Sunteți pe pagina 1din 13

CORECTAREA SUNETULUI

”G”

TERAPIA TULBURĂRILOR DE LIMBAJ


Lect. univ.dr. Maria – Mioara LAZĂR
Asis. univ. drd. Hossu Rucsandra
Student:Năsui Oana Călina
Specializare: Psihopedagogie specială, Anul II
Emiterea fonemului „g”
 În foneticã, c – g corespund sunetelor ce se scriu
ce, ci, ge, gi. G este o consoanã oclusivã velarã oralã
sonorã. Simbolul sãu fonetic este [g]. Litera g
poate nota trei sunete distincte: în grupurile de
litere ge – gi este o consoanã africatã postalveolarã
sonorã, notatã fonetic [d3]; în grupurile de litere
ghe – ghi este o consoanã oclusivã palatalã surdã,
notatã fonetic [ ]; în toate celelalte situaţii este o
consoanã oclusivãvelarã surdã, notatã fonetic [g].
Ultimele douã variante de pronunţie nu sunt
diferite fonemic.
 Articularea consoanei g este asemãnãtoare cu cea a
consoanei c, deoarece au aceeaşi bazã de
articulare. Spre deosebire de omorganica ei surdã
(c), consoana g are o frecvenţã în limbã mult mai
redusã (0,89%).
PRONUNȚIA
În cadrul grupurilor de litere ge – gi, modul de articulare
este sibilant africat, adicã fluxul de aer este mai întâi blocat
complet şi apoi lãsat sã treacã printre dinţi, producând o
turbulenţã care se aude ca o şuierãturã. Locul de articulare
este postalveolar, adicã prin plasarea pãrţii anterioare a
limbii în spatele alveolelor incisivilor superiori, în acelaşi
timp cu împingerea corpului limbii în sus spre palat. Este o
consoanã sonorã, adicã în timpul pronunţiei sale coardele
vocale vibreazã. Este o consoanã oralã, centralã şi
pulmonarã.
În cazul grupurilor de litere ghe – ghi, modul de articulare este oclusiv,
adicã prin blocarea fluxului de aer din canalul fonator. Locul de articulare este
palatal, adicã partea mijlocie a limbii se atinge sau se apropie de palat. Este o
consoanã surdã, adicã în timpul pronunţiei sale coardele vocale nu vibreazã. Este
consoanã oralã, centralã şi pulmonarã.
În toate celelalte situaţii, modul de articulare este tot oclusiv. Locul de
articulare este velar, adicã în partea posterioarã a cavitãţii bucale, prin atingerea
sau prin apropierea rãdãcinii limbii de vãlul palatin. Atât în pronunţia consoanei
c, cât şi în pronunţia consoanei g, faţa, buzele şi dinţii au poziţii identice.
Condiţia esenţialã este contactul dintre spatele limbii şi palatul moale, care
formeazã o barierã etanşã între faringe şi cavitatea bucalã. Vãlul palatin, în
momentul ridicãrii limbii, este ridicat, astupând conductul nazo – faringian;
coborârea limbii este urmatã de coborârea vãlului palatin
MODALITĂȚI DE CORECTARE
În categoria metodelor şi procedeelor de corectare se utilizeazã exerciţii
de gimnasticã şi mimogimnasticã a corpului şi a organelor aparatului
fonoarticulator, mişcãri complexe ale diferitelor grupe de muşchi care iau parte
la activitatea de respiraţie, la dezvoltarea mişcãrilor faciale: umflarea şi
retragerea simultanã a obrajilor, imitarea râsului, scoaterea limbii neîncordate
între dinţi şi buze sau încordatã sub formã de sãgeatã, mişcãri antero – dorsale
ale limbii, executate la început cu gura deschisã, apoi cu ea închisã. Se executã
şi exerciţii pentru dezvoltarea motricitãţii mandibulare sau a buzelor, a vãlului
palatin sau chiar a laringelui. Exerciţiile de respiraţie se pot desfãşura sub formã
de joc, însoţite de mişcãri ale braţelor, şoapte sau cântare.
Se exerseazã formarea corectã a sunetului, a modalitãţii de pronunţie
corectã. Se insistã asupra formãrii autocontrolului auditiv, folosind silabe
directe, indirecte, intermediare, logatomi, grupe consonantice, cuvinte în care
sunetul se aflã la început, în interior şi la sfârşit, propoziţii simple sau
dezvoltate, fraze.
Etapa impostării sunetului

1. Poziţia corectă a organelor aparatului fono – articulator în momentul emiterii sunetului G

2. Semnul dactil al sunetului G


pentru comunicarea deficienţilor
de auz
IMPOSTAREA CU AJUTORUL
ONOMATOPEELOR

 
  

Gâsca face: ga- ga Curcanul face: glu- glu


Consolidarea sunetului
 
1) Pronunţă odată cu mine următoarele gupuri de litere:

ga; ge; gi; go; gu; gă; gî.


ag; eg; ig; og; ug; ăg; îg.
aga; ege; igi; ogo; ugu; ăgă.
age; agi; ago; agu; agă.
ega; egi; ego; egu; egă.
iga; ige; igo; igu; igă.
oga; oge; ogi; ogu; ogă.
uga; uge; ugi; ugo; ugă.
ăga; ăge; ăgi; ăgo; ăgu.
) Repeta impreună cu mine:
 
 a) Structuri reversibile.
 

ga – ag; og – go; ge – eg; ig – gi; ăg – gă;
gu – ug.
 
 
 b) Exerciţii de pronunţie a consoanei „g” în silabe, în care aceasta
este urmată de o altă consoană.
 
 
gla; gle; gli; glo; glu.
gra; gre; gri; gro; gru
Citeşte cuvintele de mai jos şi spune din câte silabe sunt formate:

gard steag gu – mă gal – ben gâs – că

pin-gu-ini ti-ga-ie gân-dac gre-bla gi-ra-fe


Pronunţă singur cuvintele de mai jos şi alcătuieşte
scurte propoziţii cu ele, după exemplele date.

Garoafă : Garoafa este roşie.

Ogor : Munca este in toi pe ogor.

strig: Vreau să strig în gura mare !

•garaj; gazdă; gustos; guvern; gunoi; gumă; gaşcă; guler.


•bagaj; bogat; legat; pungă; leagăn; slugă; pinguin; păgân.
•coleg; întreg; câştig; covrig; bârlog; belşug; toiag.
Diferenţiere
Citeşte împreună cu mine Urmând exemplul ,fă acelaşi
următoarele silabe şi spune lucru cu sunetele „g” şi „c”:
când auzi sunetele „g” şi „d”:  
 
ghi – di ighi – idi ig –
id ghig – did ghidi chi – ghi ichi – ighi ic – ig
ghe–de eghe – ede eg – ed chic – ghig chighi che- ghe
gheg – ded ghede ga – da eche- eghe ec- eg chec- gheg
aga – ada ag – ad gag – cheghe ca – ga ica – iga ic
dad gada gi – di iga – – ig ca-ga co – go oco –
ida ig – id gig – did ogo oc – og coc – gog cogo
gidi go – do ogo – odo cu – gu ucu – ugu uc – ug
 og – od gog – dod godo cuc – gug cugu
gu – du ugu – udu ug –
ud gug – dud gudu
•Citeşte alternativ, cu voce tare, următoarele cuvinte:
•gram – dram
•gulie – dulie
•gama – dama
•gură - dură
•ogor – odor
•rog – rod
•sug – sud
•agresat – adresat
•gogoşi – cocoşi
•gară – cară
•goală - coală