Sunteți pe pagina 1din 45

Cine sunt,ce îmi place să fac?

Realizarile cu care ma mindresc?


Ce doresc să devin în viitor?
Proiectul moldo-elvețian „Generație Sănătoasă”

MODULUL 1.
Importanţa sănătăţii adolescenţilor pentru sănătatea publică.
Adolescenţii şi tinerii cu nevoi speciale şi în stare de
vulnerabilitate.
Standardele de calitate ale SSPT.
Reţeaua de referinţă a SSPT

Stagiul în promovarea sănătăţii adolescenţilor conform standardelor de calitate ale serviciilor de


sănătate prietenoase tinerilor pentru voluntarii YK CSPT Botanica.
Obiectivele modulului:
Denumirea problemelor prioritare ale sănătăţii şi dezvoltării adolescenţilor în
Republica Moldova

Enumerarea adolescenţilor care se află în stare de vulnerabilitate şi au nevoi speciale


de sănătate, a serviciilor existente în comunitate pentru ei

Enumerarea standardelor de calitate SSPT

Manifestarea atitudinii non-discriminatorii faţă de adolescenţii cu nevoi speciale şi


în stare de vulnerabilitate

Identificarea adolescenţilor în stare de vulnerabilitate

Utilizarea cadrului de referire la servicii specializate pentru adolescenţii cu nevoi


speciale şi în stare de vulnerabilitate
CINE SUNT ADOLESCENȚII ȘI TINERII?
NOŢIUNI DE VÂRSTĂ ŞI
ETAPE DE DEZVOLTARE A COPIILOR ŞI TINERILOR
În practica şi terminologia ONU sunt folosite următoarele definiţii
privind vârsta şi etapele de dezvoltare ale copiilor şi tinerilor:
Copii – persoane ce nu au atins vârsta de 18 ani;
Adolescenţi – persoanele în vârstă de 10 -19 ani (inclusiv vârsta
adolescentă timpurie (10 - 13 ani), medie (14-16 ani) şi târzie (17-19 ani)
Tineretul – populaţia în vârstă de 15 -24 ani
Persoanele tinere – toate persoanele în vârstă de 10 - 24 ani
Legea Republicii Moldova cu privire la Tineret (Nr. 215 din  29.07.2016),
defineşte ca tânăr/ă persoane de 14-35 ani (art.2. Noţiuni principale)
Proporția tinerilor de 10-24 ani în structura populației generale este în proces
de descreștere, constituind în 2017 doar 18,3% în comparație cu 23,6% în 2011!

Totodată impactul stării de sănătate a adolescenților asupra calitățiii vieții


ulterioare crește – conform datelor OMS, 70% din decesele premature la adulţi
sunt în general cauzate de deprinderile nocive iniţiate în timpul adolescenţei
Cine sunt adolescenţii?
• Adolescenții nu sunt niște copii mai maturi sau nişte adulți tineri – ei au nevoile
sale specifice. Adolescența este una dintre perioadele dezvoltării umane cu cele
mai rapide schimbări atât la nivel fizic, cât și psihologic și social. Setul de
determinanți care influențează sănătatea au particularitățile sale și au un impact
unic în perioada adolescenței.

• Adolescenţii au diferite necesităţi în dependenţă de stadiu lor de dezvoltare şi


circumstanţele lor personale.

• Unii adolescenţi sunt extrem de vulnerabili sau greu de contactat şi au necesităţi


sporite de suport: copiii străzii, adolescenţii neîncadraţi în procesul de
învăţământ, cei încadraţi în munci prost plătite, în sex industrie, cei cu
dizabilităţi etc.
Cu ce probleme de sănătate se confruntă
adolescenţii şi tinerii azi?
La general:
• Adolescenţii de asemenea pot să sufere de maladii ca adulţii ori copiii.
În același timp ei se supun la o serie de riscuri de sănătate corelate în
special de pubertate.
• Adolescenţii pot avea diferite riscuri de sănătate şi necesităţi în
corespundere cu vârsta sa, sexul şi mediul de trai.
• Adolescenţii pot să diminueze importanţa tratamentului cerut şi deseori
subestimează severitatea stării lor.
• Adolescenţii sunt foarte vulnerabili la consecinţele nocive ale riscurilor
de sănătate. Unele riscuri, ca depresia sau violenţa, au efecte imediate,
altele, precum ITS sau fumatul au efecte pe termen mediu sau lung.
• Adolescenţii au risc sporit pentru a deveni victime ale abuzului sexual.
VIPP
Care sunt 3 probleme prioritare
de sănătate şi dezvoltare
a adolescenţilor
în Republica Moldova
Factorii de Risc & Factori protectori & Rezultate negative

FACTORI DE RISC / COMPORTAMENT REZULTATE NEGATIVE/


DETERMINANȚI DE RISC PROBLEME

FACTORI PROTECTORI
STRUCTURA MORTALITĂȚII GENERALE, FETE / BĂIEȚI, 15-19 ANI, 2015
CIRCA 2/3 DIN CAZURILE DE MORTALITATE LA BĂIEȚI ȘI APROAPE O
JUMĂTATE DIN CAZURI LA FETE SUNT CAUZATE DE STĂRI CARE
PROACTIV POT FI PREVENITE ÎN TOTALITATE ȘI SUICID

FEte Boli BĂIEȚI


infecți
oase
Leziun Boli
i auto-și infectioas
Leziuni
parazi
provo auto-e si
tare parazitare
provocate Tumori Tumori
Boli ale
cate
Tumor 9% 1% 7% maligne aparatulu
6%3%
i 13% 7%
i
Accid Tumor circulator
ente, Bolile
8%
i
Boli Infarctul
endocrin
intoxic acut
atii si
malign
ale e de al
Bolile
Diabetul
e 13%
aparat miocardul
nutritie
traum
ului zaharat si
aparatulu
ui
atisme imetabolis
Pneomon
1%
1%
circula
Infarct iemacuta
respirator
41%
PneuBolile
Malfor ul tor 6%
acut Bolile 1%
3%
3%
aparat Malforma
monie
mații al aparatulu
tii
Accidente,
acută ului
conge mioca intoxicatii si i digestiv
congenita
3% respir
nitale, rdului traumatism 1%
le,deform
defor ator6% e
3% atii si
mații 43
57% anomalii
și cromozo
anoma miale
lii 1%
cromo
zomial
e 6%

Sursa: Biroul Național de Statisitică, RM, http://statbank.statistica.md


Incidența cu HIV printre tineri
25 Problemele majore în sănătatea
20 20.06
18.77
21.21
19.4 19.59
21.01
18.63
21.28
18.5 19.1
20.4 20.2 sexual-reproductivă au tendința
17.6 17.9 17.9 17.9
ușoară de descreștere, dar încă foarte
17.4 17.1 17.1
16.08
15 14.7
13.42 12.5
10 10.38 10.46
9.02 9.76
8.4
nesemnificativă:
5
4
5.5 4.7
6.2
- cazuri noi de HIV printre tineri,
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
- morbiditatea cu ITS.
Incidenţa HIV/SIDA4, cazuri la 100 000 locuitori
Este îngrijorător, că în RM,
Incidenţa HIV/SIDA printre populaţia în vîrstă de 15-24 ani4, cazuri la 100 000 locuitori
morbiditatea prin ITS (sifilis și
Sursa: Biroul Național de Statisitică, RM, http://statbank.statistica.md
gonoree) este cea mai înaltă în
Morbiditatea populaţiei prin boli venerice pe Grupe de vÎrstă, regiune ...
Sexe, Indicatori, Boli si Ani/la 100000 populaţie
2011 2012 2013 2014 2015 2016 Incidența prin boli venerice,15-19 ani/per 100000 populație
relevantă,
180.0 zona est-europeana, 2014
160.0
140.0

192.7
189.2
120.0

176.1
174.2

167.2
159.5 100.0
156.3

168
153.7
80.0
138.7

145
130.7

139
124.2

122.8

60.0
115.8

126
102.7
101.6

40.0
99.3

99.2
98.4
95.3

99

20.0
60.9

0.0
49.3
49.4
46.1

ic y d ia a a ria nia a a ro ia ... us va ne ia an an an an an


bl gar lan ak ni vi
37.2

vin ati eg rb of

36.9
35.3

to Lat lga ma lar ldo rai en ij st s t is t ist


32.4

32.5
30.8

30.6
30.2

m ba

28.6
28.3
pu un Po Slov go Cro ten Se lic
27.6
26.8

kh rgyz ajik ek
25.3

25.1

24.1
Es Bu Ro Be Mo Uk Ar z er
19.4

e e a
29

H ub
13.6

R z y T zb
11.9

rz on A Ka K
ch He ep U
8.9

e M R
Cz n d v
aa sla
s ni u go
Bo er
Y
rm
fo
e
Th
Sursa: TransMonEE 2016 Data base, http://www.transmonee.org/databases.php
Sursa: Biroul Național de Statisitică, RM, http://statbank.statistica.md
Rata sarcinilor la adolescente în Republica Moldova, 1995-2016
rata fertilității rata avorturilor
70
61.81
60
53.19 51.8
50
43.83
40
39
36.34
33.57
30.21 29.17 29.24 29.01 28.71
30 27.02 26.74 25.71 27.91 27.15
26 26 25.1 25.44 26.73

20
28
10 22 20 20 17 15 10 10 10 13 11 10.5 9.3
9 9 9 9 8 9 8 9.4 9.2
0

9 5 96 97 98 99 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16
19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20
Sursa: Biroul Național de Statisitică, RM, http://statbank.statistica.md

Rata sarcinilor la adolescente decurge în ultimii ani fără tendințe clare de descreștere.
Totuși se poate observa o descreștere a ratei avorturilor printre adolescente în ultimii 3 ani.
Dereglările de nutriție la adolescenți Dacă ne referim la sănătatea generală,
25
o problemă în creștere sunt
20
dereglările de nutriție printre
15
5.1 2.1
2.9 adolescenți – numai 2/3 din ei având
10
2.1
1.2
1.5 IMC în limitele normei de vârstă.
5 9.9
14.2 12.4
16 1.5
14
0.9 10.7 Trebuie de menționat că printre băieți
7.1
0
4.8 mai frecvent s-au constatat cei cu
fete baieti
11 ani 11 ani
fete baieti
13 ani 13 ani
fete baieti
15 ani 15 ani
fete baieti
17 ani 17 ani supraponderare și obezitate.

supraponderare obezitate Proporția fetelor și băieților pe grupe de vârstă care


își consideră propriul corp de greutate potrivită
Fetele au indicat că urmează o 61%
66%
60%
67% 68% 66%

cură de slăbire de peste 2 ori mai


56%
52%
fete
băeiți
frecvent decât băieții
(16,4% față 7,2% respectiv)
11 ani 13 ani 15 ani 17 ani

sursa: Studiu HBSC Moldova, 2014


TRAUME ȘI ACCIDENTE Activitățile în cadrul cărora adolescenții au fost
accidentați / traumați
Ponderea adolescențior care au fost
răniți sau accidentați de 2 ori
și mai frecvent în ultimul an

30%
26%
25% 24%
20%
20% 19%
15%
15% 14% 13%
10% 9%
fată
5% băiat
Mers cu bicicleta Jocuri, antrenamente sportive
Plimbări, alergat Într-o mașină sau alt vehicul
Bătaie Lucrului
0%
11 ani 13 ani 15 ani 17 ani 40,8% accidentați au avut nevoie de o îngrijire medicală
serioasă (ghips, cusături, operaţie). Printre băieți astfel de
traume grave au fost mai frecvente decât printre fete
sursa: Studiu HBSC Moldova, 2014 (44,2% și 36,4% respectiv).
Proporția adolescenților care fumează Proporția adolescenților care s-au îmbătat foarte tare
o dată pe săptămână și mai des cel puțin o dată în decursul vieții sau în ultima lună
25%
băieți fete 11 ani, în decursul vi... 8% 16%
11 ani, ult 30 ... 2%5% fată băiat
13%
13 ani, în decursul vi... 16% 32%
13 ani ult 30 ... 3%8%
4% 3%
2% 1% 1% 2% 15 ani, în decursul vi... 55%
34%
15 ani, ult 30 ... 7% 15%
11 ani 13 ani 15 ani 17 ani
17 ani, în decursul vi... 48% 73%
17 ani ult 30 ... 9% 18%
...Este mult mai rău atunci când fumează o fată
decât când fumează un băiat. Spre exemplu, eu Băieții de 3 ori mai frecvent decât fetele au
când văd că un băiat fumează, pentru mine e relatat experimentarea cu canabisul în
ceva normal, dar când văd o fată că fumează e decursul vieții (7,5% și 2,5% respectiv) și
ceva ieşit din comun... FG, fată de 14 ani de circa 5 ori mai frecvent în decursul
ultimei luni (2,4% și 0,5% respectiv).
sursa: Studiu HBSC Moldova, 2014
COMPORTAMENTUL SEXUAL PRINTRE
ADOLESCENȚI, DIFERENȚE GENDER
sursa: Studiu HBSC Moldova, 2014
70%
60%
60%

50%
39% băiat
40%
33% fată
30%
22% total
20% 18%

10%
4%
0%
15 ani 17 ani

Circa 20% de adolescenți de 15 ani și circa 40% de cei de 17 ani au


deja relații sexuale.
Fetele și băieții din Moldova au unul dintre cele mai mari diferențe
în relatarea experiențelor sexuale din regiune, datorită persistenței
stereotipurilor de gen – fetele trebuie să fie virgine până la
căsătorie, iar băiatul – să aibă experiență. Ca urmare fetele ar putea
să subraporteze, iar băieții să supraraporteze experința sa sexuală.
UTILIZAREA METODELOR DE CONTRACEPȚIE,
DIFERENȚE GENDER
Utilizarea metodelor contraceptive la
ultimul contact sexual, adolescenți
sexuali activi de 15 și 17 ani Proporția adolescenților care nu au utilizat nici o
metodă contraceptivă la ultimul contact sexual
65.5%
preze... 77.1%
74.3%
58.0%

5.0%
p 12.6%
6.8%
30.4%
baieți fete
31.3% 18.7%
coitus înt... 38.1%
33.0% 4.1%

total
9.0% 15 ani 17 ani
alt 9.8% băieți
9.2% fete

Sursa: Studiu HBSC Moldova, 2014


Proporția adolescenților implicați în bătăi
de 2 ori și mai des în decursul ultimului an
25% COMPORTAMENTUL VIOLENT PRINTRE
băieți fete ADOLESCENȚI, DIFERENȚE GENDER
13%

4%
2% 1% 1% 2% 3% Proporția adolescenților implicați în hărțuire
11 ani 13 ani 15 ani 17 ani 21.30%

15.30% 15.80% 16.60%


13.30%
14.10% 14.00%
12.20% 12.80%
9.70% 9.50%
9.30%
8.40% 8.00%
6.40%
5.00% băieți
fete

Sursa: Studiu HBSC Moldova, 2014


Determinanții sănătății adolescenților

• Numai 23% dintre adolescenți au practicat activităţi fizice cu o durată totală de


cel puţin 60 de minute pe zi în decursul ultimei săptămâni, iar 4,6% - nu au
practicat nici o zi (HBSC Moldova, 2014).

• Numai 6 din fiecare 10 respondenți au indicat, că iau dejunul în fiecare zi de


lucru, iar fiecare al 10-lea – că nu ia dejunul niciodată (HBSC Moldova, 2014).

• Mai mult de 1/3 din adolescenți locuiesc fără unul sau ambii părinţi (MPSFC).

• 87% adolescenți de 11-15 ani și 62% de 16-18 ani sunt implicați în procesul de
învățământ. Subiectele legate de formare a deprinderilor de viață sunt incluse
doar parțial în curricula obligatorie a instituțiilor de învățământ (MECC).
Studiu de caz 1
Adolescentă dintr-o localitate rurală,
vârsta – 16 ani, a aflat că este însărcinată.

Care sunt obstacolele în obţinerea serviciilor


calitative de îngrijire a sarcinii, independent de
decizia ei - de a păstra sau întrerupe sarcina?
Studiu de caz 2
Un băiat de 14 ani din centru raional a început
să consume droguri. A înțeles că își face rău,
dar nu știe ce să facă pentru a se opri în a le
mai consuma…

Care sunt obstacolele în obţinerea serviciilor


calitative de îngrijire în cazul dat?
Obstacole în obţinerea SSPT de către
tinerii beneficiari
 Nu ştiu unde să se adreseze pentru a obţine servicii de sănătate adresate lor.

 Nu pot obţine serviciile de sănătate de care au nevoie din cauza accesului geografic,
financiar redus.

 Mulţi tineri nu apelează la serviciile de sănătate existente din frica lipsei de


confidenţialitate şi respect.

 Comunitatea nu susţine şi adesea nu acceptă prin atitudine de judecată apelarea tinerilor


la servicii de sănătate, în special sexual-reproductivă.

 Serviciile de sănătate existente nu corespund necesităţilor reale ale tinerilor, în special


ce ţin de conţinut şi calitate.

 Grupurile de persoane tinere în stare de vulnerabilitate au acces mai dificil la serviciile


de sănătate. 23
Servicii de care au nevoie tinerii
3/4 dintre adolescenţii cu semne de ITS nu au urmat un tratament.
(Studiul KAP „Sănătatea şi dezvoltarea adolescenţilor”, 2012)
Cauzele neadresării pentru tratament printre tinerii ce nu s-au tratat în legătură cu semnele de
infecţii a tractului reproductiv

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%

N-am avut bani


16,40%

N-am avut unde ma adresa


8,40%

Mi-e frica/rusine sa nu afle cei din jur


25,20%

N-am incredere in personalul medical


17,50%

Nu stiu
18,20%

Altele
6,40%
Servicii de care au nevoie tinerii
(conform opiniei tinerilor)

prietenoase (62%) confidenţiale (82%)


 să-i accepte aşa cum sunt (56%)  prietenoase (64%)
să fie ieftine (49,5%)  să-i accepte aşa cum sunt (49,5%)
 gratuite (37,9%) gratuite (27%)
 aproape de casă (30,7%)  aproape de casă (17%)
 confidenţiale (22,7%).

(studiul KAP „Sănătatea şi dezvoltarea (studiul „Generație Sănătoasă”, 2012)


tinerilor”, 2003)
Serviciile de sănătate prietenoase tinerilor
Scopul: Ameliorarea stării sănătăţii adolescenţilor şi tinerilor şi crearea premiselor
benefice de dezvoltare şi integrare socială a acestora în comunitate prin intermediul
sporirii accesului la servicii de sănătate prietenoase tinerilor.
Obiectivele de bază:
 Reducerea incidenţei infecţiilor sexual-transmisibile, inclusiv HIV printre
adolescenţi şi tineri;
 Reducerea numărului sarcinilor precoce şi nedorite printre tineri;
 Reducerea problemelor de sănătate mintală în rezultatul utilizării de substanţe
psihoactive (alcoolism, narcomanie, tabacism);
 Reducerea tulburărilor psiho-emoţionale şi de personalitate;
 Reducerea problemelor de sănătate în rezultatul violenţei;
 Reducerea dereglărilor de nutriţie, în special malnutriţia (insuficiența de I, Fe),
inclusiv obezitata;
 Reducerea devierilor în dezvoltarea pubertară.
Caracteristicile SSPT în Republica Moldova
- sunt furnizate acum în asistența medicală primară prin Centrele de Sănătate Prietenoase Tinerilor
- au standarde de calitate bazate pe caracteristicile OMS ale SSPT
- sunt gratuite pentru persoanele tinere până la vârsta de 24 de ani
- fiecare consultație medicală trebuie să includă și componenta de consiliere
- au program de lucru flexibil
- au componente out-reach și consiliere on-line
- confidențialitatea este o prioritate majoră
- au personal instruit în comunicare și consiliere
- acordarea unei atenții deosebite tinerilor din mediul rural, adolescenților vulnerabili și cei mai expuși
riscului
- au o abordare multidisciplinară și integrată, abordare echilibrată de gen
- au o componentă puternică a implicării tinerilor și a participării în oferirea SSPT (program de
voluntariat)
- bune mecanisme de cooperare intersectorială (cadru de referire, voucher de referire)
- program de educație continuă profesională (întâlniri de supraveghere, întâlniri de învățare în
colaborare)
Standardele de Calitate ale SSPT
(Ordinul MS nr. 168 din 12 iunie 2009 privitor la aprobarea
Standardelor de Calitate a SSPT)
Pentru a fi prietenoase tinerilor, serviciile de sănătate trebuie să
fie:
(caracteristicile de calitate a SSPT, conform recomandarilor OMS)
ECHITABILE: Toţi adolescenții, nu doar anumite grupe pot să obțină
serviciile de care au nevoie.

ACCESIBILE: Adolescenții sunt capabili să obțină serviciile care sunt


prestate.

ACCEPTABILE: Serviciile de sănătate prestate răspund așteptărilor


clienților adolescenți.

ADECVATE: Sunt prestate servicii de sănătate de care au nevoie


adolescenții (corespund cu necesităților lor reale).

EFICIENTE: Serviciile de sănătate sunt prestate în mod corect și au o


contribuție pozitivă pentru îmbunătățirea stării de sănătate a
adolescenților.

Se mai utilizează și așa caracteristici ca COMPREHENSIVITATEA,


OPERATIVITATEA
Pachetele SSPT
Pachetul de bază şi desfăşurat de servicii raspund la întrebarea
„ce de facut?” pentru a soluţiona eficient în cadrul sistemului de
sănătate problemele de sănătate şi dezvoltare ale tinerilor.

Aceste pachete conțin activităţi de:


Informare
Consiliere
Servicii medicale
Referire
Asistenţă organizator-metodică (numai în pachetul extins)
Punctele de prestare a serviciilor de
sănătate prietenoase tinerilor
Pachetul de bază sau “abordarea prietenoasă” poate fi oferit de:
• cabinetul SR, oficiul MF, CMF
• instituţiile de invățământ și educaţie
• cabinetul de adolescenţi, instituţiile medicale private
• instituţiile medicale de nivel republican – Centru Republican
HIV/SIDA și Dermatovenerologie, Centre perinatale etc.
• serviciile sociale, juridice, economice etc. din afara reţelei
• ONG- uri
Cu activităţi de:
- Informare, Consiliere, Referire
- Servicii medicale
 Pachetul desfăşurat poate fi oferit de Centrele de Sănătate Prietenoase Tinerilor
Cu activităţi de: Informare, Consiliere, Referire, Servicii medicale, Asistenţă organizator-
metodică (numai în pachetul extins)
Standardele de Calitate SSPT
Standardul 1. Persoanele tinere ştiu când şi unde să solicite servicii de
sănătate.
Standardul 2. Persoanele tinere au acces uşor la serviciile de sănătate de care
au nevoie şi când au nevoie.
Standardul 3. Prestatorii de servicii de sănătate respectă confidenţialitatea şi
intimitatea tinerilor.
Standardul 4. Serviciile de sănătate mobilizează comunitatea pentru
promovarea serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor.
Standardul 5. Prestatorii de servicii de sănătate oferă servicii efective şi
comprehensive în conformitate cu necesităţile reale ale tinerilor.
Standardul 6. Toate persoanele tinere au acces egal la servicii de sănătate.
Cadrul normativ ce prevede asigurarea accesului la
servicii de sănătate prietenoase tinerilor

 Legea privind sănătatea reproducerii, 2012 (LEGE Nr. 138  din  15.06.2012)


 Legea cu privire la profilaxia infecţiei HIV/SIDA (nr. 23-XVI din 16.02.2007)
 Politica Națională de Sănătate (Hotărârea Guvernului nr. 886 din 06.08.2007)
 Conceptul Naţional al SSPT (Hotărârea Colegiului Ministerului Sănătăţii, noiembrie 2005)
 Programul naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere  sexuală
pentru anii 2011-2015, (Hotărârea Guvernului nr. 1143 din  16.12.2010)
 Regulamentul tip al CSPT (Ordinul MSPS nr.533 din 24.12.2006 cu privire la organizarea CSPT)
 Ordinul MS nr.100 din 10.03.08 „cu privire la normativele de personal medical”
 Standardele de Calitate a SSPT, aprobate prin ordinul MS nr. 168 din 12 iunie 2009
 Programul unic de asigurări obligatorii de asistență medicală, aprobat prin HG nr.1387 din 10.12.2009
 Ordinul MS nr. 695 din 13.10.2010 “Cu privire la Asistenţa Medicală Primară din Republica Moldova”
 Ordinul MS nr. 956 din 13.12.2011 Privind extinderea SSPT la nivel naţional
 Ordinul nr.868 din 31.07.2013 cu privire la normele de activitate ale CSPT
 Programul național în promovarea sănătății, 2016-2020, HG Nr. 1000 din  23.08.2016
Extinderea SSPT
în Republica
Moldova

Numărul beneficiarilor CSPT


250000
Asigurarea accesului echitabil la CSPT
207719 210942 45% 42.00%
39%
200000 173769 40% 36% 36.40%
35% 36% 36%
35.60%
149340 158725 35% 30.10% 32.00%
150000 130589 132723 134281 30%
111750 116567 25%
96958 96240 18.00% 18.60%
100000 20% 15.60%
53066
44642 42614 43302 46095 48846 50591 15% 10.00% 10.10%
50000 38745 10%
17345
5%
0 0%
2011 2012 2013 2014 2015 2016 I 2017 2013 2014 2015 2016 I 2017

nr. total al beneficiarilor CSPT


% băieți din beneficiarii CSPT
beneficiari - tineri de 10-24 ani % rural din beneficiarii CSPT
beneficiari ai consultațiilor oferite de specialiștii CSPT Sursa: raportul statistic a CSPT, forma 49 san % EVA/MARYP din beneficiarii activităților consultative oferite de CSPT
Lucru în grup
Grupurile 1 și 3: Cum putem contribui la
implementarea SSPT?

Grupurile 2 și 4: Cum trebuie organizată


conlucrarea cu alte instituţii /organizaţii care
oferă servicii adolescenţilor?
Adolescenţii
în stare de risc,
vulnerabilitate şi cu
nevoi speciale
Definiţii
Risc = comportamentele care expun adolescenţii la pericol sporit (ex. de
infectare cu HIV); unii adolescenţi se implică în comportamente riscante
multiple.

Vulnerabilitatea = factorii (determinanţii) ce contribuie la implicarea


adolescenţilor şi adolescentelor în comportamente riscante.

Medii = locuri unde există o probabilitate mai mare de a practica un


comportament riscant, ex.:
- penitenciare - infecţia HIV poate fi transmisă, în special în rândul băieţilor
adolescenţi, prin sex anal sau utilizarea drogurilor injectabile;
- case de toleranţă / instituţii de divertisment, unde adolescenţii (preponderent
fetele) sunt ţinute în robie sexuală.
Adolescenţii deosebit de vulnerabili:
 au părinţi care utilizează droguri injectabile sau practică sexul
comercial,
 au rămas fără îngrijirea părintească sau trăiesc cu rude mai în vârstă
sau tutori, sau în familii disfuncţionale,
 au abandonat şcoala sau au acces limitat la informaţii şi educaţie,
 au acces limitat la servicii sociale şi medicale, deoarece nu deţin acte de
identitate,
 trăiesc în sărăcie absolută sau nu sunt angajaţi în câmpul muncii,
 au fost strămutaţi ca rezultat al războaielor (interne sau externe) sau
au migrat din spaţiul rural în cel urban şi invers, sau peste hotarele
ţării lor de origine în căutarea unui loc de muncă sau pentru exploatare
sexuală sau prin muncă.
Medii în care predomina
comportamentele cu risc sporit
Unele “instituţii”, precum instituţiile penitenciare pentru
minori şi tineri, au fost identificate ca instituţii în care există o
mai mare probabilitate ca infecţia HIV să fie transmisă prin
utilizarea drogurilor injectabile sau sex anal neprotejat.

Adolescenţii care se află în îngrijirea statului (orfelinate).

 Adolescenţii care locuiesc în stradă pot fi şi ei forţaţi să


practice sex comercial sau să utilizeze droguri injectabile.
Adolescenții în stare de risc, vulnerabilitate

TOȚI
ADOLESCENȚII

GRUP DE RISC

PROBLEME
ttr
problemeg
PTA

VULNERABILI
Lucru în grup
Grupurile de risc și cele vulnerabile pentru
următoarele problemele prioritare de sănătate şi
dezvoltare a tinerilor

1. ITS/HIV/SIDA
2. sarcina nedorită
3. probleme de sănătate mintală în rezultatul abuzului
de substanțe (alcoolism, tabacism, narcomanie)
4. tulburări psiho-emoționale şi de personalitate
5. probleme de sănătate în rezultatul violenței
6. dereglări de nutriţie, în special a malnutriţiei (I, Fe)
7. tulburări de dezvoltare pubertară
Evidenţe la Cauzele cele mai frecvente*
Factori de risc/protectori pentru adolescenţi Sex Precoce Abuzul de Depresia
substanţe

Relaţia pozitivă cu părinţii

Conflicte în familie

Mediu școlar pozitiv

Prieteni ce au roluri de modele negative

Relaţia pozitivă cu adulţii din comunitate

Posedarea credinţelor spirituale

Angajarea în alte comportamente riscante

*”Broadening the Horizon” Evidence from 52 countries factori protectori factori de risc
Cadrul de intervenții intersectoriale eficiente în
domeniul sănătății și dezvoltării tinerilor, OMS

Sectorul de Sectorul de Media Alţi


sănătate educație parteneri*:
Informare și deprinderi de viață
+ +++ ++ ++
Servicii și consiliere
+++ + + +
Mediu sigur și suportiv
+ ++ ++ +++
Oportunități de participare
+ + + ++

* servicii sociale, de angajare, de probațiune, părinți, grupuri de semeni etc.


Există cel puțin trei argumente pentru care
investiția în sănătatea adolescenților este
indispensabilă:
1. Adolescenții au dreptul fundamental la sănătate.

2. Investițiile în sănătatea adolescenților aduc un


dividend triplu al beneficiilor pentru sănătate
(pentru adolescenți acum, pentru viața viitoare a
adolescenților și pentru următoarea generație de
adolescenți).

3. Investițiile în sănătatea adolescenților reduc


costurile de sănătate prezente și viitoare și
îmbunătățesc capitalul social.
Mulţumesc pentru
atenţie!