Cele mai frumoase locuri din Australia

Prof. Apostol Alexandru

Școala cu clasele I-VIII Borzești
Comuna Ungureni, Județul Botoșani
 Parcul Național Kakadu
Parcul național Kakadu situat în nordul Australiei, este renumit pentru
frumusețea naturală neatinsă ce îți taie respirația și pentru varietatea florei și
faunei. Suprafața parcului național Kakadu de aproape 20.000 km², poate fi
împărțită în trei regiuni principale: zona pietroasă, pădurile de șes și mlaștinile
de coastă.
Denumirea de Kakadu vine de la o greșeală de pronunție a numelui
„Gagudju” din limba aborigenă, vorbită în nordul parcului. Oamenii aborigeni au
ocupat zona parcului continuu timp de 40 000 de ani, aici fiind înregistrate mai
mult de 5000 de locuri ilustrând cultura aborigenă.
Kakadu a fost înființat într-un moment când comunitatea australiană a
fost din ce în ce mai interesată în declararea parcurilor naționale pentru
conservarea terenului și pentru a recunoaște interesele oamenilor Aborigeni. Un
parc național în zona Râurilor Alligator a fost propus de la începutul anului 1965,
dar nu a avut succes decât în 1978, lucru pentru care atunci, Guvernul australian
făcea aranjamente pentru achiziționarea de titluri de pământ, cele care în
prezent constituie Parcul Național Kakadu.
Lumea aborigenilor regăsită în arta rupestră
Parcul Național Kakadu a salvat de la extincție multe specii de animale
 Goana către Melbourne
Fermierii, crescătorii de vite și căutătorii de aur, aceștia sunt
fondatorii orașului, al doilea ca mărime al Australiei și eternul rival al Sydney-
ului. Judecând după istoria lor, cele două oraşe ar trebui să fie surori,
Melbourne fiind cea tânără, deşi arată mai bătrână. Multă vreme, cele două s-
au luptat pentru onoarea de a deveni capitala Australiei până când, în cele din
urmă, Canberra a reuşit acest lucru, în 1913.
La 15 ani de la venirea primilor colonişti la Sydney în 1802, câţiva
fermieri englezi s-au stabilit la 700 de kilometri mai la sud, în Golful Philips,
acolo unde avea să se dezvolte Melbourne. Anul 1850 s-a dovedit momentul de
start al ascensiunii neîntrerupte a oraşului când în împrejurimile acestuia s-a
descoperit aurul.
Astăzi, fostul orăşel al căutătorilor de aur are 3,5 milioane de locuitori
şi cartierele sale cele mai vechi au arhitectura victoriană sau eduardiană a
Londrei secolului al XIX-lea şi a începutului secolului XX, chiar dacă blocurile
turn îşi fac timid apariţia treptat în peisaj.
Şi alte culturi şi-au pus amprenta asupra oraşului Melbourne.
Imigranţi veniţi din „Regatu de Mijloc” au îmbogăţit urbea cu un cartier
chinezesc. Mica Italie are şi ea locul ei, plin de mici localuri unde se vând pizza,
înghţată şi paste. Cartierul Richmond este zona grecilor şi vietnamezilor uşor
de recunoscut după magazinele şi restaurantele tradiţionale.
Influenţe culturale diverse
 Metropola de la antipozi
Oraşul Sydney se află pe coasta sud-estică a Australiei şi, cu cele 4,2
milioane de locuitori este cel mai populat din întreaga ţară. În secolul al XVIII-
lea, căpitanul James Cook a fost cel dintâi european care a pus piciorul pe aceste
tărâmuri. Istoria oraşului este în multe privinţe identică cu cea a continentului.
Exploratori din Spania şi Portugalia au navigat până foarte aproape de
ţărmurile sale. A existat şi o scurtă perioadă în care olandezii au făcut cunoştinţă
cu teritoriul acesta. Mai întâi britanicii apoi, puţin mai târziu, francezii, au
revendicat continentul, dar interesul britanicilor a fost de mai lungă durată.
La începuturile sale, Sydney a fost o colonie penitenciar. Cei dintâi
locuitori au fost 759 de puşcăriaşi şi 211 infanterişti de marină, responsabili cu
paza acestora. La conducerea coloniei s-a aflat căpitanul Arthur Philip. Cele 11
corăbii care i-au adus aici au sosit în Port Jackson pe 26 ianuarie 1788. Data
aceasta este sărbătorită ca zi naţională a Australiei – dar ar putea fi la fel de bine
numită ziua oraşului Sydney. Aşezarea a primit numele de Golful Sydney, după
aristocratul care îndeplinea la vremea aceea funcţia de secretar de stat al Marii
Britanii. Trebuind să se rezolve problema surselor de hrană şi de venit, prima
idee a fost să se cultive grâu. Ceva mai târziu, noii veniţi s-au reprofilat pe
creşterea animalelor, oi în special. Curând, lâna australiană a ajuns să fie foarte
căutată în Lumea Veche.
Sydney este situat pe malul unuia dintre cele mai frumoase golfuri din
lume, cu un port natural minunat, pe care navigatorul britanic James
Cook l-a botezat, în 1770, Port Jackson
 Marea Barieră de Corali
Marea Barieră de Corali este cel mai mare sistem de recif coraligen din
lume cuprinzând aproximativ 3000 de recifuri și 300 de insule ce se întind de-a
lungul a 2600 kilometri și acoperă o suprafață de 344,400 km². Reciful este
situat în Marea de Coral în apropiere de coasta Queensland-ului din nord-estul
Australiei.
Atunci când încearcă să descrie universul recifelor de corali, cei care au
avut șansa să-l exploreze folosesc întotdeauna un limbaj plin de culoare. Toți
vorbesc despre magnifice grădini minerale, populate de creaturi stranii, cu
forme și culori uimitoare, în care lupta pentru hrană și spațiu este intensă și
continuă. Cunoaștem astăzi, datorită mijloacelor moderne de scufundare, infinit
mai multe lucruri decât știa, de pildă, Charles Darwin. În linii mari, știm cum
trăiesc și cum se dezvoltă recifele, ce animale populează acest mediu, care sunt
relațiile dintre ele, cine sunt prădătorii și prăzile, cum funcționează, în
ansamblu, întregul ecosistem și, mai ales, am început să înțelegem extrema lui
fragilitate, dar și pericolele care-l pândesc și îl pot distruge. Pentru un biolog,
recifele de corali sunt adevărate laboratoare, în care se pot realiza cercetări
științifice de o infinită varietate, iar pentru scufundătorul îndrăgostit de mediul
submarin reprezintă acea ultimă frontieră, un univers încă virgin, care așteaptă
să fie descoperit.
Marea Barieră de corali se întinde pe mai bine de 2 000 km
de-a lungul coastei de nord-est a Australiei
 Insula Fraser – este cea mai mare insulă nisipoasă din
lume, oferind un habitat unic pentru plante şi păsări rare
 Ayers Rock – inima roşie a Australiei
Uluru sau Ayers Rock, cunoscut ca și Muntele de granit roșu Uluru este
un masiv stâncos izolat în deșertul din Australia centrală, situat pe teritoriul
Parcului Uluṟu–Kata-Tjuta la 340 km distanță de Alice Springs. Masivul stâncos
este un monolit cu o vechime de 800 milioane de ani, format din gresie care
apare ca o formațiune bizară într-o regiune de șes fără alte denivelări de teren.
Denumirea de Uluru care este considerat un munte sfânt, provine din
limba aborigenilor Anangu neavând un înțeles deosebit. Uluṟu are o lungime de
circa 3 km și o lățime de 2 km, cu un perimetru de 10 km. Stânca are o înălțime
de 350 m, fiind înconjurat de dunele de nisip ale deșertului australian. Masivul
de gresie are o vârstă de 800 milioane de ani, fiind situat la o distanță aeriană de
aproximativ 340 km de localitatea Alice Springs.
Pentru aborigeni Uluru este un loc sacru