Centrul de excelenta in medicina si farmacie

,,Raisa Pacalo,,

Studiul individual nr.1

Valentele morale ale stoicilor si
epicurierilor in conditiile
contemporane.

A efectuat: Tanas Carolina gr.106 A/F

Profesor:
 Stoicism.Epicureism.
*În perioada de trecere de la secolul al IV-lea
către secolul al III-lea î.Chr. au apărut două
școli filosofice, Stoa și Epicureismul, care au
marcat momente importante în filosofie și
etică, depășind cu mult locul și timpul lor de
apariție. 
 Stoicismul
Este o scoala filosofica fondata in Atena de
Zenona din Citium(Kition),in jurul anului
300 i.n,in perioada elenistica a istoriei antice.
 Stoicismul

Origine :filosofia
Este un curent Reactie impotriva
cinica,fondata
filosofic epicurismului
de Antisthene
 Epicureismul
 este doctrina morală a lui Epicur și a
discipolilor săi bazată pe teoria etică a fericirii
raționale a individului.
 adică liniștea sufletului (ataraxia) este scopul 
moralei; această doctrină ne învață să nu ne fie
teamă nici de zei, nici de moarte (conform 
materialismului) și să căutăm plăcerile simple
și naturale ale vieții .
 ISTORIC
Epicureismul s-a dezvoltat în 
Antichitate,
atât în Grecia, prin Epicur, cât și la
Roma, prin Lucrețiu, în
circumstanțe marcate de tulburări
politice. 
 Epicureismul
 În epicurianism, numai ataraxia (în limba greacă «absența tulburării») ca și
concepție despre natură poate fonda o morală autentică, eliberându-ne de 
mitologiile populare, de spaime sau de superstițiile care se alimentează în realitate
din ignoranța noastră cu privire la natura lucrurilor.
 Astfel, dacă zeii sunt indiferenți, nu avem de ce să ne temem de ei. Dacă sufletul nu
este decât un compus material din atomi, nu avem de ce să ne temem nici de
călătoria lui în regatul morții sau în legătură cu diferitele reîncarnări, credințe
obișnuite pentru greci.
 Nu avem de ce să ne temem de moarte, care este descompunerea compusului
material din care suntem alcătuiți, corp și suflet și care nu este deci, decât privare
de senzații. Moartea nu înseamnă nimic pentru noi, căci atunci când suntem noi, ea
nu este, iar când survine, noi nu mai suntem.
 Întrucât nu există lumea de dincolo, fericirea înțeleptului trebuie să se realizeze în
această lume. Senzația, care este criteriul cunoașterii, este, de asemenea, și ghidul
care ne face să căutăm plăcerea și să fugim de durere. Această fericire va consta
deci în satisfacerea plăcerilor, printre care, acelea ale inteligenței. Morala
epicurianistă este un hedonism care nu constituie o apologie a plăcerii și a lipsei de
măsură ci o promovare a unei juste reglementări a plăcerilor, viața înțeleptului fiind
temperată, contemplativă și virtuoasă.
Va multumesc pentru atentie!!!