Delimitări conceptuale

Proiectul de dezvoltare instituțională

 Complexitatea şi dificultatea actului
managerial în sistemul de învăţământ este dat
de multitudinea rolurilor, atribuţiilor şi
competenţelor specifice necesare unui
manager.
 Directorul, în calitate de reprezentant al

statului în instituţia şcolară, asigură

transpunerea în practică a politicilor
educaţionale, elaborate de către MENCS şi la
nivel teritorial de către inspectoratul şcolar.
 a) Obiective strategice, pe termen
lung, care au în vedere organizarea şi
planificarea activităţii şcolare;
 b) Obiective operaţionale de natură

tactică şi administrativă, care au în

vedere dirijarea activităţii, vizând
conducerea zilnică a colectivelor de
lucru .
 -proiectul planului de şcolarizare;
 - proiectul de dezvoltare instituţională
 - planul unic managerial anual şi semestrial;
 - planurile manageriale ale catedrelor şi ale
comisiilor metodice;
 - planificările calendaristice ale cadrelor didactice;
 - proiecte didactice model;
 - proiecte curente ale cadrelor didactice;
 - bugetul de venituri şi cheltuieli;
 - planul de dotări şi de investiţii;
 - planuri speciale, care vizează aniversarea unor
evenimente importante, pregătirea unor examene şi
olimpiade etc;
 Prin Proiectul de dezvoltare
instituţională, managerul îşi exprimă
viziunea pe o perioadă de dezvoltare
medie, de obicei (patru ani), acesta
având un caracter participativ,
implicând simultan numeroase
procese de organizare şi relaţionare
atât în plan intern cât şi în plan
extern.
 Analiza SWOT ;
 Analiza PESTE ;
 În cazul analizei SWOT sunt evidenţiate mai întâi
punctele tari şi punctele slabe. Aceeaşi analiză
presupune compararea capacităţii de rezistenţă
în punctele slabe în raport cu potenţialele
ameninţări. Punctele tari sunt raportate în paralel
cu oportunităţile care se întrevăd.
 În aceeaşi manieră, în cadrul analizei PESTE,
vulnerabilităţile economice sunt raportate la
eventualele resurse tehnice, în timp ce măsurile
de ordin politic sunt evaluate din perspectiva
resurselor sociale sau a efectelor pe care le pot
avea astfel de proiecte de parteneriat pedagogic
în plan social, interpersonal şi individual
 Viziunea reprezintă imaginea ideală a
ceea ce își dorește organizația/
școala/sistemul să realizeze în viitor.
 este o declarație publică care exprimă
obiectivele la cel mai înalt nivel în viitor,
ceea ce speră o organizație sau un sistem
să realizeze. O viziune poate descrie mai
multe idealuri, valori organizaționale
fundamentale , obiective pe termen lung
sau ceea ce speră ca educabilii să învețe
sau să fie capabili să facă după absolvire. (
http://edglossary.org/glossary/m/)
 derivă din nevoile de educaţie
identificate la nivelul comunităţii,
societăţii şi reprezintă esenţa culturii
organizaţionale, care formulează şi
tipul de rezultate şi nivelul de
performanţă aşteptate.
 Misiunea organizaţiei constă în enunţarea
cuprinzătoare a scopurilor fundamentale şi a
concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi
desfăşurarea activităţilor organizației, prin
care se diferenţiază de organizaţii similare şi
din care decurge sfera sau domeniul de
activitate.
 Misiunea se poate exprima fie printr-o
singură frază cu conţinut general, fie
extins, cuprinzând referiri la activitatea
organizaţiei sau la piaţa deservită.
 Enunţurile nu sunt menite să exprime

scopuri concrete, ci să redea o

orientare generală şi o filosofie care
să călăuzească organizaţia
 Declararea misiunii se face în mod
explicit, în scris.
 Viziunea exprimă ceea ce se speră
pentru o realitate viitoare, în timp ce
misiunea declară angajamentele
practice și acțiunile prin care
organizațiile, sistemele educaționale
ating viziunea. (
http://edglossary.org/glossary/m/)
  Educarea viitorilor intelectuali, creatori de
cunoaştere pentru societatea de mâine.
 Misiunea Colegiului Naţional „Gheorghe
Lazăr” este de a oferi tuturor elevilor săi şi
fiecăruia dintre aceştia educaţia necesară
pentru a deveni persoane competente,
capabile să înveţe pe parcursul întregii vieţi,
cu o cultură şi valori proprii bine definite -
adevăraţi cetăţeni ai societăţii de mâine
 Cercetare, inovare, transfer tehnologic prin
creație individuală și colectivă;
 urmărește crearea și dezvoltarea profilului
omului, capabil să îmbrățișeze valorile morale
și etice, să utilizeze cunoștințele în propriile
lor vieți și să continue învățarea pe tot
parcursul vieții, să participe responsabil în
viața comunității și să se implice în
problemele sociale, să dezvolte abilități de
leadership și lucru în echipă, să aibă grijă de
ei înșiși și să-și gestioneze responsabil
nevoile emoționale și fizice , ca o garanție
pentru o calitate a vieții ridicată.
 Asigurarea stării de bine (bunăstarea
educabilului), ca o componentă a calității vieții,
care se identifică cu sănătatea și siguranța,
participarea școlară și rezultate ale învățării,
dezvoltarea psihologică și emoțională,
comportament și relații sociale, încorporând
astfel dimensiuni psihologice, fizice și morale și
facilitând oportunități multiple de dezvoltare;
 Extinderea sistemului de valori (morale, estetice,
sociale, spirituale, umanitare, naționale), astfel
încât comportamentul și atitudinea cetățenilor să
fie conforme cu cerințele societății moderne,
orientate spre acțiuni creative și umanitare;
 Orientarea spre ”învățarea digitală”, promovând un
sistem de învățare mai personalizat, colaborativ,
creativ și inovativ, crescând astfel atractivitatea
formării și educării;
 Dobândirii de către toți cetățenii a unor competențe
transversale fundamentale, cum ar fi competențe în
mediul digital, „a învăța să înveți”, spiritul de inițiativă
și spiritul antreprenorial, precum și cunoștințe
culturale ;
 Stabilirea unor parcursuri educaționale mai flexibile
și transparente, între diferitele domenii de educație și
formare, o mai mare deschidere către învățarea non –
formală și informală , facilitând o mai bună integrare
și dezvoltare personală într-o lume a competiției și
interconexiunilor;
 Prin intermediul competențelor, abilităților și
cunoștințelor, fundamentate pe un sistem de
valori riguros, se urmărește integrarea și
implicarea responsabilă în viața economică,
socială și culturală, în scopul de a se dezvolta
atât ca oameni, cât și ca viitori angajați în
demersul spre progres social și dezvoltare;
 Consolidarea valorilor libertății, democrației,
solidarității, diversității culturale și formarea
unei conștiințe cetățenești, active într-o societate
multiculturală.
◦ conform proiecțiilor, cca. 50 % din totalul locurilor
de muncă din 2020 vor fi pentru calificări de nivel
mediu rezultate din programe de educație și formare
profesională.
◦ Promovarea experienței timpurii la locul de muncă ca
factor esențial pentru facilitarea intrării pe piața
muncii și orientarea carierei: programe de tip ucenicie
și stagii de practică de calitate;
◦ Facilitarea parcursurilor și permeabilității
dintre EFP și învățământul superior, inclusiv
prin dezvoltarea unor cadre naționale de
calificare și prin menținerea unor parteneriate
strânse cu sectorul profesional
◦ Extinderea oportunităților de învățare non formală și
informală; recunoașterea și validarea acestor tipuri de
învățare
◦ Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin
învăţământul general, profesional şi superior şi prin
formarea adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau
informală, a competenţelor cerute pentru angajare în
formarea continuă şi pe piaţa muncii
◦ Strategia EU 2020 nominalizează educaţia şi
competenţele între elementele cheie, generatoare de
creştere (‘growth-enhancing items'), alături de alte
domenii cum ar fi cercetarea, dezvoltarea şi inovarea,
investiţiile în reţele;
◦ Investiții mai mari, mai țintite și durabile în educație și
formare; asigurarea celui mai bun randament al
resurselor publice; diversificarea surselor de finanțare;
 ◦ Consolidarea acțiunilor pentru reducerea abandonului
școlar timpuriu;
◦ Dezvoltarea serviciilor de orientare și consiliere
profesională: informații de bază pentru planificarea
carierei (informații ref. la parcursurile educaționale și
de formare, oportunități de angajare); acțiuni de
îmbunătățire a imaginii sectoarelor și profesiilor cu
potențial de angajare.
◦ Promovarea învățării și predării de calitate;
◦ Accentul pe competențele cheie pentru economia și
societatea bazată pe cunoaștere, de ex. a învăța să
înveți, comunicarea în limbi străine, competențele
antreprenoriale ,TIC, învățarea online, competențele în
domeniul matematicii și științelor;
  
 derivă din misiune şi reprezintă intenţiile
majore care vor fi realizate prin planul unităţii
şcolare, prin care va fi realizată misiunea
asumată. Ele sunt fixate pe o perioadă între
3-5 ani. Este important ca ţintele strategice
să fie realiste , clar formulate pentru a fi
înţelese de toate grupurile de interes, să
răspundă intereselor şi aşteptărilor acestora.
 Obiectivele strategiei reprezintă o exprimare
în termeni cantitativi a unor stări viitoare
dorite pentru organizaţie.
 Acestea, împreună cu sistemul de valori al
managementului şi cu misiunea organizaţiei
definesc un set de valori fundamentale şi de
autoconstrângeri relativ durabile în timp, care
precizează filosofia de bază a organizaţiei şi
cadrul de referinţă fundamental pentru
alegerea obiectivelor şi pentru acţiunile
acesteia.
 Opţiunile strategice definesc abordările
majore, cu implicaţii asupra conţinutului unei
părţi apreciabile dintre activităţile
organizaţiei, pe baza cărora se stabileşte cum
este posibilă şi raţională îndeplinirea
obiectivelor strategice.
 numite şi vectori de creştere a
organizaţiei, reprezintă acele direcţii
de acţiune pe care le poate aborda o
organizaţie în scopul realizării
obiectivelor strategice, cu implicaţi
asupra tuturor activităţilor organizaţiei
sau a unei părţi relevante a acestora.
 
 - Dezvoltarea curriculară ;
 - Dezvoltarea resurselor umane ;
 -Atragerea de resurse financiare şi
dezvoltarea bazei materiale ;
 - Dezvoltarea relaţiilor comunitare .

 
 Pentru realizarea misiunii asumate, trebuie să
avem în vedere toate resursele disponibile
(umane, material şi financiare, de timp, de
expertiză şi de experiență, de autoritate şi de
putere), care sunt limitate, dar opţiunea
strategică indică priorităţile în alocarea şi
utilizarea resurselor disponibile, pe baza unei
cunoaşteri în detaliu a resurselor la nivelul şcolii
sau al comunităţii. Important este ca ţintele
strategice să aibă prioritate în faţa resurselor
existente, iar punctele tari ale unităţii şcolare,
combinate cu oportunităţile să fie definite drept
resurse strategice.
 Rezultatele funcţionează ca indicatori
generali de performanţă (măsurabili cantitativ
sau calitativ), ele definesc modul în care
acestea satisfac nevoile individuale, de grup
sau comunitare (elevi, părinţi, profesori,
comunitate locală, agenţi economici).
 este structurat pe cele patru domenii funcţionale,
prezentate mai sus şi este considerat a fi
principalul document de organizare al şcolii prin
care se pot obţine “informaţii relevante despre
starea sistemului, adică a instituţiei de
învăţământ, cu accent pe disfuncţionalităţi, pe
punctele nevralgice”. În ultimii ani se acordă o
atenţie tot mai mare proiectelor de parteneriat
pedagogic, inclusiv străduinţelor managerilor de
a câştiga granturi şi de a avea acces prin acestea
la fonduri europene.
 Analizând problemele tehnice ale alcătuirii
planului managerial anual, se recomandă să se
respecte o serie de criterii de structurare cum ar
fi: succesiunea activităţilor pe parcursul anului de
învăţământ şi întocmirea unui calendar cât mai
riguros, cu termene şi responsabilităţi precise;
prioritatea obiectivelor aşa cum rezultă acestea
din concepţia autorilor proiectului; abordarea
activităţii pe domenii şi probleme mari potrivit
funcţiilor managementului ( nu numai de
planificare şi organizare, dar şi de decizie şi
control); structurarea planului pe baza atribuţiilor
managerilor respectându-se, desigur,
regulamentele şi legislaţia în vigoare
 Fiecare program din planul managerial, va fi
operaţionalizat în aşa fel încât pentru fiecare
să fie stabilite activităţi concrete. Programele
şi acţiunile stabilite pot fi diferite de la un an
la altul şi va fi realizat pentru activităţile
propuse
 reprezintă repere observabile ale nivelului de
realizare a obiectivelor stabilite in planurile
operaţionale. Indicatorii de performanţă sunt
folosiţi in fazele de evaluare a planurilor
operaţionale şi a planlui managerial.
 Aceştia sunt stabiliţi înca din faza de
proiectare, stabilindu-se o legătură între
proiectare şi evaluare.
 vizibilitatea (posibilitatea identificaării şi a
observării directe), inteligibilitatea (să fie uşor
de înţeles şi aplicat), adecvarea (evidenţa
legăturii cu obiectivul evaluat),
măsuralibilitatea (să poată fi apreciată),
relevanţa (să se refere la performanţele
rezultate din proiect), acceptibilitatea (să fie
percepuţi ca benefici şi util de către cei care îl
folosesc).