Terorismul este o tactică de luptă neconvențională folosită pentru atingerea unor
obiective politice. El se bazează pe acte de violență spectaculară acționate asupra unor populații neimplicate în mod direct în conflict dar cu potențial de presiune asupra conducerii, câteodată conducerea face acte de terorism asupra populației(stat , organizații, categorii sociale sau, împotriva unui grup de persoane civile) în sensul scontat de teroriști - producerea unui efect psihologic generalizat de panică și intimidare, augmentat de folosirea manipulativă a mediei, cu scopul atingerii unui obiectiv greu de realizat prin mijloace democratice sau convenționale. Violenta distruge !
În actualul context international , majoritatea statelor lumii manifesta preocupare pentru
redefinirea strategiei lor de securitate în conditiile in care amenintarile carora trebuie sa le faca fata isi au radacinil in locuri dintre cele surprinzatoare , iar terorismul este din ce in ce mai prezent , mai specific si mai ancorat in capabilitati materiale. Desi este greu de acceptat de catre lumea civilizata , fenomenul terorist a devenit o realitate cu implicatii globale greu de prevenit si de gestionat.el nu se mai prezinta doar ca un gest criminal marunt produs in dsperare de cauza la o anumita evolutie si a sistemului social. Acum , el s-a consacract ca o actiune indreptata impotriva ordinii de drept , deosebit de violenta , desasurata in afara si impotriva normelor internationale Terorismul este perceput si poate fi vazut ca o actiune deliberata , menita a cunoaste o audienta larga , pentru a scoate in evidenta un mesaj sau a atrage atentia asupra sa. Scopul si intentia unei asemnea actiuni poate avea un impact sinistru aspra populatiei unei natiuni sau la nivel reional si global Terorismul este extrem de periculos Terorismul este extrem de periculos, datorită acţiunilor imprevizibile, în mozaic, îndeosebi asupra aglomerărilor urbane, locurilor publice şi instituţiilor. Însă rareori el reuşeşte să se transforme în război de gherilă sau în acţiuni armate de lungă durată şi de o amploare mai mare. Desigur, pe de o parte, pentru că nu are forţa şi resursa necesară şi, pe de altă parte, pentru că nu aceasta este fizionomia lui. Oricum, pe teritoriul statelor vizate de terorism, este extrem de dificil ca teroriştii să poată declanşa un război de gherilă. Evenimentele actuale din Irak nu contrazic această afirmaţie, ci, dimpotrivă, o confirmă. Chiar dacă sunt surprinzătoare şi produc numeroase victime, atacurile teroriste din Bagdad sunt doar acţiuni în disperare de cauză. Este însă posibil ca grupurile şi reţelele teroriste să nu fie interesate în trecerea la un război de gherilă, întrucât nu au nici cum să-l conducă, nici cu ce să-l susţină. Un război de gherilă este altceva decât terorismul, chiar dacă apelează la mijloace şi acţiuni de tip terorist. Dublu atentat cu bombă la Bagdad 2009 Terorismul contemporan
Terorismul contemporan are deja un caracter mondial. El se axează
îndeosebi pe extremismul religios violent, pe extremismul politic şi pe efectele dezrădăcinării. Cauzele acestuia sunt complexe. Ele se află în dinamica crizelor economice, culturale şi sociale, în politica de alienare a tinerilor (îndeosebi musulmani) care trăiesc în străinătate, în reacţiile virulente la influenţele intrinseci pe care le exercită civilizaţia occidentală asupra zonelor încremenite în fantasme şi prejudecăţi, în recrudescenţa anomiei sociale, criminalităţii şi traficanţilor. De aici, o dialectică perversă a intereselor lumii interlope şi ale unor structuri predominant violente, generate de adâncirea faliilor strategice dintre lumea modernă şi lumea rămasă în mizerie, subdezvoltare şi neputinţă. Această lume chinuită nu produce terorism, însă ciocnirea unora dintre entităţile ei cu interesele civilizaţiei moderne generează şi întreţine fenomenul terorist. Fenomenul Terorismului Principalele surse de generare a fenomenului terorist se află în configuraţia mereu schimbătoare şi nesigură a societăţii actuale, în starea de haos pe care o parcurge omenirea. Nu întâmplător, desigur, atacurile teroriste se îndreaptă împotriva Statelor Unite şi aliaţilor Americii, a Rusiei, Chinei, Indiei, Europei Occidentale şi chiar împotriva unor ţări islamice, considerate trădătoare, cum ar fi, spre exemplu, Turcia, care, într-o formă sau alta, sprijină lupta împotriva terorismului de acest tip. Printre principalele surse de generare a terorismului contemporan se situează şi urmă- toarele: efectele contradictorii şi chiar conflictuale ale procesului de globalizare şi regionalizare, îndeosebi asupra unor comunităţi încremenite sau conduse în mod dictatorial; - starea de haos care s-a declanşat în urma spargerii bipolarităţii şi efortului depus de marile puteri şi de comunitatea internaţională pentru stabilirea de noi echilibre, bazate pe alte principii decât cele ale forţei armelor; - progresul tehnologic imens realizat de Statele Unite şi ţările Uniunii Europene, adâncirea faliei strategice dintre spaţiul euro-atlantic şi restul 16 lumii, concomitent cu influenţa pe care o are civilizaţia occidentală asupra întregii lumi; - prezenţa unei mase mari de tineri musulmani în societăţile occidentale şi starea de alienare şi disperare care se instalează în rândul acestora, ca urmare a faliei tot mai pronunţate dintre rigiditatea şi inflexibilitatea culturii de origine şi marea deschidere, pragmatismul şi eficienţa noii culturi tehnologice ISIS DECLARATIE DE RAZBOI PUBLICA Atentatele sinucigaşe În faţa numeroaselor atentate sinucigaşe, Islamul trebuie să găsească deci un răspuns. Islamologul Navid Kermani, care trăieşte în în cartea „Dynamit des Geistes“, a făcut o analiză a terorismului sinucigaş, mai exact, a atentatelor sinucigaşe. El face o legătură între tradiţie şi modernitate. Aceste acte se prezintă în hainele vechi ale tradiţiei, dar ele sunt, în realitate, de factură modernă şi nu o întoarcere la perioada medievală, aşa cum s-ar crede. Islamologul Navid Kermani precizează că, în sunnism, a existat o tradiţie a martiriatului, dar ea s-a pierdut de-a lungul secolelor. În Coran cuvântul martir nu are sensul pe care îl utilizăm noi azi, ci cu totul altul. În islam, comunitatea musulmană era o minoritate oprimată. Martiriatul era un fel de a muri, de sacrificiu individual pentru credinţă, întrucât musulmanii refuzau să renunţe, sub tortură, la credinţa lor. Apoi islamul s-a extins, a devenit puternic şi asemenea practici au devenit inutile şi caduce. A apărut un alt tip de martiriat, cel de război. Dar niciodată, în islam, martiriatul nu a jucat un rol atât de important ca în creştinism. Islamul – Antitero Chiar daca din lumea arabă a plecat notiunea de terorist , islamul este complet sclerozat, după opinia lui Kermani. Şcolile superioare de teologie nu au nici o soluţie. Islamul este neputincios, chiar vrednic de milă. Peste tot, ei văd doar comploturi, ca şi cum toată lumea s-ar fi coalizat împotriva islamiştilor. Totdeauna, pentru ei, alţii sunt vinovaţi. Islamul nu se ocupă de lucrurile concrete şi, de aceea, se creează un vid ce nu poate fi umplut. În Occident, nu există un public islamic, o entitate islamică, ci turci, arabi, indonezieni etc. Se pare că islamismul nu mai este o forţă unită şi unitară, ci o forţă sfărâmată. De aceea a şi apărut fundamentalismul, pe această sfărâmare, probabil, pentru o suplini sau, mai exact, pentru a o folosi. Este posibil ca, în perioada următoare, islamismul să se reunească, în primul rând, pentru a se apăra împotriva terorismului, fundamentalismului şi extremismului islamic. Pariusul îngenuncheat de teroristi ANTITERO-ROMANIA SRI este autoritate naţională în prevenirea şi combaterea terorismului, precum şi în domeniul însoţitorilor înarmaţi la bordul aeronavelor. Este o responsabilitate complexă, care necesită acţiuni şi măsuri concertate: culegere de informaţii, analiză multisursă, monitorizare, intervenţie anti/contrateroristă, precum şi cooperare internă – cu instituţii şi autorităţi publice care fac parte din Sistemul Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului. Terorismul afectează grav viaţa şi siguranţa cetăţenilor, echilibrul mediului, securitatea infrastructurilor critice şi buna funcţionare a instituţiilor statului. Misiunea Antitero Misiunea noastră este să protejăm populaţia României de ameninţarea teroristă. Facem acest lucru punând accentul pe prevenirea riscurilor, prin culegere de informaţii şi cooperare - naţională şi internaţională. Obiectivul nostru este să identificăm şi să eliminăm vulnerabilităţile şi factorii de risc, să dejucăm intenţiile şi planurile entităţilor teroriste şi, nu în ultimul rând, să împiedicăm importul de problematică teroristă dinspre zonele de conflict către ţara noastră şi spaţiul european. Brigada Antitero bibliografie www.wikipedia.ro www.ministerul justitiei.ro Terorism , antiterorism , contraterorism – general de divizie Gheorghe Aradavoaice Iliescu DR.Pavel Olaru – Miraj si realitate