Decizia

• Definire
• Factorii primari ai deciziei
• Cerintele decizionale
• Etapele procesului decizional
• Metode de luare a deciziei
Cum luăm o decizie?
Evaluati decizia de a audia cursul astăzi. Pe ce criterii ati decis?
 Respectarea unor reguli impuse (asa e programul)
 Rationale (avantajele depăsesc dezavantajele)
 Cognitive (ma interesează să aflu anumite informatii)
 Constrângerea (din partea colegilor sau altor persoane)
 Emotionale (imi place)
 Obisnuinta
 Altele
Decizia
 Reprezintă alegerea unei alternative din mai multe
posibile, tinând cont de o serie de criterii, în vederea
atingerii unui obiectiv

 Presupune existenta unui proces investigativ (pentru

identificarea alternativelor si caracteristicilor sau
consecintelor lor) si unul evaluativ (compararea
acestora)

 Este un proces predominant subiectiv, chiar si în

conditiile utilizarii unor metode stiintifice de luare a
deciziei
Definirea deciziei
 Decizia managerială – linia de actiune aleasă în mod
constient, în procesul de conducere a firmei, dintr-un număr
de variante/alternative, în scopul atingerii unor obiective în
conditii de performanta.
 Presupune:
◦ Un obiectiv
◦ Un volum mare de informatii referitoare la context
◦ Un aparat (instrumentar metodologic) de investigare si prelucrare
a datelor
 Spre deosebire de deciziile individuale, deciziile manageriale
afectează munca mai multor persoane, nu doar pe cea a
decidentului
Factorii primari a deciziei
1. Decidentul – persoana/grupul care adoptă decizia; trebuie
să răspundă următoarelor cerinte:
◦ Să posede cunostinte suficiente referitoare la obiectul deciziei
◦ Să aibă capacitatea de a identifica si utiliza impactul factorilor
de mediu
◦ Să prevadă reactiile persoanelor implicate
2. Mediul decizional – contextul în care se ia decizia
◦ Include atât mediul extern cât si mediul intern organizatiei
◦ Influentează decizia direct (exemplu: factorii economici) sau
indirect (exemplu: factorii socio-culturali – mentalitatea
grupului din care provine decidentul sau cei care
implementează decizia)
Limitările factorilor primari ai
deciziei
Datorită influentelor din partea decidentului si a mediului,
calitatea deciziilor este limitată de:
 Capacitatea cognitivă – determină posibilitatea interpretării,
prelucrării si utilizării informatiei
 Ambiguitatea informatiei – poate da nastere la interpretări
diferite, nu întotdeauna realiste
 Existenta hazardului – aparitia factorilor neprevăzuti sau
multiplicarea consecintelor posibile
 Efortul asociat identificării si analizei alternativelor (în
termeni de costuri si timp)
 Complacerea în acceptarea unui rezultat satisfăcător, însă nu
optim
Cerintele decizionale
1. Să fie fundamentată stiintific, ceea ce presupune:
◦ Să se folosească metode stiintifice si realiste
◦ Să tină cont de legile economice
◦ Să rezulte în urma utilizării corespunzătoare de tehnici de
prelucrare a datelor
◦ Să nu fie rezultatul rutinei, empirismului sau improvizatiei
2. Să fie adoptată de persoanele sau structurile care au
autoritatea de a lua decizii (competenta formală decizională)
3. Să fie formulată clar si concis pentru a simplifica
implementarea
4. Să se coreleze cu celelalte decizii din cadrul organizatiei
Etapele procesului decizional
1. Perceperea necesitătii si oportunitătii de a decide:
◦ Stabilirea problemei de rezolvat
◦ Determinarea obiectivelor
◦ Colectarea, selectarea si prelucrarea informatiilor necesare
2. Formularea liniilor de actiune posibile (alternativele
sau variantele decizionale)
◦ Folosirea unor metode de identificare a variantelor
◦ Stabilirea unui număr finit de variante
◦ Cuantificarea caracteristicilor fiecărei variante
3. Evaluarea avantajelor fiecărei variante
◦ Stabilirea criteriilor de evaluare
◦ Folosirea de metode de luare a deciziei
4. Aplicarea deciziei si urmărirea rezultatelor
Clasificarea deciziilor

Sesiunea 1 9
Clasificarea deciziilor după cunoasterea
contextului/mediului
 Decizii în conditii de certitudine (cu univers cert)
◦ Presupun cunoasterea perfectă a consecintelor
◦ Sunt de regulă decizii pe termen scurt
 Decizii în conditii de risc (cu univers aleator)
◦ Se cunosc evenimentele posibile care pot succede alegerea
fiecărei alternative decizionale
◦ Evenimentelor/consecintelor decizionale li se pot asocia
probabilitati de aparitie
 Decizii în conditii de incertitudine (cu univers incert)
◦ Se cunosc în general factorii implicati in luarea deciziei
◦ Nu se poate asocia acestor factori o probabilitate de aparitie
 Metode de luare a deciziei
 În situatii de certitudine: Utilitatea globală (matricea
preferintelor), Electre, Drumul critic, etc
 Însituatii de risc: Arborele decizional, speranta
matematica
 În situatii de incertitudine: Metodele pesimistă,
optimistă, optimalitătii, proportionalitătii, minimizării
regretelor
Utilitatea globală – Etapa 1
Exprimarea tabelară a informatiilor detinute asupra variantelor
decizionale în functie de fiecare criteriu decizional

Varianta / C1 C2 ... Cj ... Cn

Criteriu
V1 A11 A12 ... A1j ... A1n

V2 A21 A22 ... A2j ... A2n

...

Vi Ai1 A12 ... Aij ... Ain

...

Vm Am1 Am2 ... Amj ... Amn

 Utilitatea globală – Etapa 2
Determinarea coeficientilor de importantă pentru criteriile decizionale:
 Coeficientii de importantă se determină după metode matematice sau
sunt atribuiti de către decident
 În cazul în care nu există două criterii de importantă egală, criteriul cel
mai important primeste coeficientul maxim, egal cu numărul de criterii
decizionale (n); criteriul următor în ordinea importantei primeste un
coeficient egal cu n-1; s.a.m.d.
 Pe baza acestor coeficienti supraunitari se pot determina coeficientii de
importantă subunitari, ca raport între coeficientul supraunitar asociat
criteriului si suma tuturor coeficientilor supraunitari.
 Coeficientii de importantă subunitari reprezintă ponderea/importanta
criteriului respectiv în procesul de luare a deciziei.
 Utilitatea globală – Etapa 3
Determinarea utilitătii variantelor decizionale în functie de fiecare
criteriu decizional:

 Se identifică natura fiecărui criteriu decizional (de minim sau de maxim)

 Se calculează Utilitătile (Uij) după formulele:

Cmax:

Cmin:

 Se construieste tabelul utilitătilor, cu aceeasi structură ca la etapa 1,

însă continând utilitătile Uij în locul informatiilor generale Aij
Utilitatea globală – Etapa 4

Calculul Utilitătii globale a fiecărei variante decizionale după formula:

Ugi = Ʃ Uij*kj
unde:
Uij este utilitatea variantei i în functie de criteriul j
kj este coeficientul de importantă al criteriului j
Suma se calculează după j, j luând valori de la 1 la n.

Varianta optimă este considerată varianta cu Ug maximă.

 Arborele decizional
1. Arborele cuprinde o succesiune de decizii si evenimente orientată
de la stânga la dreapta
2. Fiecărui nod decizional i se asociază costul de implementare a
variantei decizionale aferente
3. Fiecărui nod eveniment i se asociază probabilitatea de realizare
determinată statistic sau matematic
4. Valorile nodurilor se determină de la dreapta la stânga:
• Valoarea unui nod decizional reprezintă media ponderată (cu
probabilitătile aferente) a nodurilor eveniment care îi urmează, din care
se scade costul de implementare
• Valoarea unui nod eveniment reprezintă cea mai mare dintre valorile
nodurilor decizionale care îi urmează
5. Varianta optimă este varianta decizională cu valoarea cea mai mare
Arborele decizional – exemplu:
O firma se confrunta cu o problema de migratie a personalului: 4
angajati au demisionat in ultima luna. Date fiind costurile ridicate cu
angajarea de oameni noi, managerul se confrunta cu urmatoarea
decizie:
1. Sa modifice politica de RU, marind bugetele de motivare; sansele
ca problema sa se rezolve sunt de 95% (profitul va creste cu 50000
ron), in timp ce nerezolvarea problemei (5%) ar aduce o pierdere de
100000 ron.
2. Sa astepte o luna, considerand ca e doar o conjunctura, caz in
care sunt 30% sanse ca problema sa se rezolve de la sine (+90000), si
70% sa nu se rezolve, caz in care poate incerca modificarea politicii de
RU (90% succes cu castig de 40000 si 10% esec cu pierdere de
120000). Daca nu face nici acum nimic, poate pierde 100000.
3. Sa ignore problema, caz in care sunt 10% sanse sa se rezolve de
la sine (+90000) si 90% sanse sa nu se rezolve, ceea ce ar aduce
pierderi de 80000.

Ce decizie ar trebui sa ia?