Atenția

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE CRAIOVA

 Atentia este procesul de orientare si
concentrare a activitatii psihice asupra unor
obiecte, fenomene, care necesita o reflectare
clara si o selectare constienta.

Este o functie psihica cu rol de dirijare, de

pregatire a organismului pentru a intreprinde o
actiune semnificativa pentru subiect.

 Atentia este functia psihica ce exprima starea

de orientare si concentrare a individului in
directia unor informatii, evenimente in scopul de
a le intelege mai bine, asimila sau evita.
 
Clasificarea formelor de atentie:

1. dupa obiect:- atentie senzoriala- in care obiectul atentiei este

reprezentat de un stimul exteroceptiv sau interoceptiv
- atentie ideationala- obiectul il reprezinta elementele memorate, idei,
amintiri.
2. dupa origine- atentia involuntara, neintentionala,pasiva care este
determinata de stimuli senzoriali cu debut brusc,care reprezinta o
noutate in materie de informatii, este un reflex de orientare de genul "
ce se petrece"
- atentia voluntara-intentionala este deliberata, presupune un efort al
vointei
- atentia postvoluntara se caracterizeaza pintr-o stare de pregatire
pentru receptionarea corecta a unor stimuli
Atentia are mai multe surse: ambianta, competitia stimulilor,
motivatia,curiozitatea si recompensa.
- Selectivitate
- Mobilitate
- Directionarea catre o sursa de stimulare
- Concentrarea (aprofundarea si capacitatea detasarii de
ambianta)
- Distributia-capacitatea de a cupride simultan mai multi stimuli
- Durabilitate- intensitate si stabilitate
 
A.Tulburari de atentie (Disprosexii)

Cele mai multe boli psihice cuprind intre simptomele lor si

tulburari de atentie care de multe ori sunt consecinta afectarii
altor procese psihice.
Disprosexii intalnim si la oamenii sanatosi ca si in patologia
somatica.
Tulburarile de atentie sunt cantitative.
B) Hipoprosexiile- pot avea intensitate variabila.Sunt expresia
diminuarii orientarii selective a activitatii de cunoastere si apar
in surmenajl anxietatel depresiel stari confuzive si in toate
situatiile caracterizate printr-un deficit al functiilor
cognitve( oligofrenii si dementa)

C) Aprosexiile- lipsa oricarei activitati prosexice si se refera la

atentia voluntara. Apar in stari deficitare profunde, demente,
oligofrenii, unii autori includ in categoria disprosexiilor si
inertia-perseverarea dincolo de necesar asupra unei teme date
si care este caracteristica bolnavilor epileptici.
 Mecanisme neurofiziologice ale atentei

Atentia involuntara sau voluntara nu se pot

manifesta fara participarea sist.reticulat activator
ascendent. Acesta este format dintr-un sistem de
neuroni localizat in :
- Tr. Cerebral: bulb, punte,mezencefal- SRAA
- Diencefalul-sistem reticulat difuz de proiectie
Formatiunea reticulata mezencefalica are rol in
principal in mentinerea atentiei in timp ce formatiunea
diencefalica are rol in mobilitatea( comutarea) atentiei.
In cazul in care substanta reticulata a fost distrusa
de diverse leziuni, efectul activator asupra cortexului
dispare. Impulsurile nervoase de la nivelul receptorilor
in drumul lor spre cortex au la dispozitie 2 trasee: unul
nespecific prin intermediul formatiunii reticulate si altul
specific prin caile proprii ale fiecarui analizator care
evita substanta reticulata 
 Se stie ca sist. Reticulat are un efect de
trezire electrica si comportamentala actionand
nespecific la nivelul intregii scoarte.
S-a constatat ulterior ca stimularea
electrica a diferitelor puncte corticale este
capabila sa produca reactie (electrica) de trezire,
aceasta datorita existentei unor circuite cortico­
reticulo-corticale (prin care o excitatie aplicata
asupra unui punct cortical este amplificata si
retransmisa difuz intregului cortex)
 Metode de investigare a atentiei
 
1.Tahiscopul- cu ajutorul lui se poate aprecia
concentrarea si intensitatea atentiei. Se prezinta
pacientului un numar de figuri intr-un timp limitat,
apoi este intrebat ce a vazut. In functie de
capacitatea de concentrare, de volumul si
intensitatea atentiei el reproduce un anumit numar
de figuri.
 
2. Metoda Kraeplin- se cere bolnavului sa faca scaderi
succesive de la 100 din 3 in 3, din 7 in 7 sau din 13
in 13. Sau sa spuna in ordine inversa zilele
saptamanii, lunile anului
 
3. Metoda Bourdon-proba barajului-se ofera bolnavului
un text si i se cere sa taie anumite litere.