INSAMANTARILE

ARTIFICIALE
 Biotehnologie de generaţia I-a, ce permite
multiplicarea descendenţei unui mascul
valoros, dincolo de limitele biologice ale
acestuia
 Aplicată pe scară largă la bovine şi ovine şi,
într-o măsură mai mică, la celelalte specii
 Oferă avantaje de ordin :
 Economic
 Zootehnic

 Medical
 Cuprinde patru etape principale :
 Recoltarea spermei
 Examenul materialului seminal
 Ex. Macroscopic

 Ex. Microscopic

 Ex. complementare

 Diluarea si conservarea materialului seminal

 Refrigerarea
 Congelarea
 In gheata carbonica
 In azot lichid
 Inocularea materialului seminal
 A. Recoltarea spermei
 1. Vaginul artificial
 Imita conditiile de temperatura, presiune si
lubrifiere din vaginul femelei in estru
 Alcatuit din : carcasa cu robinet, camasa din
latex + inele de cauciuc, pahar colector +
protectie
 Recoltarea se poate face pe o femela in calduri
spontane sau induse hormonal, pe manechin
sau pe un alt mascul
 Folosit la taur, armasar, berbec, vier, caine
Recoltarea spermei cu vaginul
artificial la armasar
RECOLTAREA SPERMEI LA CAINE
CU VAGINUL ARTIFICIAL
 2. Electroejacularea
 Stimularea centrilor nervosi ai erectiei si
ejacularii din maduva lombo-sacrala, cu
ajutorul unui curent electric de joasa tensiune
 Se practica la taur (electrod endorectal bipolar)
si berbec (electrod endorectal monopolar si
electrod lombar monopolar)
 Avantaj : poate fi folosita la masculii cu
impotenta de copulatie (impotentia coeundi)
 Dezavantaje : ejaculatul este inferior d.p.d.v.
cantitativ si calitativ celui obtinut cu vaginul
artificial ; uneori se poate produce ejacularea in
furou
 3. Metoda prezervativului (condomului)
 Se practica uneori la armasar, de regula ca un
expedient
 Pe post de prezervativ, se poate utiliza o manusa
obstetricala pentru ETR
 4. Metoda manuala (masturbarea)
 Se practica la vier si la caine
 La vier – elementul esential este presiunea exercitata
de operator cu degetele la nivelul portiunii spiralate
a penisului, analog papilelor cervicale ale scroafei
 La caine – presiunea trebuie exercitata la nivelul
bulbilor glandului, iar penisul se orienteaza posterior
RECOLTAREA SPERMEI LA CAINE
PRIN MASTURBARE
 RECOLTAREA SPERMEI –
ORIENTAREA POSTERIOARA A PENISULUI
5. Masajul transrectal al veziculelor seminale
şi al ampulelor canalelor deferente
 Este o metodă practicată uneori la taur, în cazul
impotenţei de copulaţie
 Prezintă dezavantajul că ejacularea se produce
fără erecţie, în furou, iar în cazul masajului prea
energic al gâtului vezici urinare există riscul
amestecului spermei cu urina.
 Avantajul principal constă în simplitatea metodei,
care nu necesita nici un fel de materiale
suplimentare
B. Examinarea materialului seminal
Este precedata de si corelata intotdeauna cu
examenul fizic general al reproducatorului
mascul.
1.Ex. macroscopic:
 Volum– se apreciaza imediat dupa recoltare
prin citire directa in paharul de recoltare
 Culoare- se apreciaza subiectiv imediat dupa
recoltare si variaza in functie de specie,
concentratia in spermatozoizi sau prezenta
substantelor straine in ejaculat (sange, puroi,
urina, diferite substante, etc).
 pH – apreciat cu ajutorul pH-metrelor; exista
o corelatie directa intre calitatea spermei si
pH-ul acesteia (cu cat proba de sperma este
mai buna cu atat este mai acida)
 Miros
2. Ex. Microscopic:
 Concentratia materialului seminal - 2 tehnici:
-tehnica hemocitometrica: adaptata dupa tehnica de
numarare a globulelor rosii.
- metoda electronica (SQA): mult mai rapida si mai exacta.

 Mobilitatea spermatozoizilor
- Mobilitatea generala a spermei se apreciaza cat mai
repede dupa recoltare, miscarea in val se noteaza cu 5, iar
lipsa de miscare cu 0;
- Mobilitatea individuala se apreciaza prin examinarea
unei picaturi de sperma proaspata diluata; se va aprecia
traiectoria si viteza de inaintare. Mobilitatea individuala
se noteaza pe o scara de la 0-5, sperma normala
regasindu-se in intervalul 2,5-5.
Examenul microscopic al spermei
 Morfologia spermatozoizilor – ofera posibilitatea de a pune
in evidenta spermatozoizii imaturi, cu anomalii sau morti.
Se apreciaza imediat dupa recoltare prin examen
microscopic (100x cu imersie) si colorare (albastru de
metilen, violet de gentiana, tus de China, opal-blau,
albastru-tripan-Giemsa, eozina-negrozina, etc).
 Intr-un ejaculat normal procentul spermatozoizilor
anormali, imaturi sau morti = max 20%.
 3. Ex. complementare:

 Testul hipoosmotic – permite aprecieri privind integritatea

membranei spermatozoidului

 Proba redox – se bazeaza pe principiul masurarii

capacitatii de reducere a celulelor spermatice prin
intermediul unei substante colorate (albastru de metilen);
cu cat decolorarea amestecului este mai rapida cu atat
proba de sperma este mai buna.
 Ex. bacteriologic
- presupune recoltarea separata a fractiunilor ejaculatului si
realizarea de insamantari pe medii pentru germeni aerobi,
anaerobi, micoplasme si fungi; in mod normal in sperma se
gasesc aproximativ 10.000 celule bacteriene/ml.
 Ex. imunologic
- urmareste detectarea anticorpilor antispermatici care ar
altera capacitatea fecundanta a spermatozoizilor.
 C. Diluarea si conservarea
materialului seminal
Diluarea materialului seminal se realizeaza in scopul
fractionarii ejaculatului permitand astfel obtinerea unui
numar mai mare de doze de inseminare.

 mediile de dilutie trebuie sa contina:

- substante energetice (glucide);
- substante crioprotectoare (glicerina, lecitina din galbenusul
de ou);
- substante tampon - mentin constant pH-ul spermei in timpul
diluarii si conservarii (citrati, fosfati, tartrati, etc);
- substante care sa activeze mobilitatea spermatozoizilor in caile
genitale femele (mucinaza);
- substante care sa impiedice dezvoltarea florei microbiene
(antibiotice, sulfamide)
 Conservarea materialului seminal urmareste mentinerea
mobilitatii si capacitatii fecundante a spermatozoizilor un timp
cat mai indelungat, inafara cailor genitale femele.

 conservarea materialului seminal se poate realiza prin

-refrigerare (pastrare la 2-8C)
-congelare (pastrare in azot lichid la -196 grade Celsius).

Procedee de congelare a materialului seminal:

- congelarea in paiete (mari, mijlocii si mici);
- congelarea in fiole;
- congelarea in pilule – in gheata carbonica la – 79 grade
Celsius– abandonata la ora actuala
 D. Inocularea materialului seminal
 Inocularea consta in depunerea materialului seminal in
caile genitale femele.
 Principii care trebuie respectate la inocularea materialului
seminal:

- inocularea sa se realizeze in momentul optim pentru

fiecare specie;
- depunerea materialului seminal sa se faca la locul de
electie caracteristic fiecarei specii;
- instrumentarul folosit la inseminare sa fie steril si incalzit
la 38C;
- sa se evite traumatizarea mucoasei vestibulo-vaginale,
cervicale sau uterine in timpul inocularii.
 Pentru sperma refrigerata: - flaconul cu material seminal
se lasa la temperatura camerei 5 minute; se utilizeaza
sperma care contine cel putin 60% spermatozoizi cu
miscari vioaie de inaintare.

 Pentru sperma congelata: - se inoculeaza dupa decongelare

brusca in apa la 36 grade Celsius; se admite inocularea
spermei care contine minimum 35-40% spermatozoizi cu
miscari vioaie de inaintare.
 Inocularea spermei la vaca: - de regula se inoculeaza 2
doze de material seminal la interval de 12 ore;
-depunerea materialului seminal se realizeaza in canalul
cervical sau in cavitatea uterina;
- pentru depunerea spermei in caile genitale femele se
poate utiliza metoda recto-vaginala/bimanuala (cel mai
frecvent) sau metoda cu speculum vaginal.
 Inocularea spermei la iapa: - depistarea momentului optim
pentru I.A. se realizeaza prin ultrasonografie (folicul peste
35-40 mm) sau numai prin palpare transrectala cand se
identifica modificarile de forma, marime si consistenta;
- inseminarea artificiala ar trebui sa se realizeze cu 12 ore
inaintea ovulatiei;
- materialul seminal se depune in cavitatea uterina.
 La oaie: inocularea materialului seminal se realizeaza
imediat ce este depistata in calduri de catre berbecul
incercator si se repeta dupa 12-18 ore;
- cu un speculum vaginal si seringa de inoculare se inoculeaza
0,1 ml sperma la nivelul canalului cervical.
La scroafa: se folosesc catetere de cauciuc sau plastic care la
extremitatea libera se termina cu o formatiune ovalara
(cateterul cu oliva)sau sunt spiralate asemanator portiunii libere
a penisului la vier (cateterul Melrose);
- varful pipetei se angreneaza in cervix, iar materialul
seminal se depune in corpul uterin.
 La catea: - detectarea momentului optim pentru I.A. se realizeaza
prin ex. citovaginal (celule Schollen) sau prin dozarea
progesteronului plasmatic (peste 8 ng/ml);
- depunerea se poate realiza intravaginal, intracervical sau
intrauterin (cateterul Osiris), apoi cateaua se va mentine cu trenul
posterior ridicat 15 min pentru a facilita pasajul spermatozoizilor
in uter
PÂNĂ ACUM AŢI FOST AŞA ...

ACUM ÎNSĂ, URMEAZĂ .... + +

CRĂCIUN FERICIT ŞI LA MULŢI ANI 2013 !

ŞI, NU UITAŢI, VINE ŞI SEMESTRUL AL II-LEA!

SĂRBĂTORI FERICITE !