Bazele evaluării psihologice

Asist. univ. dr. Claudiu Papasteri

Informații utile
 E-mail:
claudiu.papasteri@gmail.com
 Seminarul se desfășoară săptămânal.

 Temă: proiect individual

 La seminar vom rezolva exerciții și vom răspunde la

întrebări asemănătoare cu cele de la examen sau cu cele de

la parțial.
 Utilizarea calculatoarelor de buzunar – la evaluările parțiale.
Punctaj seminar
 Activitatea de seminar valorează 5 puncte
 Prezența – 1 punct (minim 10 prezențe).
 Proiect individual – 1 punct
 Evaluări parțiale – 3 puncte

 2 evaluări parțiale
 25 itemi grilă + 1 problemă
 Timp: 15 minute.

 Nu răspund la întrebările referitoare la numărul de

prezențe
În ce constă proiectul?
 Fiecare echipă își alege un construct (trăsătură de personalitate,
trăsătură clinică/patern, abilitate/aptitudine).
 Scurtă descriere a constructului (2/3 pagini; se vor utiliza doar
articole de specialitate, minim 15 referințe bibliografice).
 Fiecare membru al echipei concepe 5-10 itemi, echipa se
întrunește discută itemii (ex. validitatea de fațadă, etc.) și
aleg un prim eșantion de itemi.
 Echipa construiește un chestionar de 10-15 itemi.
 Se alege un alt chestionar care măsoară același construct.
 Se va alege un chestionar care măsoară un construct diferit.
 Se vor calcula statistici ale itemului, fildelitatea și validitatea.
Calendar
 23 februarie – Istoric
 2 martie – Importanța socială a evaluării psihologice
 9 martie – Importanța socială a evaluării psihologie (continuare) +
Scoruri standardizate și Curba lui Gauss
 16 martie – Testele psihologice (kit, clasificare)
 23 martie – Standarde etice în testarea psihologică
 30 martie – Fidelitatea + CTT
 13 aprilie – Parțial I + Validitate
 20 aprilie – Validitate (continuare), EFA, CFA și MTMM Matrix
 27 aprilie – Evaluarea ecologică
 4 mai – Structura procesului de evaluare
 11 mai – IRT
 18 mai – Parțial II
 EXAMEN 8 iunie (prima vineri a sesiunii)
Măsurare, testare, evaluare ...
 Orice există cu adevărat, există într-o
anumită cantitate
 Thorndike (1918)

 Orice există ... poate fi măsurat.

 McCall (1939)
Recapitulare
 Construct = abstractizare mentală utilizată pentru a descrie un
fenomen/atribut ce nu poate fi măsurat direct

 Măsurare = metodă sau instrument folosit pentru

observare/cuantificare

 Operaționalizarea = selectarea sau crearea unei proceduri

concrete de a măsura sau manipula variabila de interes.

 Variabilă = construct operaționalizat (este ceea ce obținem când

aplicăm metoda de măsurare unui aspect din lumea reală
putând obține o reprezentare mai mult sau mai puțin abstractă a
constructului vizat)
 Gâdițivă la trecutul vostru și de câte ori ați fost testați.
 Naștere
◦ Testul Apgar

 Copilăria timpurie
◦ Teste de dezvolare (ex. Portage)

 Adolescență
◦ Teste vocaționale (ex. Holland)
◦ Teste școlare (Examen de capacitate)

 Perioada adultă
◦ Teste de personalitate
◦ Teste aplicate în evaluarea pentru obținere permis
◦ Teste de screening (medicale sau evaluare periodică la loc de muncă)
◦ Teste maritale (ex. de compatibilitate)

 Perioada adultă târzie

◦ Teste neuropsihologice
 Testele apar peste tot:

◦ Selecție la școală, muncă

◦ Diagnostic, tratament

◦ Sentință juridică / hotărâri judecătorești

◦ Majoritatea religiilor propun că vom fi testați și

evaluți chiar și după moarte
Noțiuni introductive
 Psihodiagnoza sau testarea psihologică este acțiunea de aplicare
testelor psihologice.
 Testarea este o modalitate prin care un eșantion al conduitei este
obținut, evaluat și scorat utilizând proceduri standard.
 Evaluarea psihologică presupune următoarele acțiuni: testare,
măsurare, interpretarea rezultatelor și integrarea lor într-un set de
informații care să descrie cât mai corect subiectul evaluat. Testele
sunt una dintre metodele utilizate pentru a culege informații
relevante pentru evaluare.
 În general, evaluarea psihologică se finalizează cu un raport.
 Raportul include: rezultatele examinării psihologice (IQ = 110,
Sociabilitate = 60; Flexiblitate = 54, etc), judecăți apreciative
privind starea subiectului (normală, deficitară, etc), conturarea unor
cauze și recomandări.
 Istoria testării

 Datează din 2200 î.Hr.

◦ Dinastia Han (202 î.Hr. – 200 d.Hr.)
◦ Primele examene scrise – examenul
pentru servicii civile
 Fiziognomie (gr. physis = natură, gnomon =
judecată/interpretare) – evaluarea personalității sau
caracterului bazat pe aparența fizică, în special fața
 Aristotel (384 î.Hr. – 322 î.Hr.)
◦ Sufletul și corpul “simpatizează”
◦ Trăsăturile pot fi determinate din aparența fizică
 Fiziognomia a fost populară în perioadele
evului mediu, renascentistă și până spre
sfârșitul secolului 19 când a început să fie
asociată cu frenologia.

 În prezent se pare că există unele legături

fidele între unele trăsături fizice și anumite
aspecte psihologice (ex. Wang & Kosinski,
2018).
 Atât judecata socială cât și evaluarea unor
caracteristici fizice pot conduce către
profeții care se autoîmplinesc (Snyder,
Tanke & Berscheid, 1977).

Snyder, M., Tanke, E. D., & Berscheid, E. (1977). Social perception and interpersonal behavior: On the self-
fulfilling nature of social stereotypes. Journal of Personality and social Psychology , 35(9), 656-666.
Wang, Y., & Kosinski, M. (2018). Deep neural networks are more accurate than humans at detecting sexual
orientation from facial images. Journal of Personality and Social Psychology, 114 (2), 246-257.
 Frenologia (gr. phrēn = minte, logos =
cunoaștere) – măsurarea craniului cu
asumpția că creierul este organul minții și că
anumite zonele creierului au funcții specifice
localizate.
◦ Franz Joseph Gall (1758-1828)
 Dezvoltarea anumitor zone care guvernează anumite
trăsături determină deformări ale craniului care pot fi
măsurate

 La începutul secolului 20 a fost inventat

psihograful
 Măsura automat în concordanță cu asumpțiile
frenologiei
 Utiliza o scală cu mai multe puncte pentru a măsura un
set de atribute
 Producea un profil cu scoruri
 1922 Ernest Kretschmer (psihiatru german): tipuri constituționale
◦ Picnic
◦ Atletic
◦ Astenic
◦ (Displastic)
 Fiecare tip avea trăsături asociate de personalitate și înclinații spre anumite
tulburări mentale. În plus, constituția era considerată a fi un determinant al
temperamentului.
◦ - tipul picnic-ciclotim  predispune la tulburari maniaco-depresive;
◦ - tipul leptosom (astenic-schizotin) predispune la tulburari de natura schizofrenica
◦ - tipul atletic-vascos predispune la epilepsie.
 Ne poate constituția spune ceva despre personalitate? Nu

 1940 William H. Sheldon (psiholog american): 3 somatotipuri

◦ -endoderm – constitutie endomorfa – temperament visceroton
◦ -mezoderm – constitutie mezomorfa – temperament somatoton
◦ -ectoderm – constitutie ectomorfa – temperament cerebroton
 Ceretările lui au fost conduse pe fotografii nud ale studenților facultăților
din Ivy League care erau depuse obligatoriu la admitere. În plus, cercetările
au fost făcute sub pretextul unui program național de îmbunătățire a
posturii, se pare că Sheldon a manipulat unele date încât să îi confirme
teorie, iar numeroase fotografii au fost publicate în carți sau galerii.
 Cât de etice vi se par aceste evaluări?
◦
 Era instrumentelor de alama

◦ Interes cu privire la diferențe individuale

 Diferențele în măsurători ar putea să nu reflecte erori de
măsurare ci diferențe de funcționare mentală
 Cercetarea s-a mutat din direcția mentalismului către
proceduri obiective și cantități măsurabile
 Problema este că în general simple procese senzoriale au
fost confundate cu inteligența
 Wundt, Galton, Cattell, și Clark Wissler au arătat că este
posibil ca mintea să fie studiată și măsurată științific
 Teremenul de „psihometrie” a fost utilizat pentru prima dată
de Wilhelm Wundt (1879) prin publicarea articolului
„Psychometrics Experiments”.
 Francis Galton, în anul 1865, a folosit pentru prima dată
conceptul de teste de inteligență.
 James McKeen Cattell este considerat părintele
psihodiagnosticului. În 1890 publică în revista Mind articolul
Mental Tests and Measurements. Acest articol descrie bateria
lui Cattell cu 10 teste de bază.
 În 1905 Alfred Binet, alături de T. Simon, publică prima „scală
metrică a inteligenței”. Acest test cuprindea 30 de itemi.

 Spearman este considerat creatorul conceptului psihometric de

fidelitate (test reliability). Spearman (1904) folosește pentru prima
dată analiza factorială pentru a explica modelul factorial al
inteligenței (factorul general „g” și factorul specific „s”).

 David Wechsler (1939) publică prima versiune a Scalelor de

Inteligență Wechsler (Wechsler Bellevue Intelligence Scale). Bateria
lui Wechsler calculează trei coeficienți ai inteligenței: QI verbal, QI
performanță și QI global. Wechsler a dezvoltat o baterie pentru
adulți (WAIS), pentru copii (WISC) și pentru preșcolari (WPPSI).
Domenii aplicative
 Domeniul clinic
1. Scop diagnostic.
2. Scop predictiv.
3. Validarea unor intervenții psihologice
 Domeniul organizațional
1. Selecția de personal
2. Evaluarea personalului
 Domeniul educațional
1. Consiliere școlară
2. Consiliere vocațională