Strategii de dezvoltare durabilă!

Analiza constrângerilor privind

fertilizarea culturilor de câmp, stipulate
în normele de ecocondiționalitate
 Planul celei de a doua „întâlniri”
1. Citiți cu spirit critic informațiile din diapozitivele din fișierul SDD C2
2020.
2. Completați locurile lăsate liber în cadrul fișierului SDD C2,
diapozitivele nr. 6, 17, 26, 27, 29 și la altele dacă mi-a scăpat
vreunul.
• Am ales să analizăm constrângerile la care este expusă una din cele
mai importante verigi tehnologice, pentru ca o eventuală optimizare să
aibă un efect cât mai mare.
• Folosind informaţiile de mai jos, explicați în diapozitivul 5 motivul
pentru care am ales să analizăm fertilizarea.
• „Sporul de randament la cereale este determinat de elemente
tehnologice în mod diferit: lucrările solului - 10%, epoca de semănat -
10%, rotaţia – 10% fertilizare -25%” (Picu și Săbădeanu – Raport
către Banca Mondială).
• Vezi și următoarele două diapozitive.
Producții mici influențate și de dozele de azot (www.fao.org)

Țara Cultura 2017/kg/ha 2005/kg/ha

France Porumb 8908 8254

France Grâu 6843 6989

Romania Porumb 7641 3981

Romania 4802 2999

Grâu
Regatul Unit Grâu 7754 7961
www.fao.org 2017 Doza medie NPK/ha de teren arabil + culturi perene

France Nutrient nitrogen N (total) kg/ha 115

France Nutrient phosphate P2O5 (total) kg/ha 23
France Nutrient potash K2O (total) kg/ha 24
Romania Nutrient nitrogen N (total) kg/ha 38
Romania Nutrient phosphate P2O5 (total) kg/ha 14
Romania Nutrient potash K2O (total) kg/ha 4
uk Nutrient nitrogen N (total) kg/ha 169
uk Nutrient phosphate P2O5 (total) kg/ha 31
uk Nutrient potash K2O (total) kg/ha 43
Explicați pe scurt motivele pentru care am
ales să optimizăm fertilizarea cu azot
 Deoarece nu avem suficient timp, vom analiza
numai Codul de Bune Practici Agricole, deoarece
1. Normele de ecocondiționalitate înseamnă respectarea Cerinţelor
legale în materie de gestionare (SMR) şi a Bunelor condiţii agricole
şi de mediu ale terenurilor (GAEC).
2. SMR 1 se referă la nitraţii proveniţi din surse agricole, exact ceea
ce ne interesează.
3. În CBPA sunt prevăzute normele tehnice în ceea ce priveşte
depozitarea și aplicarea îngrășămintelor chimice și naturale descrise
în SMR 1.
 Optimizarea unor practici de
fertilizare a culturilor de câmp,
descrise în Codul de Bune Practici
Agricole
Titlul restrâns al referatului
  A optimiza
 A alege soluția economică optimă pentru rezolvarea unei
probleme
(DEX online)
 Producții optime (din punct de vedere)
economic
• În țările cu agricultură performantă, unde se obțin (mai ușor)
producții mari, se insistă pe optimul economic, pentru a realiza un
profit corect.
• În acest referat, optimizarea va viza folosirea unor doze de azot
optime economic.
 Optimizarea se face când se poate
îmbunătăți o situație.
• Vom analiza recomandările din CBPA care aduc constrângeri
tehnologice. Optimizarea acestor recomandări ar putea conduce la un
plus de profit prin creșterea producției sau reducerea cheltuielilor.
CBPA a fost editat de un grup de specialiști
de la ICPA și USAMV București, dar au fost
puțini fermieri activi implicați în elaborarea
lui. Din acest motiv apar „conflicte
tehnologice”
Cea mai bună variantă ar fi fost ca acest
document să fie elaborat de către…
completați dv..
Fermierii au fost invitați să facă propuneri
pentru îmbunătățirea CBPA
• Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal –
UNCSV a făcut propuneri pentru îmbunătățirea recomandărilor și a
solicitat modificarea CBPA. (material aflat pe siteul www.nitrati.ro),
transmis și dv.
• Propunerile, făcute în ianuarie 2019 se referă la varianta din 2015 a
Codului.
• S-a încercat îmbunătățirea Codului, dar varianta propusă în luna
septembrie 2019, nu a fost încă aprobată.
 Principale punctele ale „discordiei” între
autorii Codului și fermieri
1. Standarde privind cantitățile maxime de îngrășăminte cu azot ce
pot fi folosite la principalele culturi de câmp.
Trebuie folosite și acum, deoarece variata 2019 a Codului încă nu a fost
aprobată. Nu există informații pentru dozele ce pot fi folosite la alte
culturi decât cele menționate
2. Momentul aplicării
Revenire în Codul din septembrie 2019
 Comentați modificările făcute în CBPA
1. Îngrășămintele minerale pot fi aplicate până în 15 XI.
2. Pot fi aplicate 50- kg N/ha în perioada de interdicție. Este de ajuns?
 Puncte slabe evidente ale
CBPA, menționate de către
fermieri
 1. În CBPA 2015 sunt menționate standardele privind
cantitățile maxime de îngrășăminte cu azot numai pentru 9
categorii principale de culturi
• Total insuficiente – comparativ cu cele cca 100 coduri de culturi agricole
utilizate și declarate de fermieri și cuprinse anual în Cererile de plată către
APIA.
• Fermierii trebuie să-și întocmească planurile de fertilizare adecvat, în
concordanța cu CBPA
Care este cantitatea maxima de azot s.a. reglementată - pentru MAZARE? Dar
pentru de SOIA ?? Dar pentru porumb – siloz ??? - pentru ca aceste culturi
agricole nu se regăsesc în tabelele 7.4. și 7.5 !!!
2. Modul de calculare al Standardelor privind
cantitățile maxime de îngrășăminte cu azot
a) Deși este un principiu folosit și în alte țări, de exemplu Regatul Unit,
stabilirea dozei maxime de azot în funcție de mediile naționale ale
producției, nu este o metodă agreată de către fermierii români în
forma actuală, care ar dori doze mai mari.
b) Nu este dată nicio explicație în Codul 2019 septembrie pentru faptul
că fermierii care pot fertiliza organic, pot aplica 130 kg N mineral/ha
+ 170 kg N/ha din îngrășăminte organice.
3. Sunt producțiile medii pe țară relevante pentru consumul de
azot?

Cod 2015 Cod 2019

• Cantităţile maxime de îngrăşăminte
minerale cu azot care pot fi aplicate fără
întocmirea unui studiu agrochimic au fost
evaluate pe baza producţiilor medii la
hectar la nivel naţional rezultate din
media glisantă (pas 5 ani) corespunzătoare
anului 2017 evaluată pe baza datelor
furnizate de INS pentru perioada 1992-
2017.
3. Planul de fertilizare se face în funcție de
efectuarea analizelor agrochimice
• Analizele agrochimice propuse în Codul 2019 nu sunt foarte
relevante, deoarece nu iau în considerare azotul aflat în profilul
solului între 20-90 cm.
 Varianta din septembrie 2019, a Codului,
aduce următoarele noutăți majore
• Doza maximă de azot la toate culturile este de 130 kg N/ha în fermele
uunde nu s-au făcut analize agrochimice
• Fermierii care au acces la îngrășăminte naturale, pe lângă cele 130 kg
N mineral/ha, pot folosi și 170 kg N/ha din îngrășăminte organice.
• Nu este clar dacă dozele se referă la anul calendaristic sau la cel
agricol (paginile 49 și 59).
• Se pot aplica 50 kg N/ha în perioada de interdicție a împrăștierii
gunoiului de grajd și a îngrășămintelor chimice
Pagina 49, CBPA varianta 2019
 Doza maximă posibilă, 300 kg N/ha, determinată de
prezența sectorului zootehnic, nu de proprietățile parcelei

• În cazul în care planul de fertilizare nu se bazează pe un studiu

agrochimic, cantitatea maximă de azot provenit din îngrăşăminte
minerale care poate fi aplicată pe teren, în cazul în care nu se execută
studii agrochimice, nu poate depăşi 130 Kg N-substanţă activă /ha/an
agricol. La aceasta se poate adăuga maximum 170 kg N-substanţă
activă / ha / an agricol din îngrăşăminte organice. Fermierii care optează
pentru această soluţie trebuie să întocmească un plan de fertilizare
simplificat conform modelului prezentat în Anexa 10.
CBPA septembrie, pagina 59
 Producții de grâu obținute cu 120-130 kg
N/ha în experiențele APPR

Cele mai mari producţii s-au obținut cu 130-135 • Concluzii parțiale:.

kg N/ha: 8.758 kg/ha media pe experiență la
Mihail Kogălniceanu, Ialomița, cu variații de la
6.193 kg/ha la 10.393 kg/ha.
Cu o doză mai mare, de 178 kg N/ha, s-au
obținut la INCDA Fundulea 7.134 kg/ha
(variații de la 6.025 kg/ha la 8.418 kg/ha). De
adăugat un plus de 30 kg N/ha de la planta
premergătoare fixatoare de azot (mazărea).
 Ce producții de porumb s-au obținut cu
130 kg N/h?
La Ziua porumbului de la Orezu Concluzii parțiale
Producţia obținută (media tuturor
hibrizilor) în 2014 a fost de 9.572
kg/ha, când doza de azot a fost de 109
kg N/ha, iar suma precipitațiilor din
aprilie în august a fost de 275 l/mp.
Un an mai târziu, cu o doză semnificativ
mai mare, de 183 kg N/ha, producţia a
fost de 8.464 kg/ha, deoarece pe
parcursul perioadei de vegetație a plouat
numai 187 l/mp.
 Au fermierii dreptate?
• NU putem accepta ca un fermier din care lucrează pe un teren agricol
mai slab, din grupa solurilor de clasa de fertilitate III și IV, soluri
podzolice, argiloiluviale, cu reacție moderat acidă, cu humus mic în
jurul 2%, să aibă prevăzute aceleași standarde maxime de
îngrășăminte cu azot de 120 kg azot N s.a / ha, similare cu un fermier
care lucrează terenuri din clasa de fertilitate I.
Realizarea unor producții agricole care să asigure rentabilitatea
fermierului pe un teren agricol mai slab fertil necesită o cantitate mai
mare de îngrășăminte cu azot, necesită lucrări pedoameliorative, etc,
care înseamnă costuri suplimentare, susținute prin producții agricole
mai bune, prin stabilitatea fermierului și investiții în timp, dar
nicidecum soluția nu este aceea de a stabili limitări arbitrare la
fertilizare – pornind de la ideea că sunt suficiente “ x “ kg azot N s.a
pentru o producție …. - “ ca medie la nivel național pe ultimii 10 ani “
Explicați de ce au sau n-au dreptate
fermierii!