Relatii gazda-bacterie

curs 5
• Bacterii saprofite– trăiesc in natură
• – se stabilesc pasager pe organism – piele, mucoase
• – au importanţă redusă ca factori patogeni

• Bacterii comensale – se dezvolta in contact cu gazda (depinde de

metabolismul ei) – pe piele, mucoase. Relatii: indiferente, benefice,
antagonice

• Bacterii patogene (inalt patogene) – produc boală aparenta sau

inaparenta clinic.

• Bacterii patogen-oportuniste – saprofite sau comensale devin

patogene la persoane cu deficiente imune

patogene
• – Neisseria gonorrhoeae
• –Mycobacterium tuberculosis
• – Treponema pallidum etc.
• • condiţionat patogene (oportuniste)
• – Escherichia coli
• – Klebsiella pneumoniae etc
• *
Patogenitatea – proprietate generala a unei specii determinată genetic
• – capacitatea unui microorganism de a declanşa in
• organismul gazdă fenomene patogene:
• modificări locale,
• modificări generale,
• lezări ale unor funcţii.
• Patogenitatea– capacitatea unui microorganism de a produce
infectia

• Infecţie – totalitatea proceselor biologice desfasurate in organism in

cazul patruderii microorganismelor-manifestări clinice de boală sau
perturbarea functionala(inaparenta)

Virulenta – masura a patogenitatii

Subdiviziuni: - toxicitatea si invazivitatea
• *
• Postulatele lui Koch
• • 1884 Robert Koch -
• – microorganismul-concordă cu simptomele si leziunile observate;
• - microorganismul- izolat de la bolnav si mentinut in cultura pura
• - cultura pura inoculata la un organism reproduce boala
Etape de evolutie a bolii timp
• - perioada de incubatie: patrunderea microorganismelor aparitia primelor
simptome
• - perioada de debut – aparitia primelor semne de boala
• - perioada de stare - manifestari caracteristice
• - perioada de terminare – dispar semnele caracteristice
• - perioada de convalescenta - revenire la starea de sanatate
Etapele infectiei bacteriene-
- aderarea bacteriilor- competitie cu flora autohtona (conditii improprii)
Apararea locala – secretia de anticorpi, secretia de glicoproteine similare
receptorilor celulari, mobilitatea cililor, descoamarea epiteliilor
Adezinele – (pili, fimbrii, glicocalix) adera la celulule animale. Prezente la Gram
negativi(enterobacterii, piocianic, gonococ), Gram pozitivi – streptococ,
stafilococ

- colonizarea interfetei - producerea de leziuni profunde si ireversibile ale

tesutului epitelial
Bacilul difteric, Shigella disenteriae – invazie epiteliala

- patrunderea prin epitelii

- Mecanisme: 1. producerea de enzime – hialuronidaza(S.pyogenes, S
aureus, Clostridium), 2. endocitoza, 3. bacterii foarte mobile (Spirochetele)-
patrund prin endocitoza si activ. Pasiv – intepaturi artropode’ in canalele
limfatice, flux sangvin

- diseminarea sistematica- epiteliu, tesut subepitelial difuzeaza in

oganism pe cale limfatica si/sau sanguina. Factori favorizanti: rezistenta la
activitatea bactericida a serului, la fagocitoza polinuclearelor, captarea Fe
de la transferina
- localizari secundare
• Bacteriile interfera cu procesul de fagocitoza prin:
• Inhibarea chemotactismului polimorfonuclearelor
• Impiedicarea aderentei la fagocite
• Producerea de enzime

• Toxigeneza
• toxine proteice (exotoxine)
• – toxine lipopolizaharidice (endotoxine
• Exotoxine: excretate de bacterii in concentratii mari in mediul lichid,
polipeptide, relativ instabile la 60oC, antigenice , se transforma prin formol,
acid, caldura in anatoxina, foarte toxic, nu produc febra, fiecare actioneaza
specific.
• - toxina difterica – (Corynebacterium diphteriae - se dezvolta in tractul
respirator sau rani) inhiba sinteza proteinelor, necroza epiteliului, afecteaza
muschiul cardiac, tesutul nervos
• - toxina tetanica (Clostridium tetani contamineaza ranile) – sporii
germineaza in conditii anaerobe, formele vegetative produc tetanospasmina
– determina spasm muscular
• - toxinele clostridiilor gangrenei gazoase (Clostridium perfringens sporii
introdusi in rani din pamant sau fecale germineaza in anaerobioza – forme
vegetative care produc toxine necrotice si hemolitice , formeaza gaz din
carbohidrati
• - toxinele Clostridium botulinum - in alimente- anaerob, produce
neurotaxina- ajunge la nervii motori - produce paralizii
• - enterotoxina stafilococica – cand se dezvolta in carne si produse de
patiserie. Rezistenta la 100oC 20 min- varsaturi explozive – toxiinfectie
alimentara
• - enterotoxina holerica – (Vibrio cholerae) din fecalele persoanelor infectate
contamineaza apa sau hrana- diaree masiva si acidoza
• - toxina eritrogena streptococica – streptococi hemolitici lizogeni – eruptie
eritematoasa in scarlatina
• Endotoxinele- fac parte din peretele celular a bacteriilor Gram negative, pot
fi eliberate dupa dezintegrare, complexe lipopolizaharid(lipid A), relativ
stabile, rezista la 60oC ore, stimuleaza formarea de anticorpi, nu se
transforma in toxoid, slab toxic, pot produce febra, au mecanism de actiune
comun – nespecific
• acţionează prin stimularea eliberării de citokine din macrofage (interleukina
1, 6, 8)
• – in funcţie de cantitatea de endotoxine eliberată pacientul va prezenta
febră, leucopenie urmată de leucocitoză, hiperglicemie urmată de
hipoglicemie, diaree hemoragică secundară efectelor endotoxinei asupra
plachetelor saunguine şi complementului.
• – dozele mari eliberate brusc in circulaţie determină colaps cardiovascular
cu coagulare intravasculară diseminată simptome care
caracterizează şocul endotoxinic.
• Enzimele extracelulare- nu sunt toxice, au rol in procesul infectios
• - colagenaze – (Clostridium perfringens) – rol in patrunderea bacililor in
tesuturi
• - coagulaze – (stafilococii) – formeaza depozite de fibrina la suprafata staf.
protejandu-i de fagocitozain interiorul fagocitelor
• - hialuronidaze – stafilococi, clostridii, streptococi, pneumococi,
• - streptokinaza – activeaza o enzima proteolitica - dizolvarea plasmei
coagulate – raspandirea bacteriilor in tesut
• - hemolizinele si leucocidinele – distrug globulele rosii, celulele tisulare,
leucocitele. Streptolizina O - streptococii de gr A. Clostridiile, stafilococii si
unii baciliGram negativi – produc hemolizine
• Proteaze – hidrolizeaza imunoglobulinele. Neisseria, sreptococul

• Boli produse in functie de caracterul toxigen, invaziv, de diseminare a

bacteriilor;
• - infectii cu caracter toxigen – bacteriile raman la nivelul epiteliului – difteria,
tetanusul, boala diareica (E.coli entero-toxigen)
• - infectii cu caracter invaziv local- depasesc bariera epiteliala – distrugere
locala – dizenteria, enterocolita cu salmonela, boala diareica (E.coli entero-
invaziv)
• - infectia generala – disemineaza pe cale limfatica sau sanguina
 Rezistenta naturala
• Totalitatea mecanismelor nespecifice de aparare impotriva agresorilor.
• Determinata genetic, caracter de specie
• Agenti infectiosi:
• antroponoze – boli specifice omului
• zoonoze – specifice anaimalelor
• antropozoonoze – pot trece de la animal la om – bruceloza , infectia
carbunoasa)
*
Mijloace de aparare nespecifica:
bariere fiziologice – pielea: - pH acid
- lizozim+ alte enzime de pe piele pot liza unele
bacterii (lizozim in lacrimi, secretii respiratorii)
- descuamarea continua a stratului
cornos( patrunderea bacteriilor facilitata de leziuni, arsuri) Treponema
pallidum si Leptospira icterohaemorrhagiae
• Mucoasele -
• Celulele ciliate (tract respirator) indeparteaza bacteriile odata cu mucusul
• In plamani participa macrofagele
• -parul din narine , reflexul tusei – previn aspiratia
• -trct digestiv – saliva
• - stomac – pH acid
• -intestin – enzime proteolitice si macrofage
• - flora normala a mucoselor

• Factori umorali
• Efectul bactericid al sangelui rezulta ca urmare a actiunii ; sistemului
complement, a sistemului properdinic si beta-lizinelor eliberate de
trombocite
• Sistemul complement – alcatuit din 11 proteine=complement,
complementeaza unele reactii antigen-anticorp.
• Activarea compusilor complementului – pe cale clasica(de catre complexele
Ag-Ac)
- pe cale alternativa prin alti
factori( lipopolizaharidul b. Gram negative)
• Componentele sistemului complement: secventa in calea clasica:
C1,C4,C2,C3; restul actioneaza in ordinea: C5,C6,C7,C8, C9 (activare in
cascada)
• Componenete ale complementului se pot descompune in enzime(a,b,c,d,e)
(ex.C3a)
• Activarea pe cale alterna (lenta , putin eficienta)= calea properdinei
activarea directa a C3
• Secventa reactiilor conduce la: liza celulelor prin lezarea membranei
celulare, producerea de factori biologici-activi (factori chemotactici mediatori
ai inflamatiei, procese patologice diverse

Constituienti tisulari
- Unele tesuturi contin polipeptide bazice – proprietati antibacteriene (Bacillus
anthracis)
- Febra – mecanism nespecific de aparare – (limiteaza multiplicarea –
gonococilor, treponemelor)