CRIZA FINANCIARĂ:

IMPACTUL ASUPRA
ECONOMIEI
ROMÂNEŞTI
SILVIU CERNA

UNIVERSITATEA DIN TIMIŞOARA

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI DE ADMINISTRARE A AFECERILOR

MEMBRU ÎN CA AL BNR
 Creditele “subprime”
• Nu există o definiţie standard

• Se consideră credite “subprime” (near-prime, non-prime,

second chance lending) creditele acordate unor clienţi a
căror scor este sub un anumit nivel (de ex., 660 de puncte)

• Profilul de credit al unui debitor subprime:

– Two or more loan payments paid past 30 days due in the last 12
months, or one or more loan payments paid past 90 days due in the
last 36 months;
– Judgment, foreclosure, repossession, or non-payment of a loan in
the past;
– Bankruptcy in the last 7 years;
– Relatively high default probability as evidenced by, for example, a
credit score of less than 620 (depending on the product/collateral),
or other bureau or proprietary scores with an equivalent default
probability likelihood.
 Dimensiunea problemei

• Criza pieţei creditelor ipotecare s-a transformat într-o

criză a întregului sistem financiar

2000 -6000 mld USD – doar in ceea ce priveste piata imobiliara americana

10-20 mil de proprietati au “activ net negativ” (negative equity)

(Negative equity = Valoare de piata – Imprumut ipotecar aferent < 0

Calcul:
10.000.000 proprietati x $200.000 = $2.000 miliarde
20.000.000 proprietati x $300.000 = $6.000 miliarde

• În perioada iunie 2006-iunie 2007, creşterea creditelor

ipotecare restante a fost de 34 miliarde de dolari (de la 6%
la 9% din total), în timp ce sistemul financiar american
vehiculează fonduri de 57.000 mild. dolari
 Factori
Limitele modelului american de creştere
economică bazat pe credit şi pe cerere de consum

Puternica dereglementare a pieţelor financiare

din SUA

Inovaţiile financiare şi puternica dezvoltare a

pieţelor produselor derivative

Randamentele ridicate obţinute de operatorii de pe

pieţele financiare
Creşterea excesivă a volumului creditului – în scopul
creşterii profiturilor băncilor sau a bonusurilor primite
de bancheri

Nivelul scăzut al ratei dobânzii practicate de Fed în

perioada 2001-2004 (1% – 2,25%), ceea ce a dus la
rate înalte de creştere a volumului creditului şi la
creşterea cursurilor activelor financiare (assets’
bubble)

Creşterea ratei dobânzii în perioada 2001-2006 ( de

la 1% la 5,25%) şi expirarea perioadele pentru care
au fost acordate garanţiile; de aici, creşterea
explozivă a volumului creditelor nerambursate la
scadenţă
Corecţia creşterii speculative a preţurilor locuinţelor
s-a adăugat la căderea pieţei creditelor ipotecare

Globalizarea - criza creditelor din SUA a devenit o

criză mondială a creditului (butterfly effect)

Actuala criză mondială este cea mai gravă care s-a

produs după marea criză economică interbelică
Implicaţiile unei proprietăţi cu activ net
negativ
Inainte de criza
Dupa criza
Banca X Banca X
A P A P

40 mld
50 mld 10 mld 10 mld
Credite
Credite Capital
ipotecare Capital
ipotecare
plasate
plasate 10 mld
10 mld
Depozite
??? Val. Depozite
50 credite
Acordate 80 Credite Creditelor
acordate 80 Credite
altor banci de la alte banci de la alte banci
altor banci

Val de piata Val de piata Val de piata

Garantii pt credite
de la alte banci
• Criza financiară mondială a apărut la început ca o criză de
lichiditate. Primele simptome, manifestate la începutul lunii august
2007, au constat în perturbaţii severe ale pieţei interbancare:
marje de profit anormale, reducerea scadenţelor, atrofierea şi
chiar dispariţia unor segmente de piaţă. Prin contagiune, tensiunile
amintite au afectat apoi intreprinderile nefinanciare şi finanţarea
economiei reale.

• De asemenea, criza a apărut ca o criză de titrizare (securitization):

tehnică financiară foarte veche, care a fost folosită cu succes în
ultimii treizeci de ani pentru refinaţarea creditelor pentru cumpărări
de automobile, a creditelor de consum, a creditelor imobiliare etc.

• Însă, în ultimul deceniu, această tehnică a fost aplicată în condiţii

discutabile: pentru finanţarea pe termene foarte scurte a unor
produse structurate complexe, cu lichiditate zero şi cu valoare
incertă - determinată, de regulă, nu pe piaţă, ci prin modele
teoretice
Propagarea turbulenţelor financiare în
economiile dezvoltate
TURBULENŢE FINANCIARE
INTERNAŢIONALE

POZIŢIA FINANCIARĂ
A BĂNCILOR
(probleme de solvabilitate)

Preocupări
cu privire CONSTRÂNGERI
la calitatea DE CREDITARE / COSTURI
activelor bancare (probleme de lichiditate)
(credite)
VOLUMUL CREDITĂRII
Ofertă Cerere
de fonduri de fonduri
CHELTUIELILE
Încredere AGENŢILOR ECONOMICI
(componente ale cererii agregate)

Dinamica pieţelor de export

VENITURILE
AGENŢILOR ECONOMICI
Pieţe de capital
(bursa de valori)
 Desfăşurarea evenimentelor (1)
• 2006 – primele semne ale căderi pieţei caselor: scăderea
volumului vânzărilor, încetinirea creşterii numărului noilor
construcţii, acumularea de credite ipotecare nerambursate

• 2007 – Aug.

- BNP Paribas închide două din fondurile sale de investiţii, invocând “turbulenţe
pe piaţa creditelor subprime din SUA”

- banca engleză de credit ipotecar Northern Rock falimentează din cauza crizei
de lichiditate provocate de cererile masive de retragere a depozitelor– în final,
banca este naţionalizată

- băncile centrale injectează miliarde de euro în sistemul bancar, însă rata

dobânzii interbancară şi primele de risc cresc foarte mult

- aversiunea faţă de risc afectează unele din mondele ţărilor cu economie

emergentă – RON, de ex., înregistrează o tendinţă de depreciere
 Desfăşurarea evenimentelor (2)
• 2008

- Bank of America preia Countrywide Financial pentru 4 mild. USD –

ian.

- Bear Stearns, cea mai mare bancă de investiţii americană,

falimentează; o contribuţie majoră au avut zvonurile : lichidităţi în
valoare de18 mild. USD s-au evaporat în două zile; banca este
preluată la preţul de 2$/acţiune de JPMorgan Chase, deşi, înainte de
criză, acţiunile sale valorau peste 100$ - martie

- Sunt naţionalizate organismele semipublice de credit ipotecar

Fannie Mae şi Freddie Mac (având o pondere de 50% pe piaţa
americană a creditelor ipotecare de 5.200 mild.USD)– iulie

• Se aud voci care spun că dificultăţile financiare de abia acum

încep, ceea ce pare să se confirme: sept.- oct. 2008
 Desfăşurarea evenimentelor (3)
- Banca de investiţii americană Lehman Brothers evită
falimentul prin plasarea sub proetcţia legii americane
cunoscută sub denumirea de “Capitolul 11” (permite
restructurarea companiilor aflate în dificultate); Bank of
America, prezentă un timp la negocieri, preferă să se îndrepte
spre o altă bancă aflată în dificultate, Merrill Lynch, pe care o
cumpără cu 50 mild.USD - 14/15 sept.

- Fed acordă facilităţi de credit de 85 mild. USD societăţii de

asigurări americane AIG, care este de facto naţionalizată de
guvernul american, îngrijorat de impactul mondial al
falimentului societăţii respective – 16 sept.

- Banca britanică Lloyds preia o parte însemnată din banca

HBOS (27,54 %,) (alte bănci participante la operaţie sunt:
TSB cu 14,47 % şi Royal Bank of Scotland cu 8,37 %) – 17
sept
 Desfăşurarea evenimentelor (4)
- Goldman Sachs şi Morgan Stanley formează un holding
bancar sub supravegherea FED – 21 Sept

- Miliardarul american Warren Buffett anunţă că investeşte 5

mild. USD in Goldman Sachs, pentru o cotă de participare de
9% din capitalul băncii –24 sept

- Falimentul celei mai mari case de economii americane,

Washington Mutual – 25 sept.
 Desfăşurarea evenimentelor (5)
- Grupul bancar şi de asigurări Fortis (olandez) este parţial
naţionalizat, prin plata unei sume de 11.2 miliarde euro de
către guvernele belgian, german şi luxemburghez contra
unei cote de participare de 49 % din capitalul subsidiarelor
din ţările respective – 29 sept.

- Banca britanică de credit imobiliar Bradford & Bingley este

naţionalizată parţial, iar restul este cumpărat de Spanish
Bank Santander – 29 Sept.

- Camera Reprezentanţilor a SUA respinge planul Paulson

de salvare a băncilor; pieţele inră în panică: Dow Jones
scade cu 6,98%, iar Nasdaq Composite, cu 9,14% - 29 sept.

- UE aprobă ca statul francez şi cel belgian să investească

6,4 mild. euro pentru salva grupul Dexia – 30 sept
 Desfăşurarea evenimentelor (6)
- Senatul american aprobă versiunea revizuită a 'Planului
Paulson', care instituie facilităţi fiscale de 150 mild. dolari şi
alte ajutoare de 700 mild. dolari pentru stabilizarea
sistemului financiar; textul adoptat prevede, de asemenea,
o creştere de la 100.000 la 250.000 USD a garanţiilor
statului pentru depozitele bancare – 1 oct.

- Irlanda acordă o garanţie guvernamentală nelimitată

principalelor bănci irlandeze – 1 oct.

- Banca americană Wells Fargo cumpără banca rivală

Wachovia, pentru 15,1 miliarde dolari, în acţiuni – 3 oct.
 Desfăşurarea evenimentelor (7)
- Guvernul Olandei anunţă naţionalizarea parţială
a băncii Fortis pentru suma de 16,8 mild. euro – 3
oct.

- Fed decide o reducere coordonată a ratei

dobânzii de politică monetară (particpă la acţiune
ECB, B. Angliei, B. Canadei, B. Japoniei, B.
Chinei, B. Elveţiei) – 8 oct.

- Islanda naţionalizează trei mari bănci – 8 oct.

– indicele bursier a scăzut cu 50 % într-o singură zi

– guvernul afirmă că ţara se confruntă cu pericolul încetării plăţilor
– Rusia şi FMI îşi oferă ajutorul
 Desfăşurarea evenimentelor (8)
- FMI, miniştrii de finanţe ai ţărilor din grupul G7 şi alţi oficiali
din 15 ţări membre UE hotărăsc adoptarea unui plan de
salvare a sistemului financiar – 10-12 oct.

- Germania, M. Britanie, Spania, Franţa şi Italia adoptă

planuri detaliate de recapitalizare a băncilor – 13 oct.

- SUA detaliază planul de injectare a 250 mild. USD în

principalele bănci– 14 oct.

- Ţările din Asia de Sud adoptă un plan de mai multe

miliarde de dolari pentru susţinerea sistemului bancar – 15
oct.
 Desfăşurarea evenimentelor (9)
- UBS, cea mai mare bancă din Elvetia, primeşte de la
guvern o infuzie de capital de 3,8 miliarde de euro; de
asemenea, banca centrală crează un fond special unde
UBS va putea depune "activele toxice" în valoare de pana la
60 de mild. dolari (44 mld. euro) – 16 oct.

- Credit Suisse Group, o altă mare bancă elveţiană,

colectează 10 mild. CHF (6,5 mild. euro) de la investitorii
privati (printre care si un fond al guvernului din Qatar) si
anunţă pierderi pentru cel de-al treilea trimestru – 16 oct.

- BCE furnizează lichiditati în valoare de 5 mild. euro pentru

Banca centrala a Ungariei, care solicită şi obţine sprijin şi
din partea FMI şi Băncii Mondiale (valoarea totală a
ajutoarelor este de 20 de mild. euro) – 16 oct.
Desfăşurarea evenimentelor (10)
• 15 noiembrie 2008-G20 publică un comunicat în care
confirmă intenţia ţărilor membre (inclusiv, deci, a marilor
ţări emergente) de a acţiona rapid pentru a răspunde
încetinirii activităţii economice mondiale

• 20 noiembrie 2008-Preşedintele francez N. Sarkozy

anunţă crearea unui “Fond strategic de investiţii” destinat
creşterii şi stabilizării capitalului intreprinderilor franceze

• 23 noiembrie-Preşedintele nou ales al SUA, B. Obama,

anunţă un plan de relansare, pe care se angajează să îl
pună în aplicare după investitura sa din 20 ianuarie 2009.
Planul vizează o sumă de 1.000 miliarde dolari.
Guvernul american garantează datorii în valoare de 20
miliarde dolari ale Citigroup şi injectează 20 miliarde dolari
în capitalul acestuia
Desfăşurarea evenimentelor (11)
• 2 decembrie 2008-Şefii de stat europeni aprobă un plan
de relansare european de 200 miliarde euro (1,5 % din
PIB)

• 4 decembrie 2008-Preşedintele N. Sarkozz anunţă un

plan de relansare a economiei franceze de 26 miliarde
euro.
BCE reduce rata dobânzii directoare cu 0,75 %, la 2,50
%
Banca Angliei reduce rata dobânzii directoare cu 1 %,
la 2 %

• 10 decembrie 2008-Congresul american şi Casa Albă

încheie un acord de principiu cu privire la un plan de
salvare a constructorilor de automobile, care se cifrează
la 13,4 miliarde dolari
Desfăşurarea evenimentelor (12)
• 11 decembrie 2008-Se descoperă o fraudă estimată la
50 miliarde dolari comisă de fondul de investiţii
aparţinând lui B. Madoff
• Autoritatea de supraveghere a pieţei financiare din
Franţa (AMF) estimează la cca. 500 milioane euro
expunerea societăţilor de investiţii franceze care au
investit în societăţi financiare irlandeze şi luxemburgheze
afectate de frauda Madoff

• 16 decembrie 2008-Fed reduce rata dobânzii directoare

cu 0,75 %, la 1 %

• 19 decembrie 2008-Banca Japoniei reduce rata dobânzii

directoare cu 0,20 %, la 0,10 %
 Criza în lumina istoriei

• Istoria economică este din nou în vogă

• Compararea crizei financiare actuale cu cataclismele

economice cele mai profunde şi mai devastatoare care au
avut loc în trecutul recent poate părea excesivă, însă criza în
curs este indubitabil cea mai periculoasă din perioada de
după cel de-al doilea război mondial

• Studiile istorice oferă o perspectivă utilă pentru înţelegerea

amploarei şi gravităţii crizei actuale, precum şi învăţăminte
preţioase cu privire la căile prin care poate fi depăşită
• Amploarea crizei actuale este relevată de mărimea
pierderilor financiare pe care le-a provocat
• Un alt indicator este gradul de tensiune de pe pieţele
financiare
Criza actuală nu seamănă perfect cu criza din anii
’30

Criza din anii ’30 Criza actuală

- În perioada 1929-1933, în SUA, - Numărul falimentelor bancare

au dat faliment 2.500 de bănci este limitat
- Volumul creditului bancar a
scăzut cu cca. 30%
- Pierderile depunătorilor şi ale
altor creditori ai băncilor sunt
- Bursa a scăzut cu 75% minime

- Rata şomajului a depăşit 25 % - Creşterea creditului bancar a

rămas susţinută
Acţiuni coordonate ale guvernelor SUA şi
ţărilor UE (1)
• Recapitalizarea băncilor

• Garantarea depozitelor – unele ţări instituie garantarea

integrală a depozitelor şi altor genuri de creanţe

• Garantarea creditelor interbancare

• TARP (Trouble Assets Relief Program) – statul preia de la

bănci activele toxice (SUA şi unele ţări UE)

• Naţionalizarea unor bănci

• Instituirea unor noi reglementări

 Acţiuni coordonate ale guvernelor SUA şi
ţărilor UE (2)
• UE preconizează o supraveghere financiară centralizată

• Oficialităţile solicită aplicarea unor practici de gestionare a

riscului mai eficiente şi mai riguroase

• Se recunoaşte necesitatea instituirii unor reglementări mai

robuste în ceea ce priveşte gradul de adecvare a capitalului

• Se întăresc practicile de management al lichidităţilor

• Se îmbunătăţesc normele de evidenţiere a riscurilor şi de

protecţie împotriva acestora

• Se iniţiază crearea unui nou sistem financiar mondial

 Concluzii privind acţiunea autorităţilor
După declanşarea crizei, băncile centrale au efectuat o serie de acţiuni (inclusiv
neortodoxe) menite să restabilească încrederea în sistemul financiar şi să prevină
repercutarea efectelor negative ale crizei asupra economiei reale

Fed a majorat volumul Miliarde de dolari şi euro au fost

operaţiunilor swap efectuate injectate în sistemul bancar
cu alte bănci centrale – băncile
comerciale au dobândit acces EFICIENŢĂ RELATIVĂ
nelimitat la lichidităţi în USD

Băncile centrale Fed a creat o facilitate de creditare Fed a extins gama

au redus rata dobânzii directă a secorului privat garanţiilor acceptate
în operaţiunile open
market

FAPTE

CRIZA CREDITULUI LIBOR, EUROBOR PRIMELE DE RISC Băncile îşi reduc

manifestată ca CRIZĂ ating nivele foarte cresc foarte mult liniile de credit
reciproce
DE ÎNCREDERE ridicate
 Perspectivă economică globală (1)
• Economia mondială este pe cale să între într-o severă
recesiune ca urmare a celui mai periculos şoc care a lovit
pieţele financiare mature după anul 1930

• Principalele economii dezvoltate au intrat deja sau vor intra

în recesiune

• Factorii de decizie trebuie să aleagă între stabilizarea

condiţiilor financiare, pe de o parte, şi intrarea economiilor
lor într-o fază de coexistenţă a recesiunii cu inflaţie ridicată,
pe de altă parte
 Perspectivă economică globală (2)
• Lumea se confruntă cu foarte multe cazuri de datorie publică
ridicată şi deficit bugetar mare – însă statele trebuie totodată
să pompeze importante fonduri în sistemul financiar

• Guvernele au emis cantităţi uriaşe de titluri de stat pentru a-

şi finanţa nevoile de fonduri pe termen scurt

• Datoria publică a SUA a ajuns la 10,6 mii mild. USD (72%

din PIB) (11 mii mild. USD- incluzând şi cele 700 mild. USD
aferente planului de salvare)
 Perspectivă economică globală (3)

• Deficitul bugetar al SUA a atins nivelul record de

455 mild. USD (3,2% din PIB)

• Titlurile de stat americane aflate în portofoliul

guvernelor străine reprezintă 25% din total

• Nerezidenţii deţin cca. 44% din datoria publică a

SUA

• Cca. 60% din datoria publică externă a SUA este

deţinută de băncile centrale din alte ţări, în
particular de banca centrală a Japoniei şi a Chinei
 Perspectivă economică globală (4)
Economii emergente
Economiile emergente şi în curs de dezvoltare sunt şi ele afectate
dar
Aceste economii rămân sursa creşterii economice mondiale

• Economiile emergente şi în curs de dezvoltare rămân sursa

creşterii economice, cu o creştere prevăzută pentru 2009 de
6,1%, comparativ cu 0,5% în ţările dezvoltate

• De fapt, întreaga creştere economică a anului 2009 provine

din pieţele emergente
• Principalele ţări emergente au acumulat un volum
important de rezerve internaţionale şi au o datorie
publică relativ redusă, ceea ce le conferă o marjă de
manevră mai mare
 Perspectivă economică globală (5)
Economii emergente

• China este unul din cei mai mari câştigători

• China a ocupat deja în 2007 locul doi în lume după criteriul

PIB (PPP): $7.000 mild. USD

• SUA (locul întâi) a avut în 2007 un PIB de 13,7 mii mild.

USD
• Crizafinanciară a afectat costul şi disponibilitatea finanţării
externe a ţărilor ECE

• Primele de risc pentru ţările ECE au crescut semnificativ

(stânga), iar percepţia agenţiilor de rating este tot mai
pesimistă (dreapta)
• Evoluţiile
menţionate au loc în condiţiile în care băncile din
ECE se bazează puternic pe resurse externe

• Pasivele externe sunt resurse importante în creditarea

bancară, iar raportul dintre credite şi depozite este
supraunitar, în cele mai multe cazuri (stânga). Acest raport s-
a deteriorat continuu (dreapta)
• Ca urmare, creditarea va fi tot mai dependentă de
capacitatea de mobilizare a resurselor interne, iar ajustarea
ar putea fi importantă

• Ritmul de creştere nominal anual al creditelor comparativ cu

depozitele, bănci din România
LECŢII ALE CRIZEI FINANCIARE INTERNAŢIONALE
(ERORI DE EVITAT)

I La nivel global :

• Revenirea la “ fundamentalismul de stânga “

- neglijarea legităţilor economice
- “ tot ce nu este explicit permis, este interzis “

• Persistenţa în “ fundamentalismul de dreapta “

- absolutizarea profitului, ca unic scop demn de urmărit
- “ piaţa ştie întotdeauna mai bine “

• Managementul defectuos al euforiei iraţionale şi al

pesimismului iraţional
- educaţie economică insuficientă a publicului şi a decidenţilor politici
- rolul băncilor centrale
II La nivel european :

“ Moartea “ capitalismului financiar de tip anglo – saxon

Revenirea la controlul asupra mişcărilor de capital şi la politici

naţionale protecţioniste

Europa ca nou lider al economiei mondiale, în locul SUA

România în contextul crizei
financiare globale
 Nu se manifestă efecte directe
Sistemul bancar este fundamental sănătos
 Nu există expuneri în “active toxice”, prin care se transmit efectele
crizei

 Produsele bancare tradiţionale sunt dominante, din cauza

profitabilităţii lor ridicate

 Prevalenţa modelului “originate and hold” (o instituţie (bancă) se

împrumută “scurt şi lichid” (pasive) şi îşi amplifică plasamentele
(creditele) “lungi şi nelichide” (active)) face sistemul bancar
vulnerabil la cererile masive de retragere a depozitelor
 Efectele indirecte sunt însă semnificative (1)

 Reducerea accesibilităţii şi creşterea costului finanţării

externe

 Impact major asupra accesibilităţii creditelor externe în valută

 Reducerea volumului investiţiilor străine directe (ISD)

 Efectele indirecte sunt însă semnificative (2)
 Creşterea probabilă a volumului repatrierilor anticipate de
capitalurilor străine plasate în economia românească

 Impact negativ asupra cererii externe de produse româneşti,

de natură să afecteze exporturile

 Creşterea volatilităţii cursului de schimb şi reducerea

semnificativă a apetitului pentru risc al investitorilor pe
economiile emergente
 Factori de natură să atenueze efectele
negative (1)

 Politicile prudente duse de BNR, de natură să amortizeze

eventualele şocuri asupra sistemului bancar:
 Nivelul ridicat al rezervelor obligatorii
 Permite ajustarea treptată a lichidităţii sistemului bancar, în funcţie de
evoluţia condiţiilor din piaţă

 Măsuri prudenţiale şi administrative

 Temperarea vitezei de creştere a creditului acordat sectorului
privat
 Susţinerea creditării în monedă naţională în detrimentul celei în
valută
 Limitarea expunerilor la diverse genuri de riscuri
 Factori de natură să atenueze efectele
negative (2)
 Ponderea redusă a creditelor restante şi îndoielnice
în totalul portofoliului de credite (1,1%) în
septembrie 2008
 Adoptarea unor măsuri de creştere a încrederii:
 Începând cu 15 octombrie 2008, nivelul garanţiei pentru depozitele
bancare a fost mărit de 20.000 EUR la 50.000 EUR (pe depozit şi
instituţie de credit)

 Existenţa unui sistem financiar de tip continental, dominat

de către bănci
 Impact moderat a scăderii cotaţiilor bursiere asupra procesului de
finanţare a intreprinderilor
 Analysis Ratios for the Banking System
percent percent
3.5 35
overdue and doubtful loans of non-bank clients/total loan portfolio
3.0 solvency ratio* (>8%); rhs 30
ROE (net income / total equity); rhs
2.5 25
20.6 21.1
19.4
2.0 18.1 20
16.5 15.8
15.6 13.8
1.5 12.7 15
11.9
10.2 13.0 12.8
9.4
1.0 10

1.1
0.5 0.7 0.8 1.0 5
0.5 0.8
0.4
0.0 0

Jun.08

Sep.08
Mar.08
Dec.04

Dec.05

Dec.06

Dec.07

* Starting with 2007, according to Regulation No.13/2006 and Order No.12/2007; (>12%) until end-2006.
Source: National Bank of Romania
Romania – Consecinţe macroeconomice
ale crizei
 Efecte potenţiale ale turbulenţelor financiare
internaţionale asupra economiei româneşti
 Volatilitatea mai pronunţată a cursului de schimb, în
condiţiile reducerii semnificative a apetitului pentru risc
al investitorilor pe pieţele emergente
 Creşterea în continuare a costurilor finanţării externe şi
reducerea volumului acesteia, ceea ce afectează mai
ales creditul în valută şi creditul acordat populaţiei
 Diminuarea volumului intrărilor autonome de capital şi
eventuale repatrieri anticipate ale capitalurilor străine
fructificate în economia românească
 Scăderea cererii pentru exporturile româneşti prin
reducerea perspectivelor de creştere economică în ţările
membre UE, dar şi temperarea dinamicii importurilor
(mai ales a celor asociate consumului privat) ca urmare
a atenuării cererii interne
 Consecinţe macroeconomice ale
restrângerii creditului
Depreciere  VOLUMUL CREDITELOR NOI
şi/sau volatilitate
a cursului de schimb
 Aşteptările privind
 Ratele dobânzii veniturile viitoare

 DINAMICA CERERII INTERNE

 Economisirea

 Serviciul datoriei
bancare
 Dinamica  PRESIUNILE
 Ponderea creditelor importurilor INFLAŢIONISTE
neperformante

 Calitatea portofoliului  DEFICITUL

de credite al băncilor CONTULUI CURENT

Probleme
de solvabilitate
 Problema deficitului extern (1)
 Creşterea economică şi dezinflaţia din ultimii ani au fost
însoţite de creşterea deficitului contului curent
 Există o relaţie strânsă între creşterea rapidă a absorbţiei interne
(consum privat şi public), alimentată de creşterea veniturilor
personale şi a creditului, pe de o parte, şi amplificarea defictului
extern, pe de altă parte

 Criza are un efect ambivalent asupra mărimii deficitului

contului curent
 Exporturile sunt încetinite ca urmare a tendinţei negative a
cererii externe
 Imorturile sunt încetinite ca urmare a diminuării activităţii de
investiţii şi a exporturilor
 Problema deficitului extern (2)

 Reducerea ISD determină creşterea costului finanţării şi

reducerea gradului său de accesibilitate
 Totuşi, creşterea ratei dobînzii aferente depozitelor bancare
stimulează economisirea şi, deci, reduce dizechilibrul dintre
economisire şi investiţii
 Există factori de natură să atenueze problema
accesibilităţii resurselor de finanţare:
 Surse de finanţarea alternative
 Linii de credite deschise de instituţiile financiare internaţionale (BIE,
EBRD, BM etc.)
 Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale EU

 Linii de credit deschise de băncile-mamă subsidiarelor lor locale

 Este foarte probabilă reducerea acestora
 Real GDP Inflation Rate
annual percentage change and Current Account Balance
percent
17.8

8.5 14.1 current account balance/GDP

7.9 8.0
inflation rate (Dec./Dec.)
6.0 9.3
5.2 8.6 6.7
5.1 6.6
4.2 4.9

-3.3
-5.8
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008f -8.4
-8.7
-10.4

2008 Q1: 8.2%; 2008 Q2: 9.3%; -13.8 -13.0

2008 Q3: 9.1%; 2008 Jan.-Sep.: 8.9%

2002 2003* 2004* 2005* 2006* 2007* 2008f*

Source: National Institute of Statistics,
National Bank of Romania *) including reinvested earnings f) NBR preliminary estimate
 Domestic Demand and External Imbalance
real annual percentage change % of GDP, cumulative value for the last four quarters
16 16.0

current account deficit

14 (right-side scale) 14.0

12 domestic demand 12.0

10 GDP 10.0

8 8.0

6 6.0

4 4.0

2 2.0

0 0.0
2003 I
2002 I

2004 I

2005 I

2006 I

2007 I

2008 I
II
III

II
III

II
III

II
III

II

II
III

III

III
II
IV

IV

IV

IV

IV
IV

Source: National Institute of Statistics, National Bank of Romania calculations

 Correlation between Current Account Deficit
and Credit Flow
percent, cumulative values for the last four quarters percent
16 16

14 current account deficit/GDP 14

12 credit flow/GDP* (right-side scale) 12

10 10

8 8

6 6

4 4

2 2

0 0
IV

IV

IV

IV

IV

IV
II
III
II
III

II
III

II
III

II
III

II
III

II
III
2004 I

2008 I
2002 I

2003 I

2005 I

2006 I

2007 I
*) Credit flow represents the difference between Q stock and Q-4 stock.
Source: National Institute of Statistics, National Bank of Romania
 Încetinirea creşterii economice şi menţinerea
presiunilor inflaţioniste (1)

 Contracţia cererii externe şi reducerea investiţiilor fac ca

creşterea economică rapidă de până acum să nu poată fi
susţinută
 Creşterea economică se va încetini în 2009, însă va continua să aibă
o valoare pozitivă
 Încetinirea creşterii economice şi menţinerea
presiunilor inflaţioniste (2)
 Creşterea probabilă a ratei şomajului
 În pofida problemelor macroeconomice critice existente şi până
acum, rata şomajului a fost foarte mică
 Lipsa de flexibilitate a pieţei muncii are doza sa de responsabilitate
pentru creştererea salariilor mai rapid decât productivitatea şi, deci,
pentru creşterea excesivă a cererii globale
 Creşterea flexibilităţii pieţei muncii (prin reforma legislaţiei)
facilitează absorbţia noilor şomeri

 Este probabil ca presiunile inflaţioniste să se menţină

Există în continuare o cerere excedentară, amplificată de
diverse măsuri de creştere a veniturilor personale
 Unemployment
and Unemployment Rate in Economy
thousand percent
1,400 14
unemployment in economy unemployment rate
1,200 (right-side scale) 12

1,000 10

800 8

600 6

400 4

200 2

0 0
Jul.02

Jul.03

Jul.04

Jul.05

Jul.06

Jul.08
Jul.07
Jan.05

Jan.06

Jan.07
Jan.02

Jan.03

Jan.04

Jan.08
Source: National Institute of Statistics
 Deteriorarea poziţiei fiscale în absenţa unei
acţiuni de corecţie

 Reducerea ritmului creşterii economice afectează

colectarea veniturilor, în condiţiile în care legislaţia recentă
determină o creştere durabilă a cheltuielilor curente ale
bugetului

 În absenţa unor măsuri corectoare, există un mare risc să

se depăşească nu numai în 2008, ci şi în 2009, limita
deficitului bugetar prevăzută de “Pactul European de
Creştere şi Stabilitate”, cu tot ceea ce implică aceasta
 General Government Deficit /GDP
(adjusted to ESA 95 methodology)
percent

-1.2 -1.2
-1.5

-2.0
-2.2
-2.6

-3.4

-4.1

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008* 2009*

Source: Ministry of Economy and Finance, National Institute of Statistics, *) forecast

European Commission Autumn 2008 Economic Forecast
 Total External Debt MLT External Debt
EUR billion EUR billion
75 75
70 ST debt public and publicly guaranteed debt 70
65 (majority private debt) 65
private debt
60 MLT debt 60
22.0 deposits of non-residents
55 55
50 50
20.2
45 45
10.6
40 40
35 12.5 10.2
35
30 30
6.3
25 48.1 25
11.0 31.5
20 3.2 38.4 11.3 20
1.2 2.0 25.0 15
15 28.5 10.0
24.6 9.2 9.7
10 18.3 16.6 10
15.0 15.9 12.4
5 6.0 7.9 5
5.6 3.2 6.0
0 0.2 0.2 0.4 0.9 1.0 0

2008*
2007
2002

2003

2004

2005

2006
2008*
2003
2002

2004

2005

2006

2007

Source: National Bank of Romania, Ministry of Economy and Finance *) September

Structura plasamentelor rezervei valutare
Structura portofoliului de obligaţiuni denominate în valută
• BNR nu are investiţii în instituţii
instrumente de tip sub-prime; supranaţionale obligaţiuni garantate
toate investiţiile au rating AAA agenţii 17,04% cu activele emitentului
7,31%
guvernamentale
13,83%
• Agenţiile guvernamentale sunt
instituţii de drept public deţinute şi
reglementate de guverne guverne
61,82%

• Instituţiile supranaţionale sunt

instituţii de drept internaţional
deţinute de guverne (BRI, BERD,
BIRD, BEI)

• Obligaţiunile garantate cu active

sunt emise în Europa şi
beneficiază de o legislaţie
specială, care asigură protecţia
investitorilor
Sursa: Banca Naţională a României
Soluţii
 III Erori care s-ar putea comite în cazul
României
Persistenţa modelului de creştere economică bazată pe
consum

Continuarea dezvoltării prin resurse atrase, mai degrabă

decât prin economisire internă

Mitul “ cetăţii asediate “ sau de ce este străinătatea “

nedreaptă “ cu România

Odată scăpată de “ tutela “ FMI şi admisă în UE, România nu

mai trebuie să dea socoteală nimănui
- rolul pieţei de capital internaţionale în condiţiile liberalizării contului
de capital
 Reducerea deficitul de cont curent prin măsuri de
politică economică adecvate

 Nu există alternativă la ajustarea absorbţiei interne, de

natură să ducă la reducerea dezechilibrului extern
 Dacă România va cunoaşte în continuare o creştere economică
semnificativă, corecţia amintită va fi relativ lină
 O politică monetară restrictivă nu poate îndeplini această sarcină –
este necesar un policy mix comprehensiv şi coerent

 Ajustarea trebuie să cuprindă atât sectorul privat, cât şi

sectorul public
 Reducerea deficitul de cont curent prin măsuri de
politică economică adecvate

 Reforme structurale sunt necesare mai ales în următoarele

domenii:
 Creşterea flexibilităţii pieţei muncii
 Creşterea productivităţii
 Stimularea competitivităţii externe
 Evitarea unui defict bugetar mare
 Deficitele bugetare mari sunt penalizate de UE şi de pieţele
financiare:
 Intrarea în “Procedura privind deficitul excesiv”, ceea ce implică:
 Penalităţi financiare
 Restricţii privind accesul la fondurile UE
 Acces mai costisitor sau chiar imposibil la finanţări de pe pieţele de
capital
 Politica fiscală trebuie să:
 Evite creşterea cheltuielilor publice
 Să se concentreze asupra investiţiilor publice
 Să urmărească creşterea eficienţei cheltuielilor publice
 Să fie concepută într-o perspectivă pe termen mediu şi lung (bugetare
multianuală)
Consecinţe ale inexistenţei unui program de
ajustare adecvat

 Ajustare spontană dezordonată, bruscă şi de mare

amploare

 Reducerea masivă a intrărilor de capital

 Reducerea rezervelor valutare

 Pierderea credibilităţii internaţionale

 Concluzii
 Este necesar un diagnostic macroeconomic
corect:
Abordarea emoţională a crizei duce la adoptarea
unor măsuri inadecvate, de natură să determine
creşterea cererii interne

 Un policy mix coerent este esenţial pentru

restabilirea treptată a echilibrului
macroeconomic
 BIBLIOGRAFIE
Cerna S., Creşterea rapidă a creditului: pericole şi remedii,
Oeconomica, 3, 2006, p. 5-20
Cerna S., ş.a., Stabilitatea financiară, Ed. Univ de Vest,
Timişoara, 2008
Cerna S., Cauze şi efecte ale evoluţiei recente a cursului
leului, Revista română de fiscalitate, 2,12, 2008, p. 22-
26
Cerna S., Turbulenţele de pe pieţele financiare
internaţionale: cauze, consecinţe, remedii, Oeconomica,
2, 2008, p. 51-66.
Cerna S., Politica monetară şi criza financiară, Revista
română de fiscalitate, 12 (22), 2008, p. 4-8, 1 (23), p. .....
Cerna S., Criza şi reacţia băncilor centrale (în curs de
apariţie)
MULŢUMESC