Bibliografie selectiva

• Anghel I. şi colab., 1981 - Ultrastructura celulei

vegetale (atlas). Ed. Acad. Rom., Bucureşti
• Ştefan N., Lăcrămioara Ivănescu, 2002 -
Elemente de morfologie şi taxonomie vegetală,
Ed. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi
• Toma C., Niţă M., 2000 - Celula vegetală, Ed.
Univ. "Al. I. Cuza" Iaşi
• Toma N., Anghel I., 1985 - Citologie vegetală,
Ed. Univ. Bucureşti
Viaţa apare pentru prima dată acum 3,6 miliarde de ani, la începutul
Precambrianului

-Cele mai vechi bacterii au apărut acum 3,5 mld. ani, primele eucariote acum 1,5 mld. ani
-Divergenţa : ciuperci, plante, animale a avut loc acum 700 mil – 1 mld. ani.
Celula eucariota

Celula procariota

Celula procariota

Celula eucariota
 Microscop Microscop
fotonic (optic) electronic cu baleiaj
Microscop electronic cu transmisie
 Forme de celule vegetale

Celule poliedrice Celule tabulare din Celule stelate din maduva

din parenchim suber
Celule de forma
neregulata - sclereida
Celule stomatice
Celule stomatice halteriforme
reniforme
 Dimensiunile
celulelor vegetale

Celule din apexul caulinar si radicular 10-50 µm

Celule de
Saccharomyces 4-6 µm

Celule (peri) de pe tegumentul Fibre de in (celule Celule din mezocarpul

semintei de bumbac 1- 4 cm mecanice) – 10-15 cm de portocal – 1- 2 cm
Talul de la Caulerpa sp. – 1 m
 Celule din epiderma tecii carnoase a
bulbului de Allium cepa

Celule din frunza de Elodea

canadensis

Celule din apexul de la

Allium cepa
Celula asimilatoare vazuta la Plasmodesme
microscopul electronic
Aparatul Golgi Reticulul endoplasmic
 Cloroplast

Perete celular

Vacuola

Mitocondrie

Nucleu

Celula asimilatoare
 Ribozomi
Nucleu

Aparat
Golgi

Reticul
endoplasmic
Mitocondrie
În celula vegetală vie, conţinutul de
apă ajunge la 85-90%.
Exista 5 forme de apă celulară:
• apa în exces, a cărei pierdere nu
produce perturbări în celulă;
• apa metabolică, a cărei eliminare nu
provoacă moartea celulei, dar
perturbă metabolismul;
•apa vitală, a cărei pierdere produce
moartea celulei (în general, o
pierdere de 25-30% produce acest
fenomen; unii muşchi rezistă la o
deshidratare de până la 95%);
• apa reziduală, care se poate încă
extrage după moartea celulei;
•apa legată (3-4% din apa celulară),
care face parte din moleculele
proteice şi nu poate fi extrasă.
Formula generala a unui aminoacid Triptofan

Cei noua aminoacizii

esentiali sunt: histidina,
izoleucina, leucina, lisina,
metionina, fenilalanina,
treonina, triptofanul, valina.

Ceilalti aminoacizi cunoscuti

sunt: alanina, arginina,
acidul aspartic, ornitina,
cisteina, cistina, prolina,
acidul glutamic, serina,
glutamina, glicina.
 Structura unei peptide

Oligopeptidele sunt alcătuite din două până la zece resturi de aminoacizi.

Polipeptidele au mai mult de 10 resturi de aminoacizi, ele aflându–se în
cantitate mai mare la plantele inferioare decât la cele superioare.
AND – acidul dezoxiribonucleic
ARN – acidul ribonucleic
Lipidele - reprezintă amestecuri de substanţe lipofile în care predomină esterii naturali
ai acizilor graşi cu alcooli (în special glicerolul). În celula vegetală, lipidele se găsesc în
structura membranelor biologice, în hialoplasma şi in sucul vacuolar; în cantitate mai
mare se găsesc depozitate în unele fructe şi seminţe.

Grăsimile sunt amestecuri de gliceride, care sunt esteri ai glicerinei

cu acizii graşi.
 Bistrat lipidic

Grup polar

Fosfat
Pol hidrofil
Glicerol

Lanturi de
acizi grasi
Pol hidrofob

Fosfolipid
 Glucidele sunt alcatuite din carbon, hidrogen si oxigen. Data fiind
componenta lor, ele mai poarta denumirea de hidrati de carbon sau
carbohidrati. Se clasifică în: monoglucide (oze), oligoglucide (oligozide),
poliglucide omogene (holozide) şi poliglucide neomogene, mixte
(poliuronide).

MONOGLUCIDE

α - glucoza

D- glucoza

β - glucoza
 DIGLUCIDE

α glucoza β fructoza
Zaharoza

POLIGLUCIDE

Celuloza
Formarea amidonului