Lucru individual

la
Psihologia Comunicării
Tema: Personalitatea și rezolvarea
conflictelor.

Grupul IV
Conflictul este unul dintre
cele mai răspândite
fenomene în viaţă, în
procesul de comunicare
al oamenilor. De-a lungul
întregii istorii oamenii nu
au putut trăi fără de
conflicte, începând cu
certuri nesemnificative şi
terminând cu războaie.
Cauzele conflictului pot fi
următoarele:
 Diferenţa de scopuri, interese,
opinii, modalităţi de atingere a
scopurilor. Toţi suntem diferiţi, dar
acesta nu este un motiv pentru
conflict – de cele mai multe ori
conflictul are loc din cauza
incapacităţii de a ne înţelege cu
ceilalţi, de a ajunge la un
compromis.
 Unele cuvinte sau acţiuni pot duce
conflict, fără ca persoana să aibă o
astfel de intenţie. Nu vrei să jigneşti
pe cineva, o spui fără să te
gândeşti… iar el s-a simţit ofensat.
Întotdeauna trebuie luată în
consideraţie reacţia pe care o pot
provoca cuvintele tale, să te
gândeşti dacă merită să faci sau să
spui ceva.
 Conflictele pot fi împărţite în două categorii:

Conflictele sociale-  reale,

 inventate (ireale).
cauze și soluții. Conflictele reale sunt o contradicţie, o divergenţă
de interese, dorinţe, tendinţe, ce împiedică
interacţiunea normală a oamenilor, atingerea
scopurilor şi duce la apariţia conflictelor.
Soluţionarea unui astfel de conflict este orientată
spre obţinerea unui anumit rezultat – înlăturarea
divergenţelor.

În cazul conflictelor inventate (ireale), scopul

părţilor care se află în conflict este exprimarea
emoţiilor negative, clarificarea relaţiilor, dar nu
înlăturarea unui obstacol real, a divergenţelor.
Conflictul, în astfel de cazuri, este doar un motiv
pentru a jigni, a ofensa, a umili interlocutorul;
deseori
Modalităţile de comportament în situaţiile de
conflict pot fi următoarele:
- Presiunea (insistenţa, constrângerea,
agresivitatea, folosirea autorităţii, atingerea
scopului prin orice modalitate);
- Retragerea (evitarea conflictului);
- Supunerea (adaptarea, cedarea, refuzul de
a lupta, renunţarea la interesele proprii);
- Compromisul (cedări reciproce, căutarea
căii de mijloc);
- Colaborarea (luarea în consideraţie a
intereselor reciproce şi găsirea unei soluţii
reciproc acceptabile).
 Conflictele în școală-
cauze și soluții.
În cazul elevilor, conflictele au la bază,
de regulă, competiţia, dorinţa de
afirmare, invidia, antipatia reciprocă,
intoleranţa, nepotrivirile de caracter,
lupta pentru dominarea grupului,
comunicarea slabă, exprimarea
nepotrivită a emoţiilor, lipsa
priceperilor de rezolvare a conflictelor,
utilizarea greşită a puterii de către
cadrul didactic, agresiunile nemotivate
din partea colegilor, criticile aduse
familiilor lor, agresarea prietenilor,
aroganţa, minciunile şi ridiculizarea
aspectului fizic.
 Într-o familie conflictele fac parte
Conflicte în familie- din viaţa de zi cu zi. Ele variază
cauze și soluții. în funcţie de oamenii implicaţi în
ele. Tulburarea poate fi produsă
de un soţ dependent de muncă a
cărui soţie se simte singură sau
resemnată faţă de el (şi de
serviciul care îl desparte de ea)
sau de copiii care sunt o sursă
continuă de conflict şi exasperare
din cauza faptului că părinţilor le
lipsesc aptitudinile
corespunzătoare spre a fi părinți,
sau de familii mixte în care un
părinte vitreg sau copiii vitregi
sunt sursa conflictului în familie.
Soluționarea conflictelor familiale
– Identificarea factorilor generatori
de conflicte din familie

– Explorarea mecanismelor
conflictului din familie

– Facilitarea înțelegerii conflictului

între generaţii

– Prezentarea de posibile soluţii de

rezolvare a conflictelor din familie
Soluţionarea conflictului se poate
realiza prin:
· Fixarea obiectivelor comune – în
condiţiile în care o sursă majoră de
conflicte este reprezentată de
urmărirea unor obiective diferite,
trebuie încercecată propunerea
obiectivelor acceptate în egală măsură
de grupurile aflate în conflict.
· Îmbunătăţirea proceselor de
comunicare – barierele de comunicare
existente între membrii organizaţiei
trebuie reduse, comunicarea dintre
membri trebuie stimulată prin
intensificarea schimburilor
informaţionale ei.
Personalitatea
 Ce este personalitatea?
 Personalitatea  reprezintă totalitatea valorilor, scopurilor, trăirilor ce
face parte din conștient, în cadrul căruia ființa umană învață și face
concluzii în urma experienței personale. Personalitatea este ceva propriu
fiecărei persoane și o distinge ca individualitate.
Deși nu există o definiție generală pentru personalitate, majoritatea
teoriilor se concentrează pe motivație și interacțiuni psihologice cu
mediul. Teoriile personalității bazate pe trăsături definesc personalitatea
ca trăsăturile care prezic comportamentul unei persoane.
Mulțumim de atenție