Vegetarianism,veganism si

vegetalianism
• Etimologic vegetarianismul deriva de la cuvantul “vegetus”= plin de
viata. Ca si concept si practica a aparut in India antica,in S Italiei si
Grecia.

• Dieta a fost corelata cu ideea de non-violenta fata de animale.

• In perioada crestinismului vegetarianismul a disparut din Europa,

reaparand in perioada Renasterii si devenind o practica populara
prin sec. al XIX-lea si al XX.

• In 1847 apare prima Societate Vegetariana,fondata in Anglia,

Germania si Olanda.

• Astazi 1-2,8% din adultii din SUA nu mananca carne,iar la polul

opus 70% din totalul vegetarienilor sunt in India
• Scopul principal al societatii a fost acela de a dezvolta
credinta intiparita ca nu este posibil sa duci o viata
sanatoasa fara a consuma carne.

• Exista diferite tipuri de vegetarianism din care cel mai

extrem este cel al frutiniaristilor, care mananca numai
acea parte din fructe care poate fi extrasa fara a omori
planta.

• Exista si acea categorie de vegetarieni autentici care nu

consuma niciun produs care are legatura cu animalele
(nici macar miere deoarece in procesul de fabricare a
mierii, unele albine mor).
Tipuri de vegetarianism
 O viata sanatoasa: lacto vegetarienii si pesco-
vegetarieni
 Vegetarienii sunt de mai multe tipuri: veganii (vegetarienii
care nu consuma absolut deloc produse animale mergand
pana acolo incat refuza chiar si purtarea hainelor din blana
naturala),
 lacto-ovo-vegetarienii, care adopta o dieta compusa din
vegetale, oua si produse lactate,
 lacto vegetarienii, care nu consuma carne si oua si semi-
vegetarienii, cei care nu consuma carne dar mananca peste
si fructe de mare. Aceste persoane mai sunt numite si
pesco-vegetarieni.
 Motivele pentru care oamenii incep o dieta bazata pe
produse vegetale sunt diverse: gasim la unii ratiuni bazate
pe anumite convingeri precum sanatatea ori protectia
animalelor.
 Altii au considerente ecologice ori mistico-religioase
precum in India, unde jumatate din populatie este lacto-
vegetariana. Singurul lucru care ii uneste pe toti acestia
este, la o privire de ansamblu, numai dieta
 Alte practici dietetice asociate
frecvent cu vegetarianismul

• Fructarianismul este dieta constituită numai din fructe, nuci,

semințe și alte produse de la plante, care pot fi recoltate fără
a răni planta.

• Vegetarianismul Su , exculde toate produsele animale,

precum și legumele rău-mirositoare: ceapa, usturoiul, prazul .

• Dietă macrobiotică este un regim din cereale și fasole. Nu

toate macrobioticele sunt vegetariane, unele conțin pește.

• Veganismul crud este o dietă din fructe, nuci, semințe și

legume proaspete, nepreparate.
 Multi vegetarieni renunta la consumul de carne doar pentru ca
productia de carne polueaza mediul, creste consumul de apa
s.a.m.d. In SUA, fermele consuma aproape jumatate din
resursele de apa si 80% din terenul agricol.

 Alti oameni devin vegetarieni din motive religioase. Dintre

gruparile religioase care promoveaza vegetarianismul cele mai
cunoscute sunt Hare Krishna si Rastafarienii.

 Cercetatorii britanici au aratat ca IQ-ul unui copil poate prezice

probabilitatea ca acesta sa devina vegetarian. Cu cat copilul are
IQ-ul mai mare cu atat este mai probabil ca va evita carnea.

 Pe langa beneficiile cunoscute pe care le are, dieta vegetariana

are si efecte miraculoase cum ar fi faptul ca lipsa carnii rosii din
meniul barbatilor, le creste sex appeal-ul.
 Beneficiile reale ale vegetarianismului
 In primul rand trebuie sa cunoastem faptul ca animalelor din fermele
industriale le sunt administrati hormoni de crestere pentru a spori
productia. Acesti hormoni ajung apoi in organismul consumatorului, pe
langa alte substante chimice precum acidul uric ori antibioticele.

 Grasimile animale acopera peretii vaselor sanguine astfel incat pe

masura ce persoana care consuma carne imbatraneste, colesterolul va
diminua deschiderea vaselor respective,ducand la boli cardio-vasculare.
 Pe de alta parte, o dieta bazata pe produse vegetale
ofera aceiasi nutrienti precum carnea, asigurand insa o
asimilare mult mai usoara a elementelor necesare
organismului, precum proteinele si mineralele
 Un vegetarian va trebui totusi sa cunoasca faptul ca i se
recomanda suplimentarea dietei sale cu vitamina B12. In plus,
organismul uman are mare nevoie de proteine pe care le gaseste
cu usurinta in soia, in fasole sau linte, in oua si produse lactate.

 Datorita usurintei traiectului alimentar si a eliminarii toxinelor

continute in produsele de origine animala, vegetarienii obosesc
mai putin, sunt capabili de efort mai sustinut, dorm mai usor si,
spun ei, se bucura de o viata sanatoasa, experimentand o
sensibilitate mai mare fata de fiintele din jurul lor.

 Daca va incanta ideea de a deveni vegetarieni si doriti sa duceti

o viata sanatoasa, este bine sa va documentati dinainte asupra
unei diete care sa inlocuiasca hrana de origine animala. Iar chiar
daca nu deveniti vegetarieni complet, este bine ca macar sa
continuati sa mancati carne cu preponderenta slaba, precum cea
de peste, pasare ori fructe de mare.
 Beneficii ale dietei

- scad riscurile bolilor de inima si osteoporoza

- scade mortalitatea determinata de cancerele de,ficat, esofag,
pulmon,colon
- vegetarienii au un IMC mic
- nivel scazut de colesterol
- nivel ridicat de carbohidrati
- au sanse mici de a face diabet
- sanse mici de dementa (Alzheimer)
- au nivele crescute de fibre si acid folic
- Dietele sunt scazute in acizi grasi si vit B12
• Consumarea de proteine in dietele vegetariene este doar cu puțin mai
scăzută decât în cea care include carnea, dar poate îndeplini cerințele
zilnice pentru orice persoană, chiar și atleți.

• Studiile făcute de Universitatea Harvard precum și alte studii făcute în

Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Canada, Australia, Noua
Zeelandă și câteva țări europene au arătat că dietele vegetariene contribuie
cu mai mult decât necesarul de proteine atâta timp cât sunt consumate
plante diferite

• Ingrijorarea frecventă pentru proteinele din surse vegetale este consumarea

inadecvată de „amino acizii esențiali”, ce nu pot fi sintetizați de corpul uman.

• Pe când produsele lactate și ouăle asigură surse complete pentru lacto-ovo

vegetarieni, singurele surse vegetale cu cantități semnificative din toate cele
opt tipuri de amino acizi esențiali sunt soia, semințele de cânepă, amarant,
hrișcă.

• O varietate de plante,în combinație asigură toți amino acizii esențiali (ex.

orez și fasole etc.). Un consum de asemena surse poate fi adecvată.
 Fier

• Dietele vegetariene conțin în mod tipic nivel de fier similar cu

cele non-vegetariene, dar acestea au biovalabilitate scăzută față
de fierul din surse de carne.

• Printre mâncărurile vegetariene bogate în fier se includ: fasolea,

acaju, linte, ovăz, stafide, păstăi, boabe de soia, cereale,
semințe de floarea-soarelui, sos de tomate, pâine de grâu etc..

• Dietele vegane sunt, de obicei, mai bogate în fier deoarece

produsele lactate sunt scăzute în acest domeniu. Deficiența de
fier este mai comună la femeile și copiii vegetarieni decât la
consumatorii de carne, dar anemia cauzată de această
deficiență este rară.
Calciu
• Nivelul de calciu consumat de vegetarieni este identic cu
cel al non-vegetarienilor. Totuși, procesul de mineralizare
a oaselor se intalneste la veganii care nu consumă destule
verdețuri frunzoase, ce sunt bogate în calciu. Acest proces
nu a fost întalnitla lacto/ovo/lacto-ovo vegetarieni.

Vitamina B12
• Plantele nu sunt în general surse eficiente de vitamina B 12,
dar vegetarienii o pot obține prin produse lactate, ouă,
fructe uscate sau suplimente alimentare
• Corpul poate păstra cantități de vitamină până la 30 de
ani fără să fie necesară aprovizionarea. Recomandarea
de a lua suplimente a fost pusă sub semnul întrebării de
către studii ce arată că B12 exogena intervine în absorbția
acestei vitamine în forma sa naturală.
• Vitamina D

• Nivelurile de vitamina D nu apar mai scăzute la vegetarieni

(deși studiile au arătat că mulți din populația generală sunt
deficienți).

• Produse care includ laptele, laptele de soia și graunte de

cereale de cereale pot asigura o sursă bună de vitamina D, iar
ciupercile asigură sursa de vitamina D2.

• Pentru cei care nu primesc expunere solară și/sau mâncare

adecvată, suplimentele de vitamina D sunt necesare.
• Acizi grași

• Dieta vegetariană nu include peștele,o sursă majoră de acizi grași Omega 3, deși
există unele surse pe bază de plante, precum soia, nuci, semințe de dovleac dar
mai ales semințe de cânepă și in.

• Mâncărurile din plante aprovizionează cu acid alpha-linoleic, care poate fi găsit

în cantități mici în ouă sau produse lactate.

• Vegetarienii, și mai ales veganii, au niveluri mai scăzute de acizi grasi omega 3
decat consumatorii de carne.

• Consecințele acestei deficiențe nu sunt cunoscute, iar suplimentele cu acid

alpha-linoleic nu măreasc nivelul.

• Suplimentele conțin extracte de alge de mare. Algele întregi nu sunt bune,

deoarece nivelul lor ridicat de iod limiteză cantitatea în care pot fi consumate în
siguranță. Spirulina e sursa de acid gamma-linoleic, acid alpha-linoleic, acid
linoleic și alți acizi.
• Longevitate

• Vegetarianismul conferă de la 1-1/2 la 2 ani de viață in plus fata de cei

care consuma carne.

• O dietă săracă în carne, bogată în plante descreste semnificativ riscurile

mortalității, relativ cu alte diete. Statistic vorbind, în Europa durata vieții
este mai mare în sudul Fratei, unde se urmează o dietă mediteraneană
săracă în carne cu multe plante, decât în nordul Franței, unde o dietă
bogată în carne este comună.

• Un studiu al Institului de Medicină Preventivă și Clinică a urmărit viața a

19 subiecți vegetarieni (lacto-ovo) și 19 omnivori recrutați din aceeași
regiune.

• Omnivorii au avut un proces de îmbătrânire scazut,nu au manifestat

tensiune arteriala, diabet și boli renale cronice. Consumul fructozei este
mai mare la vegetarieni.
 Siguranța dată de alimente

E. coli
• Se crede că vegetarianismul reduce infecțiile cauzate de E. coli
(Escherichia coli), iar susținătorii arată spre legătura dintre
contaminările cu E. coli a mâncării și animalele din ferme și
lactatele obtinute scara industrială.
 Alte îngrijorări asupra alimentației
• Variate îngrijorări asupra siguranței dată de alimentele de origine animală au
dus la creșterea numărului de persoane ce aleg o dietă semi-vegetariană.

• Printre aceste îngrijorări se enumeră pericolul gripei aviare la mezeluri,

febra aftoasă la carnea de oaie, bifenil policlorinat (PCB) la somon,
intoxicare cu mercur la pește, concentrație mare de dioxină în produse
animale și hormoni de creștere artificiali, antibiotice sau Encefalopatie bovină
spongiformă (BSE, cunoscută și ca Boala Vacii Nebune) la carnea de vită.

• Toxine precum plumbul și mercurul se pot bioacumula în produsele animale

în concentrații mai mari decât este considerat sigur. Legumele și fructele au
și ele riscul de a fi contaminate cu reziduu de la pesticide sau cu chimicale
interzise folosite pentru a coace fructele.

• Cazuri recente de epidemii de infecții cu salmonelă, contaminări ale untului

de arahide sau legumelor congelate indică faptul că și alimentele vegetariene
sunt susceptibile contaminării.
 Fiziologie

• Părerea generală în lumea științifică este că la fiziologia omului, cea mai indicată
este dieta omnivoră.

• Omnivorii, au abilitatea de a digera atât carne cât și plante, cu tendința

metabolică de a se adapta,la nevoi nutriționale satisfăcute de nutriente animale
și vegetale.

• Alte argumente sunt cele care precizează că anatomia omului este mai
asemănătoare cu a erbivorelor, cu tracte intestinale lungi și dinți neascuțiți, spre
deosebire de omnivore și carnivore.

• Dinții umani,cu caninii relativ tociți, sunt mai asemănători cu cei găsiți la
animalele cu diete erbivore.

• Experții în nutriție cred că primii oameni neevoluați au ajuns să mănânce carne

ca rezultat al schimbării drastice a climatului, care a avut loc acum 3-4 milioane
de ani în urmă, când pădurile și junglele s-au uscat și au devenit zone de savană,
ceea ce a deschis oportunități de vânătoare.
 Etica
• Diferite motive etice au fost sugerate pentru alegerea
vegetarianismului. A fost argumentat, spre expemplu, că producția,
sacrificarea și consumarea cărnii unui animal nu este etic.

• Argumentele includ credinta în drepturile animalelor, dezgustul

față de pricinuirea durerii unei vietăți capabilă de a simți, sau
credinta că uciderea animalelor este o moștenire greșită.

• În țările dezvoltate, vegetarianismul etic a devenit popular mai ales

după ce s-a aflat de fermele,unde animalele sunt ținute în
captivitate toata viața lor, în condiții ce le restricționează
mobilitatea

• Mulți cred că acest tratament de care suferă animalele pentru

producția cărnii sau produselor animale îi obligă să nu mai
folosească niciodată aceste produse.
• Avansarea încălzirii globale este un factor cheie pentru
vegetarienii preocupați de mediul înconjurător.

• Conform unui studiu făcut de Universitatea din Chicago,

schimbarea dietei cu carne într-una vegetariană reduce
emisiile de carbon cu de 1,4%.

• Din cauză că o cantitate mare de metan este în aerul emis de

la sacrificarea animalului, metanul fiind un gaz cu efect de
seră cu 32% mai potent decât dioxidul de carbon.

• Pentru a obține 1 kg de carne e nevoie de 8 kg de cereale,

consum ce nu justifica producerea carnii si poate influenta
foametea globala.
 Cultură
• Oamenii pot alege să fie vegetarieni datorită creșterii într-un
mediu de natură vegetariană, sau a unui partener, membru al
familiei sau prieten vegetarian.

• O societate predominant și prin tradiție vegetariană de

asemenea promovează continuarea unei astfel de tradiții.

• Vegetarianismul pe timp limitat pare să fie atrăgător pentru

tinerii din societățile vestice
 Chimia alimentara: de la
dependenta la o posibla supunere

• Se poate face manipulare prin alimentatie?

• Neuromarketingul are un astfel de obiectiv,iar adaugarea

anumitor substante incepe sa fie studiata la nivelul diferitelor
zone ale creierului(satisfactie,memorare, dependenta).Adaugarea
discreta a unor substante psihoactive nu mai este o
fictiune.Aceste substante nu au nimic ilegal daca nu sunt
consumate in exces.

• Mecanismele de reglare a foamei si fiziologia intima a crierului

suporta aceste consecinte.

• Se stie ca neuromediatorii pot fi manipulati prin intermediul

alimentatiei.Exemplu este serotonina.
• Deficienta acestui neuromediator favorizeaza depresiile.Pentru sinteza
acesteia este nevoie de triptofan procurat obligatoriu prin alimentatie.

• Aspartamul are efecte diferite de ale zaharului,influentand diferit

asimilarea triptofanului.

• In prezent exista preocupari pentru a optimiza si imbunatati echilibrul

psihic.Iata deci un domeniu posibil pentru manipularea creierului ce
se afla abia la inceput.

• Alimentul devine un vector important in manipularea si influentarea

proceselor creierului.

• Autoritatile controleaza cu dificultate consecintele adaugarii a

numerosi aditivi.
• Produsele pot fi modificate si manipulate prin adaugarea unei
substante diverse ceea ce face ca detectarea sa fie dificila.

• Abordarile administrative ale acestei probleme raman mereu

in urma ingeniozitatii perverse .

• Adaugarea de produse ce creeaza dependenta in productia

alimentara este extrem de simpla si nu in totdeauna
detectabila.

• La inceput: s-a facut prin adaugarea de probiotice, vitamine,

minerale,edulcoranti (inlocuitori ai zaharului),aparand
conceptul de alicamente (alimente capabile sa
imbunatateasca sanatatea).
• A 2 etapa: a costituit-o uilizarea alimentelor modificate si
destinate domeniului cosmetic.

• A 3 etapa: permite introducerea unor alimente ce actioneaza

asupra comportamentelor(aromele).Este simplu sa se utilizeze
arome in mancaruri,iar in viitorul apropiat acestea sa fie folosite
pt reducerea stresului,a anxietatii sau pentru asigurarea
docilitatii comportamentale.

• Ne putem imagina cu usurinta cum ar putea fi acestea exploatate

prin intermediul alimentatiei,de catre factori de decizie lipsiti de
scrupule din diferite tari cu scopul de a-si consolida autoritatea.

• Jacques Attali afirma:”viata poate avea interes sa distruga o

specie,de exemplu specia umana”.
 Dieta Ayurvedica
• Modul cum mancam se reflecta in modul cum aratam. Daca
atunci cand mancam resimtim un dezechilibru emotional,
alimentele pot dezechilibra organismul.

• Daca mancam repede sau prea mult, digestia se realizeaza

mai greu, iar acest lucru ne poate predispune bolilor.

• In conformitate cu principiile Ayurveda, cea mai veche stiinta

de vindecare, ce isi are originile in India, fiecare om are un
echilibru al sau, exista o armonie intre spirit, trup si univers.
• Corpul uman este considerat un tot care trebuie vindecat,
indiferent daca este afectata doar o parte a acestuia.

• Dieta este unul din elementele principale ale

ayurvedicului, si pentru a atinge acest echilibru, inteleptii
vindecatori din India au individualizat modul de
alimentatie in functie de varsta, sex, rezistenta
organismului si nivelul toxinelor din corp. De asemenea,
locul unde sta o persoana, precum si anotimpul au un rol
in alegerea alimentatiei acesteia.

• Totusi, pe langa acest mod de a individualiza modul de

alimentatie pentru a crea acel echilibru, sunt unele
principii general valabile, care trebuie urmate de cei care
au un mod de viata ayurvedic.
• Alegeti alimente cu toate proprietatile fizice

• De asemena, fiecare masa trebuie sa contina alimente grele sau

usoare, uscate sau lichide, calde sau reci. Un meniu echilibrat
trebuie sa contina alimente din fiecare categorie.

• Savurati alimentele „sattvic”

• Veti dobandi o extraordinara claritate a mintii, echilibru

emotional, un veritabil ajutor in functionarea armonioasa a
mintii si spiritului.

• Alimente „sattvic”: migdalele, orezul, mierea, fructele

proaspete dulci, fasolea usor digerabila, salatele stufoase.
Secretul este ca toate aceste alimente sa fie consumate in stare
proaspata.
• Spuneti DA fructelor
proaspete,naturale,de
sezon.

• Fructele sunt foarte des

intalnite in retetele
ayurvedice,proprietatile
energetice ale acestora
transformandu-le in
alimente indispensabile.

• Alternati meniurile si
experimentati cat mai
multe alimente.
• Consumati in voie: cereale integrale, linte,
legume, fructe, produse lactate, alune,
condimente sau apa pura. Le puteti
combina cum doriti.

• Condimentele si plantele sunt recunoscute

pentru capacitatea lor de a imbunatati
digestia, precum si de a curata organismul
de toxine.

• Plantele proaspete, precum menta, se

adauga atunci cand mancarea este aproape
gata, cu putin inainte de a fi servita. Putin
ghimbir proaspat si putina lamaie cu 30
minute inainte de masa favorizeaza
digestia
• Ananas - nutritiv si vitaminizant

• Afine - imbunatatesc vederea nocturna

• Banane - tonic regenerator

• Caise - bogate in vitamina A, o buna sursa de

calciu si fier

• Capsuni - aperitiv

• Cirese - tonic digestiv

• Coacaze – antianemice

• Curmale - nu au colseterol si sunt o bogata

sursa de fibre
• Ghimbir - bun digestiv

• Mango - regenerator si afrodisiac

• Nuca de cocos - racoritor

• Pepene galben – hranitor

• Pere - contin fosfor si vitamina A

• Prune - tonic intestinal

• Smochine - sursa de fier, calciu si fosfor

• Stafide - tonic intestinal, vitaminizant