1.

Tipuri de proiectare didactică

2. Etapele proiectării didactice
 L.Vlăsceanu distinge două tipuri de proiectări
având drept criteriu perioada de timp:
 a. proiectarea globală
 b. proiectarea eşalonată

Proiectarea globală are ca referinţă o

perioadă mai mare de instruire- ciclu sau an
de studii- şi operează cu competnețe,
conţinuturi şi criterii de evaluare mai largi, ce
au în vedere activităţile din instituţiile şcolare.
 Concretizarea acestui tip de proiectare se
realizează îndeosebi prin dimensionarea
planurilor de învăţământ şi a programelor.
Se materializează prin elaborarea programelor de
instruire specifice unei discipline şi apoi unei lecţii,
aplicabile la o anumită clasă de elevi.
 Cadrul didactic realizează o proiectare eşalonată,

raportându-se la trei planuri temporale:

 anul şcolar,

 semestrul şcolar,

 ora şcolară.

 El realizează o proiectare anuală şi semestrială a

disciplinei pe care o predă, apoi o proiectare a

unităţilor de învăţare.
 „O structură didactică deschisă şi flexibilă, care are
următoarele caracteristici:
 determină formarea la elevi a unui comportament

specific, generat prin integrarea unor obiective de

referinţă sau competenţe specifice;
 este unitară din punct de vedere tematic;

 se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o

perioadă de timp;
 se finalizează prin evaluare.”
Trebuie să pornească de la următoarele întrebări
(Bocoș,2007,p.372):
 De ce voi face? - identificarea competențelor

 Ce voi valorifica? – selectarea conținuturilor

 Cu ce voi face?- analiza resurselor

 Cum voi face? – stabilirea activităților de învățare

 Cât am realizat? - stabilirea instrumentelor/

probelor de evaluare.
 Şcoala ------------------- Cadru didactic ………………..
 Disciplina ………………. Clasa ……………………
 Aria curriculară ……… ….. Disciplină cu nr. ore pe săptămână
...
An şcolar ……………….

Unitatea Competenţe Conţinu Nr. ore Săptămân Observaţi

de specifice turi alocate a i
învăţare
Semestrul I

Semestrul al II-lea
Şcoala ------------------- Cadru didactic ………………..
Disciplina ………………. Clasa ……………………
Unitatea de învăţare ………… Număr ore allocate ………… ...
An şcolar ……………….

Conţi Comp Obiec Activi Resurse Evalu Obse

nutur eten- tive tăţi Proce Mater De are rvaţii
i ţe opera de dura- iale timp
specif ţiona învăţ le
ice - are
lizate

Proiectarea unei unităţi de învăţare

 I. Jinga şi I. Negreţ propun un algoritm al
proiectării didactice sub forma răspunsurilor la
patru întrebări:
1. Ce voi face? - Precizarea în mod clar a obiectivelor
educaţionale
2. Cu ce voi face? - Stabilirea resurselor
educaţionale.
3. Cum voi face ? - Stabilirea strategiei educaţionale
potrivite pentru realizarea obiectivelor.
4. Cum voi şti dacă s-a realizat ceea ce trebuia?-
Stabilirea unui sistem de evaluare a eficienţei
activităţii pe care o vom realiza.
”În timp ce unitatea de învățare facilitează
înțelegerea procesului curricular din
perspectivă strategică, lecția facilitează
înțelegerea din perspectivă operativă, tactică,
fiind o componentă operațională (care
acționează pe termen scurt) – a unității de
învățare – entitate supraordonată.” (Bocoș,
2007, p.372)
 I. Date de identificare
- Numele și prenumele prof./propunator
- Aria curriculară
- Disciplina ; unitatea de învățare, lecția
- Competențele specifice (din programă)
- Tipul lecției
- Strategia didactică (metode, mijloce și
materile didactice, forme de organizare)
- -Obiectivele operaționale
- Bibliografie
- Timp
Eveni Ob. Activ. Met Mijlo F.O Evalu Obse
metel de ace și are rvații
e invătare mater
lectiei iale

Moment Ex. Fisa de Frontal

organiz Lucru
atoric

Ex. Fise de
lucru- Grup
10 de 3
elevi
Eveniment Ob Conţ Activitate Resurse Indice
didactic . inu- didact. de
op. turi Acti Activ. procesdurale Temp Evalu perfor
v. elevul orale are -
Pro ui manţ
Metod Mijloa Form Timp ă
f. e şi ce de e de
proc. înv. org.

Moment org.
Captarea atenţiei
Anunţarea ob. şi a
temei
Prezentarea sit. de
înv.
Org. şi îndrum. înv.
Corecţii şi feedbackuri