APARATE OPTICE

INSTRUMENTE OPTICE

Instrumentul optic -ansamblu de lentile , oglinzi şi

diafragme cu ajutorul cărora obţinem imagini ale
diferitelor obiecte.
Unele instrumente optice dau imagini reale ale
obiectelor:
Ochiul , aparatul de fotografiat şi aparatul de proiecţie;
Altele dau imagini virtuale ale obiectelor:
Lupa , microscopul , luneta şi telescopul.
 MĂRIMILE FIZICE CARACTERISTICE
INSTRUMENTELOR OPTICE
Puterea optică de mărire -raportul dintre tangenta
unghiului sub care se vede imaginea prin instrument şi
mărimea transversală a obiectului.
tg 2
P
y1

Grosismentul –raportul dintre tangenta unghiului sub

care se vede obiectul prin instrumentul optic şi tangenta
unghiului sub care se vede obiectul cu ochiul liber.
tg 2
G
tg1
 MĂRIMILE FIZICE CARACTERISTICE
INSTRUMENTELOR OPTICE
Mărirea liniară transversală – raportul dintre înălţimea
imaginii şi a obiectului pe direcţia perpendiculară pe axa
optică principală.
y2

y1
Puterea de separare –capacitatea instrumentului de a da
imagini separate pentru două puncte apropiate ale
obiectului(rezoluţia).
 CUM
CUM FUNCŢIONEAZĂ
FUNCŢIONEAZĂ OCHII
OCHII
Razele solare intră în ochi printr-un orificiu numit pupilă. Trec printr-
un strat transparent numit cornee şi printr-o lentilă numită cristalin.
Ochii noştri transformă lumina reflectată de un obiect într-o imagine
recunoscută de către creier. Partea din faţă a ochiului este o lentilă
biconvexă convergentă. Ea focalizează razele de lumină, astfel încât
formează o imagine pe un strat în partea din spate a ochiului, numită
retină.
Imaginea formată este întoarsă, dar creierul nostru corectează lucrul
acesta astfel încât vedem lucrurile drepte.
Retina conţine receptori fotosensibili numiţi celule cu bastonaşe şi
celule cu conuri. Acestea transformă impulsurile nervoase care circulă
către creier de-a lungul nervului optic. Creierul interpretează aceste
impulsuri ca o imagine, pe care o şi întoarce în poziţia corectă.
STRUCTURA
STRUCTURA ANATOMICĂ
ANATOMICĂ A
A OCHIULUI
OCHIULUI
Locul în care se
Lentila formează
biconvexă a imaginea
ochiului
 DETALII ASUPRA STRUCTURII
OCHIULUI
Irisul –reglează fluxul luminos prin acţiune involuntară:
La lumină prea intensă, irisul îşi măreşte pupila, pen tru a proteja retina, iar la
lumină prea slabă, irisul îşi măreşte pupila pentru a mări iluminarea imaginilor
de pe retină.
Pupila –reprezintă fereastra de intrare a luminii;
Cristalinul –lentilă asimetrică biconvexă cu distanţă focală variabilă ,
prezentănd spre margine indicele de refracţie de aproximativ 1,38 , iar în
interior de aproximativ 1,41:
Acomodarea la distanţe variabile prin intermediul muşchilor ciliari.
Umoarea apoasă şi sticloasă –formează sistemul convergent al
ochiului,împreună cu cristalinul;
Retina – “ecranul” pe care se formează imaginea:
Conţine celule sensibile la lumina diurnă şi nocturnă( conuri şi bastonaşe).
 STRUCTURA OCHIULUI
În mod normal, ochiul vede cel mai bine, putând distinge cele mai
multe detalii, la o distanţă mai mare decât distanţa minimă de
vedere şi anume la aproximativ 25 cm, numită distanţa vederii
optime.
Acomodarea- se face prin bombarea sau îngustarea cristalinului.
Defectele vederii -se datoresc ,în primul rând formării imaginii în
faţa sau în spatele retinei, datorită deformării ochiului şi apoi
datorită aberaţiei de sfericitate(razele fasciculului nu converg în
acelaşi punct).
 DEFECTELE OCHIULUI
FOCARUL RETINA
CRISTALINULUI PE
RETINĂ
OCHIUL EMETROP
F
FOCARUL
CRISTALINULUI
ÎN FAŢA RETINEI
OCHIUL MIOP
F
FOCARUL
CRISTALINULUI
ÎN SPATELE RETINEI OCHIUL
HIPERMETROP
F
CORECTAREA DEFECTELOR
DE VEDERE
 CORECTAREA MIOPIEI
L1
L2
Lentila (L1) - Lentila ( L2) – cristalinul -
divergentă convergentă
DEPLASARE Efectul de
A
deplasare a
Vezi teoria A1 imaginii cu
ajutorul
F2 B’ B2
ochelarilor cu
B B1 F1 lentile
F1 F2
divergente
A’

A2
Imaginea formată de
lentila corectoare A1 Formarea Imaginea formată de
imaginii fără Cristalin A2 B2
B1
lentilă A’B’
 CORECTAREA HIPERMETROPIEI
L1 L2
Lentila (L1) - Lentila ( L2) – cristalinul
convergentă
DEPLASARE
Efectul de
A deplasare a
imaginii cu
ajutorul
Vezi teoria B2 F2 B1 ochelarilor cu
B’
lentile
B F1 convergente
F1 F2
A’
A2
Imaginea
Imaginea formată de obiectului virtual
lentila corectoare A1 A1 B1 dată de
B1 A1Cristalin A2 B2
Formarea imaginii fără lentilă
ACOMODARE OCHIULUI
APARATUL FOTOGRAFIC
 APARATUL FOTOGRAFIC

Diafragma - are rolul pupile;

Obiectivul –are rolul cristalinului;
Teleobiectivul –este sistemul de acomodare cu distanţa, realizat prin
îndepărtarea sau apropierea obiectivului;
Filmul –are rolul retinei.
 APARATUL FOTOGRAFIC
Obturatorul-asigură reglarea timpului de expunere la
lumină.
Mărirea liniară transversală:

f

x
Unde :
f este distanţa focală a obiectivului
x este distanţa de la obiect la focarul obiectivului.
 LUPA
Lupa –lentilă convergentă de distanţă focală mică.
Obiectul se aşază între planul focal şi lupă .

A1

A F
α2
α1
B1 F B

x2 D0 f
α1- unghiul de vedere optimă a ochiului emetrop(25 cm)
α2 – unghiul sub care se vede obiectul prin lupă
a- distanţa ochi-lupă
 LUPA
Puterea optică:
1 1 1
Grosismentul:  
x 1 D0  a f
Tangenta unghiului sub
care se vede imaginea tg 2 y1 1
P ,dar tg 2   P 
raportată la tangenta y1 f f
unghiului sub care se
tg 2 y1
vede cu ochiul liber. G ,unde tg1  
tg1 Do
Do-distanţa minimă a
vederii distincte. y 1 Do Do
G  G 
f y1 f
G  P  Do
 MICROSCOPUL
Instrument optic pentru
formarea imaginii unor Ob Oc
obiecte foarte mici.
Compus din două sisteme
e
optice aflate pe aceeaşi axă A
optică: B2 F1 F2 B1
Obiectivul -formează
imagine reală,răsturnată şi B F1 F2
mărită. A1

Ocularul –formează o
imagine virtuală,dreaptă şi
mult mărită. A2
Obiectul situat în apropierea
focarului.
MICROSCOPUL
 FOMULELE MĂRIMILOR OPTICE
SPECIFICE MICROSCOPULUI
Mărirea liniară transversală: e
 ob 
f ob

e
Puterea optică : Pmicr   ob  Poc 
f ob  f oc
Ajunge până la 103 ori.
 LUNETA
Instrument optic utilizat
pentru observarea obiectelor
foarte îndepărtate. Ob Oc

Formează imagine virtuală A2

,dreaptă şi mărită. A
Fob Foc
Obiectivul – formează B1
imagine reală şi micşorată B B2 Fob Foc
A1B1. A1

Ocularul –formează imagine

virtuală A2B2 şi mărită a
obiectului virtual A1B1.
MĂRIMILE OPTICE CARACTERISTICE
LUNETEI
Grosismentul –va fi cu atât mai mare cu cât distanţa
focală a obiectivului şi convergenţa ocularului vor fi
mai mari.
f ob
Gluneta   f ob  Poc
f oc

Pentru a evita necesitatea acomodării ochiului, imaginea

virtuală se formează la distanţă mare.
 TELESCOPUL
Instrument
pentru Ob Oc
observarea
obiectelor
îndepărtate. A

B2 Fob Foc
Formează B1

imagine virtuală, B Fob Foc

mărită şi A1
răsturnată.

Imagine
intermediară
A2
COMPARAŢIE ÎNTRE
TELESCOP ŞI MICROSCOP

Imaginea obţinută cu
telescopul.

Imaginea obţinută cu
microscopul.