m


 

r artropatie degenerativă

Dzǥun grup heterogen de afecţiuni care evoluează cu

manifestări articulare datorate alterării integrităţii
cartilajului şi modificării consecutive a osului subcondraldz
(6



  
 
)

r degradarea progresivă a cartilajului articular j reacţie

hipertrofică a osului subcondral j neoformare de os şi
cartilaj
 m


 

r cea mai frecventă formă de afecţiune articulară

r morbiditatea cea mai mare

r debut insidios,
r evoluţie cronică, cu pusee de decompensare algică, statică şi
funcţională
 m


 

r până la 55 ani Ȃ F=B

r după 55 ani Ȃ F>B

r prevalenţa S cu vârsta
 î   
î
 

¦reditatea (predispoziţie genetică)
Vârsta
Sexul
Obezitatea
Factori nutriţionali Ȃ micronutriente antioxidante, vitamina A, C, D
Densitatea minerală osoasă
Hipermobilitatea sau instabilitatea articulară
Alte boli Ȃ diabet zaharat, hipertensiune arterială, hiperuricemie.
î




Solicitarea anormală a unor ţesuturi normale
Stress mecanic Ȃ suprasolicitări repetate profesionale, sportive, obezitate, anomalii de statică
Traumatisme cu deformări articulare - subluxaţii, luxaţii, fracturi
Solicitarea normală a unor ţesuturi anormale
Boli congenitale Ȃ displazii de şold, boala Legg-Calve-Perthes, luxaţia congenitală de şold,
displazia de acetabul, displazia de condili femurali, etc.
Alterări secundare ale cartilajului articular Ȃ infecţioase, inflamatorii, metabolice, endocrine,
neurologice
   

    

S sinteza compensator de proteoglicani S sinteza compensator de colagen tip I

(keratan-sulfat<condroitin-sulfat) (elasticitate, rezitenţă mecanică )

Degradează proteoglicanii
şi colagenul
sinteza de proteoglicani şi colagen prin epuizare
condrocitară


     !  
[   "
[  #

  $    
prin scăderea capacităţii de amortizare a
cartilajului alterat

  

[osteoscleroză subcondrală
[ hipervascularizaţie
[ stimularea osteoblaştilor

osteofite marginale
 Clasificare

%& '(& 
)

r
 
r şold (coxartroză)
r genunchi (gonartroză) Ȃ femuro-tibială, femuro-patelară
r coloană vertebrală (spondiloză) Ȃ cervicală, toracală, lombară
r mâini
r picioare
r alte localizări Ȃ umăr, cot, articulaţie temporo-mandibulară

r  Ȃ mai mult de 3 articulaţii afectate (boală

artrozică vertebro-periferică)
 Clasificare
%*
+ ( 
r  
r boli congenitale articulare
r anomalii de statică
r  
r 
r infecţioase Ȃtuberculoză osoasă, infecţii cu germeni piogeni
r neinfecţioase Ȃ poliartrită reumatoidă, artrită psoriazică,
spondilartropatii seronegative
r  
r ută, hemocromatoză, condrocalcinoză
r  
r Acromegalie, hiperparatiroidie, hipotiroidie, diabet zaharat
r   
r Tabes, siringomielie, neuropatii
r 
r osteonecroză aseptică, boala Paget a osului, osteocondrită, etc.
 m


  
 

r asimptomatică Ȃ mult timp

r debut - insidios
 m


  
 

r ¯


 

r este de tip  
r apare şi se intensifică la efort
r se ameliorează în repaus

r în faze avansate, este prezentă inclusiv în repaus şi nocturn

r este de #

r localizare Ȃ şoldurile dor mai tare
r pragul individual

r este ,

r nu este corelată cu modificările radiologice

 m


  
 

r ¯


 

r cartilajul nu e inervat !!!

r factorii care contribuie la apariţia durerii:

r mecanici Ȃ afectarea formei artic, osteofite, distrucţii articulare determină
apariţia unor forţe anormale asupra structurilor vecine
r osoşi Ȃ microfracturi în osul subcondral
r musculari Ȃ contractura musculară reflexă, atrofii musculare
r neurologici
r durere iradiată

r sinoviali, bursită, entesită Ȃ în puseele de activare

 m


  
 

r
¯


 

r dificultatea resimţită la începutul mişcării

r < 30 min

r
¯ 

 
r antalgică
r prezenţa osteofitelor
r distrugerea cartilajului şia osului subcondral
r deformări
r atrofii musculare
r anchiloze

r 
   

 m


  

r 


 



- secundară efuziunilor, hiperplaziei sinovialei
sau prezenţei osteofitelor,

r 

 ,

r  
 


 - în artroza mâinii,

r 
  

- în stadii avansate,

r 




r 





,

r 



 



,

r
 
 


,

r 



r   
  
 



r 



 m


  

r "

r teste biologice de rutină Ȃ nemodificate

r teste specifice pentru diagnosticarea formelor speciale,

r examenul lichidului sinovial

r de tip Dzneinflamatordz
r vâscos, filant cu coagul de mucină dens (testul Ropes)
r leucocite sub 2.500 /mmc
r predominanţa mononuclearelor (<25% polinucleare)
r eventual cristale de hidroxiapatită sau fosfat de sodiu dihidrat

r 


    - formându-se la contactul cu acid acetic concentrat cheagul
la mucină spre deosebire de 

  





r determinarea markerilor metabolismului cartilajului

 m


  


r " 

r îngustarea neuniformă a spaţiului articular,

r scleroza osoasă subcondrală,
r prezenţa osteofitelor la nivelul marginilor osoase sau la nivelul
locului de inserţie a ligamentelor,
r chiste osoase subcondrale,
r osteoporoză,
r deformări articulare,
r anchiloză
m


  


r   
r ultrasonografie
r tomografie computerizată,
r rezonanţă magnetică nucleară,
r scintigrafie osoasă
 m


  


r  #
r ameliorarea durerii,

r creşterea mobilităţii articulaţiilor afectate

r menţinerea funcţiei,

r prevenirea handicapului fizic,

r îmbunătăţirea calităţii vieţii

 m


   
Persoane cu Profilaxie
risc
Măsuri igieno-dietetice
Toţi bolnavii Conservarea mobilităţii articulare şi a forţei musculare

Protecţie articulară
Adaptarea mediului în activitatea
cotidiană
Antialgice simple
Forme medii
Cure scurte cu antiinflamatoare
nesteroidiene
Fizioterapie
lucocorticoizi intraarticular

Tratament
Forme grave chirurgical
 

 

r educarea pacientului,

r combaterea şi tratarea factorilor de risc - obezitate, anomalii de

statică, schimbarea locului de muncă (dacă este cazul), etc.

r protejarea articulaţiilor afectate, cu evitarea supraîncărcării şi

suprasolicitării articulaţiilor (mijloace ajutătoare pentru mers)

r evitarea ortostatismului şi mersului prelungit,

r alternarea ortostatismului şi mersului cu perioade de repaus

 




r analgetice - oral şi local,

r AINS - oral şi local,

r corticoizi - intra-articular,

r hialuronat - intra-articular,

r condroprotectoare - glucozamin- şi condroitin-sulfat, diacerin,

piascledine
 

!"


r osteotomii

r rezecţii ale osteofitelor voluminoase

r debridare artroscopică

r artroplastii
 

"#


r Obiective:
r combaterea durerii,

r menţinerea/ creşterea mobilităţii articulaţiilor afectate,

r creşterea stabilităţii articulare,

r creşterea forţei şi rezistenţei musculare,

r ameliorarea coordonării, echilibrului şi mersului

 

"#


r măsuri de igienă ortopedică a articulaţiilor

r termoterapie
r aplicaţii locale de căldură (atenuarea durerii cronice, de mică intensitate,
reducerea contracturii musculare)/ de rece (în dureri acute)

r electroterapie
r galvanoterapie
r curenţi de joasă frecvenţă Ȃ diadinamici (DF, PL), Trabert, stohastici, T¦NS
r curenţi de medie frecvenţă Ȃ interferenţiali (80-100Hz)
r curenţi de înaltă frecvenţă Ȃ unde scurte, înaltă frecvenţă pulsatilă
(Diapulse), unde decimetrice, microunde j efect antalgic + termic
r ultrasunet
r fototerapie
 

"#


r kinetoterapie
r posturări
r mobilizări articulare
r tracţiuni
r refacerea stabilităţii
r refacerea controlului muscular dinamic pentru mers
r relaxarea-decontracturarea musculară
r menţinerea funcţionalităţii mioartrokinetice a articulaţiilor adiacente

r masaj
r antalgic, decontracturant
r stimularea propriocepţiei cu menţinerea tonusului muscular
r trofic tisular local
 

"#


r hidrokinetoterapie

r tratament balnear

r terapie ocupaţională
 $
 

  $
 

r 



 

r cu debut la 40-60 de ani,
r etiologie necunoscută,
r factori predispozanţi - obezitate, menopauză, senescenţă

r 



  ¯

r malformaţii, distrofii de creştere, traumatisme, artrite diverse,
r cu debut înainte de 40 de ani
  $
 

 
r ¯


r de intensitate moderată şi de tip  


å r regiunea inghinală,
r cu iradiaţii în regiunea fesieră şi
retrotrohanteriană, sau pe faţa anterioară a
coapsei până la genunchi (uneori sub formă de
gonalgii izolate, care pot duce la confuzii

diagnostice)

r apare la:
r mers pe teren accidentat,
r ortostatism prelungit,
r trecerea de la poziţie şezând la poziţie verticală
  $
 



r Ú 

r  Ȃ prin

bascularea în sus a bazinului şi ,

r   (eschiva pasului de partea

afectată) cu şchiopătare, instabilitatea şoldului
şi bazinului
-./(la fiecare
pas, trunchiul se apleacă înainte)
r impune sprijinul pe baston
  $
 



r Ú 

r # - în "0 " şi  

r , /  grupelor musculare fesiere şi cvadricipitale -

se instaleză relativ precoce

r pliul fesier Ȃ şters Ȃ în caz de hipotrofie musculară

  $
 



r §

 
´ flexia se însoţeşte de o rotaţie internă
´ extensia se însoţeşte de o rotaţie externă
´ rotaţie internă Ȃ coapsa se deplasează intern, iar gamba extern
´ rotaţie externă Ȃ deplasarea coapsei extern şi a gambei intern

r  Ȃ rotaţie j apoi abducţie şi adducţie j în

formele avansate şi flexia

r în decubit ventral Ȃ pacientul nu poate ridica coapsa de pe pat

  $
 



r §

 

r 1 

  $
 


r §

 

r & 2(FAB¦R - abducţie, rotaţie externă
durere)

r ù3 '(#4) 1 nu poate efectua flexia-

rotaţia necesară sprijinirii piciorului pe coapsa opusă
  $
 


r §

 

´ ù  5 - decubit dorsal, bazin fixat, coapsa în

abducţie, genunchi flectat si călcâiul sprijinit pe genunchiul opus;
se măsoară distanţa genunchi-planul mesei.
´ Normal < 20 cm,
´ în coxartroză > 20-30 cm
  $
 


r §

 

´ * #
- la sprijinul unipodal, bazinul coboară de partea piciorului ridicat
prin deficitul cvadricepsului şi fesierului mijlociu
  $
 



r §

 

r *

- pacient în decubit ventral; mâna examinatorului prinde
glezna pacientului şi încearcă să ridice în sus membrul
inferior cu genunchiul flectat la 90º;
- genunchiul nu se poate desprinde de planul orizontal l
 " !
  $
 

%&

r îngustarea interliniei articulare Ý uzura cartilajului articular,

r alterarea structurilor osoase,

r osteoscleroză subcondrală

r deformările capului femural şi ale cotilului,

r deplasările capului femural în raport de cotil

r apoziţiile marginale - osteofitoze

 $
 

%&
  $
 

%%&'

r Coxalgie + 2 din următoarele:

r VSH <20mm/h
r Prezenţa osteofitelor (radiologic)
r Îngustarea spaţiului articular (radiologic)
  $
 

()

r spre agravare progresivă

  $
 

%

r Obiective
r Combaterea durerii

r Asigurarea unei bune stabilităţi a şoldului

r Asigurarea unei mobilităţi funcţionale

r ¦vitarea instalării unor atitudini vicioase

r Creşterea gradului de coordonare şi echilibru în mers

  $
 

%
r   
r Reducerea sau menţinerea greutăţii corporale sub greutatea ideală
r ¦vitarea ortostatismului şi mersului prelungit pe jos
r folosirea lifturilor, scărilor rulante
r ¦vitarea unei poziţii prelungite şezând, în special în fotolii joase
r Mers cu sprijin în baston (mâna opusă)
r ¦vitarea mersului pe teren accidentat
r ¦vitarea purtării încălţămintei cu toc înalt
r Pantofi cu tocuri moi
r ¦vitarea şchiopătării pentru controlul mersului
r De 2 ori pe zi - repaus postural la pat
r repaus în decubit ventral
r Deplasare pe bicicletă
r Corectare inegalitate de membre ƒ 2 cm
r Program de kinetoprofilaxie la domiciliu
  $
 

%

r comprese   Ȃ în durerile acute

r aplicaţii de  local Ȃ în suferinţe cronice, cu durere de mică

intensitate, dar persistentă
  $
 

%

r  

r cu rol antalgic:   cu spectrul de interferenţă de
90-100 Hz şi   la nivelul articulaţiei şoldului

r cu rol excitomotor: curenţi de $  # (curenţi

dreptunghiulari) şi curenţi de   # cu aplicaţie la nivelul
grupelor musculare hipotrofiate: fesieri, cvadriceps, triceps sural.

r    la nivelul articulaţiei şoldului afectat, cu realizarea

endotermiei profunde producând astfel vasodilataţie, miorelaxare.

r  6    cu rol antalgic, miorelaxant

  $
 

%

r $

r masajul manual decontracturant, precedat de termoterapie

r fesier mare, ischio-gambieri, adductori, cvadriceps, musculatura lombară

r masajul mecanic vibrator

r masajul vascular al membrului şi segmentelor de membru

r masajul antalgic, în puseu

r tracţiuni, manipulări, elongaţii în perioada cronică

r fricţiuni pe punctele dureroase şi pe inserţiile musculare periarticulare

  $
 

%

r ^

r Baia caldă generală

r Baia cu nămol

r Duş subacval

r hidrokinetoterapie
  $
 

%
r Ë
r & : pentru evitarea flexumului şi rotaţiei externe
     preventiv în stadiul iniţial, corectoare în stadiul evolutiv, dar devin
inutile în stadiul final
&#".
- decubitul ventral, eventual cu un sac de nisip pe sacru şi o pernă mică sub
genunchi;
- decubit dorsal, o pernă sub fese, şoldul afectat întins (eventual cu sac de nisip
sub coapsă), iar celălalt mult flectat (cu genunchiul la piept);
- decubit dorsal la marginea patului lăsând membrul inferior să atârne jos din
pat. Atenţie să nu se lordozeze lombar
&#"

- în poziţia de şezând pe un scaun cu picioarele pe sol, se caută ca piciorul

omonim soldului coxotic să se afle cât mai în afara scaunului, genunchii fiind
apropiaţi unul de altul;

- uneori, pentru noapte, pot fi folosiţi suporţi pentru picior şi gambă, orteze din
faşă gipsată sau materiale termoplatice, ca nişte jgheaburi cu două
susţinătoare laterale, care obligă membrul inferior să rămână în poziţie
anatomică (picior cu degete spre zenit) blocând tendinţa spre rotaţie externă
(picior cu degete spre exterior).
  $
 

%
r Ë

r  : pasive, active, scripetoterapie

r     0  mai ales ,
extensorii en, " !  ", folosind contracţiile izometrice şi
mişcările active cu rezistenţă progresivă (izotonice)

r   ! ,!:

r fesier mijlociu Ȃ stabilitatea şoldului în plan frontal
r fesier mare şi ischiocrurali Ȃ stabilitate în plan sagital, contracarare flexum
r cvadriceps Ȃ conserva extensia genunchiului

r Recâştigarea controlului muscular dinamic pentru mers

r Corectarea poziţiei bazinului,

r Menţinerea funcţionalităţii normale a coloanei lombare, a genunchiului
omolateral şi a membrului inferior heterolateral; prevenirea/corectarea
atitudinilor vicioase
  
 

 
r (
r între puseuri Ȃ durere de tip   Ȃ calmată de repaus, exacerbată de
ridicare de pe scaun, urcat-coborât scări, genuflexii, mers
r puseu acut - inflamator: durere şi în repaus, şi nocturn

r 

r durere la nivelul interliniei femurorotuliene externe
r rotula dureroasă la percuţie, mobilizarea pasivă
r în forme avansate Ȃ mobilizarea rotulei e limitată

r 
r durere pe toată linia interarticulară sau zonele laterală, medială

r
 
r *
r Insuficienţa structurilor ce asigură stabilitatea pasivă: congruenţa articulară,
ligamentele
r Insufic ienţa elementelor ce asigură stabilitatea activă (musculatură:
cvadriceps- hipotrofie
  
 

 

r    ,

r onartroze activate (şoc rotulian + în hidartroze)
r Hipertrofie adipoasă (lipogonartroză)

r (#" - cauze sau consecinţe ale gonartrozei?

r în plan 
r enu varum, valgum
r în plan  
r enu flexum
r Dezaxări rotuliene (cauză sau consecinţă a artrozei)

r
 Ȃ progresivă
r Scăderea extensiei şi flexiei
r Faze avansate : contractură cvadriceps, flexie limitată
r Mers cu rotaţie externă
 
 

 
  
 

%&
r Îngustarea interliniei
r Osteoscleroză subcondrală
r Osteofitoză

r Luxaţie, subluxaţie sau displazie rotuliană

r Secundară post genu valgus sau genu varum - leziunile predomină în

compartimentul intern sau extern
  
 

%%&'

r  7evidenţiate radiologic + cel puţin  din

următoarele situaţii:
r pacient cu vârsta 89
r  :;9
r  la mobilizarea genunchiului
  
 

%

r  #

r Combaterea durerii şi inflamaţiei

r Asigurarea unei bune stabilităţi articulare

r Conservarea unei mobilităţi articulare în limite funcţionale

r Corectarea staticii şi mersului, eventual cu mijloace ortopedice

ajutătoare;

r Profilaxia secundară a complicaţiilor

  
 

%

r      

r Reducerea sau menţinerea greutăţii corporale sub greutatea ideală

r ¦vitare ortostatism şi mers prelungit pe jos

r Mers cu sprijin în baston (mâna opusă)

r ¦vitare mers pe teren accidentat

r ¦vitare poziţiilor de flexie maximă şi a menţinerii prelungite a unor anumite poziţii

r Mişcări de flexie- extensie după repaus prelungit înainte de ortostatism

r Corectare deviaţii picior (talonete)

r Pantofi fără tocuri înalte

r ¦vitare traumatisme directe (lovituri, stat în genunchi)

r Program de kinetoprofilaxie la domiciliu

  
 

%

r * #

r Repaus articular în decubit

r Posturarea genunchiului Ȃ pernă în spaţiul popliteu cu 10-15% flexie

r Comprese reci cu sulfat de magneziu

r Masaj local cu gheaţă

r ¦lectroterapie antalgică cu curenţi de joasă frecvenţă (T¦NS, CDD, c Traebert),

unde scurte cu impulsuri doze aterme, diapulse, CIF
r Kinetoterapie: exerciţii izometrice ale m cvadricep
  
 

%
r o

r &
r evitare flexum
r pentru deviaţii în plan frontal şi pt recurvatum: pene taloniere în mers

r    ce înzăvoreşte genunchiul în mers: cvadriceps,

ischiogambieri şi rotatori

r    - mobilizări active, pasive, scripetoterapie

r recâştigarea extensiei,
r apoi creşterea flexiei

r   :

r tonifiere musculară analitică,
r exerciţii în lanţ kinetic închis,
r refacerea rezistenţei la efort a aparatului extensor

r
0  , 1 pentru mers

r Menţinerea funcţionalităţii articulaţiilor adiacente şi ale membrului opus

 #  

r   #

r   1# ± lezarea iniţială a discului intervertebral
(nucleu pulpos + inel fibrocartilaginos) j presiunile sunt transmise
aberant structurilor vecine j formare de osteofite
r - pe faţa anterioară a corpilor vertebrali

- postero-lateral
afectarea rădăcinilor nervoase

j hernierea nucleului pulpos

r  1 j eroziuni cartilaginoase j uşoară alunecare

anterioară a corpilor vertebrali = spondilolisteză
r  , <   
#00 
 #  
 

r 
r   Ȃ zona afectată (afectarea ligamentelor paravertebrale,
capsulei artic, sinovialei inflamate, spasm muscular)
r   Ȃ compresiunea rădăcinii nervoase

r  (cervical, toracal)

#  
*

 #  
*


r
#     - cel mai frecvent

r iradiază cefalic sau spre regiunea supraspinoasă, interscapulară şi brahială
r + ameţeli, acufene, tulburări oculare şi laringofaringiene, insomnii , stări
depresive

r
#    +/-   - debut brusc, de scurtă durată
r torticolisul acut =înclinare laterală a capului, involuntară, dureroasă, cu
blocarea mişcărilor de rotaţie şi lateroflexie.
r contractura unor muşchi ai gâtului (sterocleidomastoidian sau trapez), cel
mai frecvent unilaterală,
r la cea mai mică mişcare, durere acută ce împiedică aproape total orice
deplasare a capului
 #  
*


r
 # 

r Forma occipitală (pe teritoriul ramurii post C2,C3)
rparoxisme = Dznevralgie Arnolddz.
r Forma occipito-temporo-maxilară - durerea ocupă regiunea parietală, auriculară
şi unghiul inferior al mandibulei (ramura anterioară a C2, C3)
r Forma supraorbitară - cea mai frecventă
r Cefaleea = episodică/ continuă, uşoară/ severă ,

r declanşată de poziţiile vicioase şi eforturile fizice

r   # 
r cefalee, greţuri, vărsături, tulburări oculare şi neurovegetative
 #  
*


r * # '=1

)
iritarea filetelor simpaticului cervical posterior de către osteofitele vetebrale.
cervicalgii, cefalee occipitală, vertij, acufene, scotoame, parestezii, greţuri,
vărsături, sindroame nevrotice.
ß la mişcările de lateralitate ale capului

r #  # 1,

durere cervicală + a membrului superior (ram al C5 - C8).
debut progresiv
durere Ȃ la nivel cervical, interscapular, precordial şi brahial.
se accentuează nocturn, la mobilizări şi la efort
brahialgia este unilaterală/ bilaterală, simetrică/ asimetrică, are topografie
mono- sau pluriradiculară şi se însoţeşte de parestezii distale
 #  
*


r * 

r parestezii la nivelul degetelor uni-/ bilateral

r  #  

r algii difuze sau cu traiect radicular în membrele superioare + parestezii
r bilateral + nocturn
 #  
*


r  
r    
r înclinaţie laterală
r rotatie
r anteflexie

r &0 

r puncte dureroase Ȃ local + iradiere
r modificări ale tonusului muscular Ȃ contracturi
´ 

Distanţa menton-stern Ȃ flexie ¦xtensie

Distanţa menton-acromion Ȃ Distanţa lobul urechii-acromion

rotaţie Ȃ înclinare laterală
 #  
*


r ! #

r î




Pacientul este în DD, capul fiind în afara suprafeţei de sprijin; Kt. lateral de
pacient cu o mână realizează priza sub mandibulă, iar cealaltă mână este
plasată la nivelul regiunii occipitale. Se realizează pasiv flexia şi extensia
capului.

r 
Pacientul este în DD, capul fiind în afara suprafeţei de sprijin; Kt. lateral de
pacient cu o mână realizează priza la nivelul regiunii temporale superioare,
iar contrapriza în partea opusă a feţei, pe bărbie. Pentru a testa rotaţia se
pune capul în poziţie neutră şi apoi se roteşte lateral.

r o





Kt., folosind aceleaşi prize ca şi cele utilizate în cazul mişcării pasive de
rotaţie a capului, înclină lateral capul pacientului spre umărul acestuia. O
amplitudine normală a înclinării laterale este de aproximativ 45°
 #  
*


r  

´ Rectitudinea coloanei cervicale

´ Îngustarea spaţiului C5-C6
´ Osteofitoză anterioară şi posterioară
 #  
*


r 

´ Protruzia nucleului pulpos C5-C6

´ Compresie medulară
#  
*
 
%

r  #

r Reducerea intensităţii durerii

r Reducerea până la eliminare a contracturilor musculare
r Redobândirea mobilităţii
r Reechilibrarea tonusului muscular Ȃ refacerea echilibrului
dintre forţa de contracţie a flexorilor şi extensorilor
#  
*
 
%

r
#   

r minervă (24 h pe zi) Ȃ blochează mişcarea în segmentul vertebral afectat

r posturare relaxantă
r masaj cu gheaţă (relaxare musculară, antalgic)
r electroterapie antalgică:
r curenţi de joasă frecvenţă Ȃ CDD, Trabert, T¦NS
r ultrasunet Ȃ ultrasonoforeză cu hidrocortizon
 #  
*
 
%

r
#    

r măsuri de igienă ortopedică

r controlul posturii, conştientizarea menţinerii unei posturi corecte

r termoterapie
r încălzire locală Ȃ superficial (lampă solux, parafină); profund (US, microunde)

r electroterapie
r antalgică Ȃ joasă frecvenţă, medie frecvenţă (CIF 80-100Hz)

r masaj relaxant
 #  
*
 
%
r
#    
r posturare
r tracţiuni continue/ discontinue
decomprimare articulară, eliberarea găurilor
de conjugare
r pt tractiuni mecanice:
r 8-14kg Ȃ tractiuni discotinue si intermitente

r 5-10kg - tractiuni continue

r refacerea tonusului şi a forţei de contracţie musculară

r exerciţii izometrice, izotonice
r musculatura superioară a spatelui şi gâtului Ȃ aplecarea capului înapoi

r musculatura laterală a gâtului Ȃ aplecarea laterală a capului

r exerciţii pt centura scapulara

 #  
 


r (    - c.m.frecv interscapulară,

r (   Ȃ Dzdorsagodz, tulburare de statică, durere la

palparea apofizelor spinoase T5-T6, T9-T10

r #  

"1 :
r osteofite difuze,
r pensare disc intervertebral,
r artroză interapofizară
 #  
 m

r
   
r accentuată de efort, iradiază în regiunea fesieră sau spina iliacă postero-
superioară,
r cedează la repaus şi în poziţie de relaxare
r contractură musculară paravertebrală cu palparea dureroasă a apofizelor
spinoase

r
  
r debut brusc cu contractură musculară, blocaj lombar, scolioză antalgică.

r   
r compresiune datorită unei protruzii sau hernii de disc.
r debut brusc, declanşat de efort, mişcări greşite.
r este mai frecventă la nivelul L5-S1 şi mai rară la nivelul L3-L4.
 #  
 m


r #   '
81*>)
r lombalgii cu atitudine antalgică în flexie contralaterală leziunii.
r mobilitatea coloanei vertebrale în flexie-extensie este redusă, rotaţia laterală
fiind posibilă.
r durerea se accentuează la presiunea 


!

 :
r punctul lombar, punctul sacroiliac, fesier, trohanterian, peroneotibial

r #  '

;1
5)
r brusc după eforturi,
r $40 şi 60 de ani,
r cu paroxisme nocturne şi redoare vertebrală
 #  
 
 + m


r  
r modificări ale aliniamentului
r contractura musculaturii paravertebrale

r &
r apofize spinoase
r musculatura paravertebrală
r puncte Valleix - lombar, punctul sacroiliac, fesier, trohanterian, peroneotibial
 #  
 
 + m


r 

r  
r Lasegue -
 #  
 
 + m


r  

r osteofite
r pensarea spaţiului intervertebral
r scleroză marginală
 !#  
 #
 ," 
r spondiloză hiperostozantă Ȃ boala Forestier Rotes-Querrol

r punţi intervertebrale voluminoase antero-laterale la cel puţin 4 spaţii

intervertebrale
r păstrarea integrităţii discului intervertebral şi a spaţiului intervertebral
r absenţa sclerozei marginale a corpilor vertebrali
#  
 
 + m
 
%

r  #
r ¦ducarea pacientului
r Combaterea durerii
r Asuplizarea coloanei vertebrale
r Tonifiere musculatură paravertebrală
r Reeducarea posturii corecte
r Readaptare la efort
#  
 
 + m
 
%

r 

r Relaxare musculară, creşterea metabolismului tisular local prin

vasodilataţie
r Superficial: lampa Solux, parafină, cataplasme cu sare caldă
r Profund: unde scurte
#  
 
 + m
 
%

r  

r antalgică + decontracturantă
r galvanizare
r curenţi de joasă frecvenţă
r curenţi de medie frecvenţă
#  
 
 + m
 
%

r $

r ^2

r ^
r duş subacval
#  
 
 + m
 
%
r Ë

r combaterea durerii;
r combaterea poziţiilor vicioase;
r îmbunătăţirea mobilităţii articulare;
r promovarea exerciţiilor de asuplizare a coloanei, de armonizare a curburilor
fiziologice;
r tonifierea musculaturii erectoare a coloanei vertebrale;
r posturarea unei verticalităţi toracice cât mai ample pentru asigurarea volumelor
pulmonare în limite cât mai normale

r Mobilizările pasive se aplică în artroza dureroasă având drept scop combaterea

stazei, edemului şi retracţiilor musculoligamentare.
r Mobilizările active sunt indispensabile în reeducare, evitând atrofia musculară şi
crescând forţa şi volumul muşchiului normal sau atrofiat
#  
 
 + m
 
%

r Ë
r ¯

 , fără simptome de compresiune radiculară:
r posturarea corectă în poziţiile antalgice şi repausul la pat, câteva zile
r corset
r program de exerciţii kinetice din poziţii de descărcare a coloanei vertebrale şi
apoi de încărcare a ei în mod treptat până la exerciţii active şi cu rezistenţă în
ortostatism
#  
 
 + m
 
%

r Ë
r 
 
r relaxare generală
r lombostat
r scăderea iritaţiei radiculare prin:
r adoptarea unor posturi antalgice:
r DD, cu capul şi umerii ridicaţi pe o pernă, genunchii flectaţi cu un sul
sub ei, picioarele sprijinindu-se pe tălpi;
r DL Ƿîn cocoş de puşcădz;
r DD, cu şoldurile şi genunchii la 90º, gambele sprijinindu-se pe un
scăunel sau o cutie.
r tracţiuni vertebrale continue la pat, cu un cadru special sau cu o centură lată
#  
 
 + m
 
%
r Ë
r     


r relaxarea musculaturii contractate: tehnici FNP
r asuplizarea trunchiului inferior prin exerciţii de remobilizare a coloanei
lombare, basculări de bazin, întinderea musculaturii paravertebrale şi
psoasiliacului (program Williams)

r Tonifierea musculaturii trunchiului, respectiv a musculaturii abdominale şi

extensoare lombare (extensorii paravertebrali şi psoasiliacul)
r Conştientizarea poziţiei corecte a coloanei lombare şi bazinului:
r Adoptarea unor posturi corectoare
r ¦xerciţii de delordozare prin bascularea bazinului
r DzÎnzăvorireadz coloanei lombare: blocarea în timpul efortului a segmentului
afectat, învăţarea menţinerii poziţiei neutre şi învăţarea mobilizării cu totul
independent a membrelor faţă de trunchi
 " !m

r Artic. IFD, mai frecv index şi medius

r Hipertrofie osoasă
r Reacţie inflamatoare
r Dezaxare şi deformare falangă distală
  " m "!

r Articulaţia IFP lărgită, îngroşată
r Limitarea mobilităţii articulaţiei
 
 

 ?
 
r spatiului articular
r osteofitoza
r scleroza subcondrală
r subluxatie primul metacarpian, fixat în adducţie şi antepoziţie
r deficit de prehensiune, atrofia m eminenţei tenare
6rtroza digitală (radiologie)
 %-./
r Obiective:
r Reducerea durerii şi paresteziilor

r Creşterea mobilităţii articulare şi prevenirea deformaţiilor

r Creşterea troficităţii tisulare

r Menţinerea funcţiei normale a mâinii

r ¦ducaţia bolnavului - factorii agravanţi şi modalităţile de evitare a

deficitului funcţional
%-./

r ¦lectroterapie

r Hidrotermoterapie

r Masaj relaxant

r Kinetoterapie
r Mobilizări pasive

r Terapie ocupaţională