionale;

3. indicatorii ocupării forţei de muncă:

 gradul şi structura ocupării forţei de muncă;
 rata şomajului;
 indicatori ai migrării internaţionale a forţei de muncă;
 Indicatori de interes general –
“pentagonul magic”
4. indicatorii „liniştii” (armoniei) sociale:
 gradul de concentrare în repartiţia veniturilor băneşti ale populaţiei;
 evoluţia puterii absolute şi relative de cumpărare a populaţiei;
 indicele de calitate a vieţii;
 amploarea şi durata grevelor şi a altor forme de încetare a lucrului;
 ecartul dintre cel mai mic şi cel mai înalt salariu plătit în fiecare ramură de
activitate economică;

5. indicatorii echilibrului schimburilor cu străinătatea:

 nivelul absolut şi gravitatea dezechilibrului contului curent al balanţei de plăţi
externe şi a principalelor sale componente;
 impactul fluxurilor financiare internaţionale asupra înclinaţiei de investire
pentru lărgirea activităţii economice, dar şi asupra balanţei de plăţi externe;
 nivelul şi dinamica îndatorării externe etc.
 Raportul de ţară - alte informaţii
 pentru economiile în tranziţie :
- ritmul privatizărilor
- ponderea sectorului de stat în economia naţională
- mărimea absolută şi relativă a deficitului bugetului public
- volumul arieratelor
- mărimea estimată a economiei paralele (subterane, gri)
- volumul, structura (cu şi fără garanţia statului) şi dinamica datoriei externe
angajate etc.
 pentru studiile financiare :
- volumul şi dinamica masei monetare
- rata de economisire şi rata de formare a capitalului fix
- înclinaţia de consum şi de economisire din cadrul economiei
- importanţa deficitului bugetar în raport cu PIB
- aspecte ale datoriei publice interne şi externe
- nivelul global al fiscalităţii
- frecvenţa modificării regimului fiscal
- volumul şi dinamica investiţiilor străine directe şi de portofoliu
- ritmul îndatorării externe a sectorului privat al economiei etc.
 Raportul de ţară - alte informaţii
 Instituţii specializate în elaborarea de recomandări sau de politici economice
generale sau sectoriale (Comisia Europeană, OCDE) alcătuiesc la rândul lor fie
rapoarte generale cu privire la evoluţia macroeconomică, fie rapoarte
specializate pe sectoare de interes.

 Organizaţii neguvernamentale şi grupuri de cercetători care analizează

evoluţia macroeconomică la nivel de ţară sau de grup de ţări elaborează şi ele
rapoarte (specializate) de ţară - raportul independent „ România şi Agenda
Lisabona – aderarea la UE şi competitivitatea economică ” elaborat în anul
2004 la iniţiativa Ministerului Afacerilor Externe de un grup de cercetători de
la GEA.
 Utilizarea datelor

 Datele ordonate pe grupe de informaţii pertinente permit omului de afaceri să

situeze economia propriei ţări, precum şi economia ţării „ţintă” pentru
afacerile sale pe sinusoida evoluţiei conjuncturale a ciclului economic.

 Pe această bază, el apreciază dacă tendinţa evolutivă (pe termen scurt şi

mediu) este de ameliorare sau de înrăutăţire a situaţiei generale a mediului
de afaceri şi formulează alternative strategice pentru propria afacere.
Lipsa de timp – indicatori reprezentativi (senzori)

În fazele de relansare şi de creştere economică:

- numărul de noi întreprinderi înfiinţate (înregistrate)
- numărul de noi locuri de muncă create într-o economie (într-o regiune)
- reducerea ratei şomajului
- creşterea volumului de credite de dezvoltare a afacerii, solicitate de sectorul
privat al economiei
- creşterea consumului privat, al exportului etc.
- indicele optimismului economic (al populaţiei, al întreprinzătorilor, al
investitorilor străini) etc.

În fazele de declin şi recesiune economică, se vor observa:

- numărul de falimente/crahuri
- creşterea volumului de arierate
- dinamica stocurilor de produse finale
- creşterea numărului de şomeri
- numărul de zile grevă etc.
 Analiza domeniului afacerii

 Alături de sesizarea tendinţei conjuncturale generale, omul de afaceri este

interesat să cunoască şi starea actuală şi tendinţa evolutivă a domeniului
(sectorului sau ramurii de activitate) în care urmează să facă tranzacţii.

 Diferitele industrii (ramuri de activitate economică) nu se află concomitent în

aceeaşi fază a ciclului economic

 Poziţionarea pe sinusoida ciclului economic a propriei sale industrii, a

industriilor din amonte şi a celor din aval ⇒ întreprinzătorul va putea face -
în condiţii de bună cunoaştere a mediului economic - alegeri raţionale pentru
propria afacere!
 Analiză conjuncturală proprie
Avantaje:
 Diagnoza conjuncturală este personalizată (ţine seama de propriile interese şi

obiective ale companiei implicate în afaceri).

 Se realizează „din mers” o permanentă actualizare a indicatorilor (senzorilor)

selectaţi, pe măsură ce lunar, trimestrial, semestrial apar noi date publicate

pe site-urile instituţiilor specializate în producerea şi diseminarea de
informaţii.

Dezavantaje:
- Un om de afaceri nu are întotdeauna timpul necesar sau disponibilitatea
pentru a elabora propria diagnoză conjuncturală.
- În contextul proliferării site-urilor şi a altor surse de informare decât cele
oficiale, în unele ţări uneori este dificil de stabilit care surse sunt suficient de
fiabile şi cu date destul de actuale pentru ca decizia de afaceri să nu fie
viciată.
 Căi/instrumente alternative de
informare
- Lucrări ale societăţilor de consultanţă, instituţiilor specializate în analize
conjuncturale, agenţiilor de rating sau ale universităţilor.
- Analize elaborate de mari bănci comerciale, de societăţi de asigurare, camere
de comerţ sau fundaţii.
Avantaje:
- Timpul necesar pentru alcătuirea şi interpretarea propriului sistem de
indicatori de apreciere a conjuncturii poate fi folosit pentru alte activităţi.
- Astfel de studii se publică sistematic, astfel că tendinţa este relativ uşor
perceptibilă.
Dezavantaje:
- Studiul standardizat este „depersonalizat”. Managerul sau întreprinzătorul
trebuie să-şi facă propria apreciere a situaţiei în care se află firma (afacerea)
sa, pornind de la constatările generale cuprinse în lucrarea achiziţionată.
- De multe ori (în cazul agenţiilor de rating, de exemplu), aceste studii
declarate a fi „depersonalizate” reflectă, totuşi, interesele unui sau altui grup
financiar.
- Unele dintre aceste studii sunt excesiv de scumpe.
 Instrumente alternative de apreciere a
conjuncturii

Utilizarea unor indicatori sintetici precum:

 Indicele libertăţii economice elaborat anual de Fundaţia Heritage din SUA;

 Clasamentul mediului de afaceri întocmit de Economist Intelligence Unit;
 Clasamentul elaborat de Forumul Economic Mondial cu privire la potenţialul
de creştere economică şi competitivitatea mondială a ţărilor;
 Indicele de percepere a corupţiei de către mediul de afaceri dintr-o ţară,
elaborat de Fundaţia Transparency International;
 Barometrul de încredere a consumatorilor (Consumer Sentiment Barometer)
elaborat potrivit metodologiei concepute de Şcoala de afaceri de la
Universitatea din Michigan etc. Similar se alcătuieşte şi un barometru de
încredere al investitorilor sau cel al oamenilor de afaceri.
 Indicele libertăţii economice
 ILE- în engleză Index of Economic Freedom
 Calculat anual de fundaţia americană Heritage pentru a caracteriza
gradul de demonopolizare (retragere a statului) din economiile
ţărilor lumii.
 Indicator abstract - în locul unor valori măsurate/estimate ale
caracteristicilor, se recurge la note/aprecieri acordate de experţii
americani unui set de zece caracteristici observate în fiecare ţară.
Pentru fiecare dintre acestea se acordă o notă pe scala de la 1 la 5.
Valoarea 1 înseamnă o implicare redusă a statului în economie,
valoarea 5 înseamnă control total, economie de tip centralizat, de
comandă.
Caracteristicile:
C 1 – Politica comercială, C 2 – Bariere fiscale, C 3 – Intervenţia Guvernului, C
4 – Politica monetară, C 5 – Investiţii străine, C 6 – Sistem bancar, C 7 – Salarii
şi preţuri, C 8 – Drepturi de proprietate, C 9 – Reglementări, C 10 – Piaţa
neagră
Indicele de percepere a corupţiei
 PCI – Perceived Corruption Index, deseori evocat şi sub numele de
Transparency Index
 Se referă la perceperea gradului de corupţie aşa cum îl resimt
(1) oamenii de afaceri
(2) analiştii de risc
(3) publicul larg dintr–o ţară.

 Indicele variază de la 10 (nivel maxim de probitate) la 0 (nivel

maxim de corupţie).
 Notarea se realizează în fiecare ţară pe baza unor studii
independente (anchete) elaborate pe parcursul ultimilor ani. Se
calculează şi o abatere pătratică (deviaţie standard) între
aprecierile diferitelor studii.
Raportul anual asupra competitivităţii
 Global Competitiveness Report, publicat de Forumul Economic
Mondial (Davos – Elveţia)
 Are în vedere un număr mare de ţări
 Se bazează în mod tradiţional pe doi indici complementari ai
competitivităţii:
1. Indicele de competitivitate a creşterii – Growth Competitiveness
Index – elaborat de Jeffrey Sachs şi John McArthur pentru a exprima
potenţialul diverselor economii naţionale de a realiza pe termen
mediu şi lung o creştere economică durabilă.
2. Indicele de competitivitate a mediului de afaceri – Business
Competitiveness Index – conceput de Michael Porter. Se bazează pe
rezultatele unei anchete de opinie realizate în prima jumătate a
anului în rândul celor mai importanţi oameni de afaceri din fiecare
ţară. Exprimă cât de favorabil este perceput mediul de afaceri /
identificarea diferitelor obstacole în calea funcţionării pieţei.
 Consultarea buletinelor de
conjunctură
 În România – BNR - sondaj de conjunctură, după modelul european.
Eşantionul cuprinde cca. 400 de unităţi industriale (13 ramuri ale
industriei) şi de construcţii, reprezentative pentru economia
judeţelor şi diferite ca dimensiuni şi profil.
 Managerul fiecărei firme face aprecierea calitativă a tendinţei
indicatorilor economici prin marcarea uneia dintre variantele:
ascendent, descendent, suficient, insuficient, normal, nemodificat.
 Lista indicatorilor economici care se cer a fi apreciaţi calitativ are în
vedere, pe de o parte, caracterizarea activităţii curente (producţia,
gradul de utilizare a capacităţilor de producţie, tendinţa forţei de
muncă, rata profitabilităţii), iar pe de altă parte, exprimă perspectiva
economică (comenzi nou intrate, din care comenzi noi pentru
export, stocurile de produse finite, stocurile de materii prime,
evoluţia preţurilor producţiei industriale, activitatea de investiţii).
 Consultarea buletinelor de
conjunctură
Avantaje:
- Simplitatea şi rapiditatea obţinerii acestor informaţii bazate pe
sondarea opiniei managerilor.
- Diagnoza macroeconomică este completată cu analizele sectoriale.
- Prezentarea grafică a rezultatelor anchetei de opinie facilitează
înţelegerea.

Dezavantaje:
- Prezentarea conjuncturii are în vedere o listă limitată de indicatori.
- Se pune accentul doar pe „soldul” dintre opiniile contrare,
ignorându-se acea parte a oamenilor de afaceri (oricât de mare ar fi
ea), care apreciază o stare de normalitate sau de stabilitate faţă de
perioada anterioară.
 Utilizarea ratingului de ţară
Avantaj: agenţiile de specialitate urmăresc sistematic conjunctura şi
publică aprecierile lor.

Dezavantaj : aprecierea este lapidară sub forma unei combinaţii de

litere majuscule şi/sau minuscule (AAA sau Aaa) sau de litere şi
numere (BB2) sau semne algebrice (+). Această apreciere nu este
întotdeauna suficient de „lizibilă” pentru omul de afaceri. În
consecinţă, unele agenţii de rating publică sau oferă contra cost şi
unele detalii de interpretare a rezultatelor evaluării.
Urmărirea evoluţiei indicilor bursieri
 Indicii bursieri compoziţi reflectă tendinţa medie a preţurilor celor
mai lichide acţiuni tranzacţionate la o bursă de valori
 În România: Indicii BSE (Bucharest Stock Exchange – Bursa de Valori
Bucureşti): BET – Bucharest Exchange Trading calculat pentru primele
10 firme, cele mai lichide de pe piaţa bursieră din capitală; BET – C –
indicele compozit al Bursei de Valori Bucureşti, care exprimă
mişcarea cotaţiilor tuturor acţiunilor tranzacţionate pe această piaţă;
BET – FI – un indice special al BVB pentru a ilustra dinamica acţiunilor
tuturor fondurilor de investiţii active în România).
 În alte ţări: Indicele CAC – 40 (Cotation Assistée en Continue – 40 de
firme) în Franţa; Indicii FI (Financial Times) în Marea Britanie; Indicii
DJ (Dow Jones) în SUA; Indicii Nikei în Japonia etc.
Urmărirea evoluţiei indicilor bursieri
Oferă o apreciere indirectă, abstractă a conjuncturii economice din ţara
respectivă, ceea ce s-ar putea să nu corespundă situaţiei şi/sau
perspectivelor reale din ramura sau sectorul de activitate vizat de
omul de afaceri.
Avantaje:
 Informaţia este foarte uşor de identificat în fiecare zi în presa scrisă

şi vorbită.
 În ţările cu o piaţă financiară bine dezvoltată există serii de date

suficient de lungi pentru a permite observarea fazelor ciclului de

afaceri.
Dezavantaje:
 Astfel de indici sunt extrem de sensibili la influenţe paraeconomice.

 Folosirea adecvată a acestui gen de informaţii pentru fundamentarea

deciziilor de afaceri presupune o practică relativ îndelungată, astfel

încât să se identifice corect variaţiile specifice pieţei.
Proiect 2: Studiul de conjunctură pe
economia…
 Metodologie: Compania în care sunteţi angajat doreşte să prospecteze o nouă piaţă de
desfacere pentru produsele sale (sa-si dezvolte sau consolideze afacerile pe o piata
straina) , primiţi sarcina de a elabora şi prezenta Studiul de conjunctură, cu structura:
- Elemente de identificare (numele oficial al ţării, capitala şi aşezarea geografică a ţării.
- Informaţii legate de populaţia ţării (număr, densitate, urban/rural, speranţa de viaţă,
indicele dezvoltării umane, nivelul de instruire etc.).
- Ratingul de ţară
- Indicatori macroeconomici care ajută la înţelegerea performanţei economice a ţării şi
evoluţia acestora pe o perioadă aleasă, inclusiv estimarea acestora pe o perioadă
următoare (PIB, PIB/capita, creşterea reală, formarea brută de capital fix, stabilitatea
preţurilor, numărul şomerilor şi rata şomajului, aspecte legate de calitatea vieţii, de
sărăcie, de convulsii sociale – greve, de echilibrul schimburilor cu străinătatea, de
investiţii străine directe, de datoria externă publică). Plasarea economiei pe sinusoida
ciclului economic şi tendinţa de evoluţie
- Starea şi tendinţa de evoluţie a domeniului afacerii
- Libertatea economică în ţara respectivă (Indicele Libertăţii Economice).
- Indicele de percepere a corupţiei (Transparency Index) sau orice altă informaţie cu
privire la nivelul birocraţiei şi corupţiei în ţara analizată.
- Concluzie cu privire la oportunitatea sau riscul declanşării unei afaceri în ţara
caracterizată prin acest Studiu.
Proiect 2: Studiul de conjunctură pe o
economie naţională
Alte informaţii: opinii personale argumentate, opinii exprimate de experţi în cadrul
articolelor şi studiilor publicate în România şi/sau în străinătate, citand sursa.
Pentru elaborarea proiectului, se recomandă consultarea site-urilor care oferă statistici
oficiale şi studii pentru ţara respectivă (statistici naţionale şi statistici alcătuite de
organismele internaţionale):
 http://www.oecd.org, care are un portal de statistică de unde există link-uri către toate

institutele naţionale de statistică Statistică pentru afaceri internaţionale precum şi către

principalele organizaţii internaţionale care dispun de departamente proprii de statistică.
 site-urile Băncii Mondiale (http://www.worldbank.org) pentru date referitoare la

indicatori macroeconomici şi indicatori demo-economici, ale Fondului Monetar

Internaţional (http://www.imf.org) pentru statistici financiare, ale Fundaţiei Heritage
(http://www.heritage.org) pentru indicele de libertate economică şi ale altor organizaţii
neguvernamentale, precum International Transparency (http://transparency.org )
pentru indicele de percepere a nivelului de corupţie dintr-un mediu de afaceri.

 Termen:de finalizare si prezentare: S13, S14